632 matches
-
schițează o săritură, alteori sare chiar la înălțime, și, dacă prinde vreunul, îi dă drumul, ca să continue jocul. Un pisic între fluturi. Ce imagine poate fi mai armonioasă? Ce ușurică este Ioana uneori! Preocupări grave și, deodată, pornită pe cochetării puerile, spre gust de a dansa, de a flirta. Mă dor mult aceste gusturi, destul de importante pentru a nu ne mai înțelege deloc. Oricât de excepțional ar fi construită, nu poate să uite că este femeie. Madame Pitpalac i-a spus
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
te gândești că, indiferent de luciditatea noastră, am fi în stare să pornim aceeași discuție! - Nu trebuie să ne irităm, căci ce am făcut este profund omenesc. Nu poți să susții tot timpul o stare funebră fără să intercalezi preocupări puerile. Educația noastră tâmpită ne-a dat iluzia absolutului, și de aceea suntem mereu nenorociți, descoperind că orice sentiment nu este decât aproximativ. - Aceasta nu-i decât o scuză deghizată, pentru a-ți împăca conștiința. Deci nu mă poți învinovăți pe
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
-ncetul un pahar. De ai iertat greșeli ce-au fost Și-ți amintești, tu n-ai iertat. Altminteri, sub ăst mare rost, Înșelăciunea te-a curtat. * De la Rasputin pân’ la Putin Sânge mult, nevinovat A tot curs sub falsul scutin, Pueril doar motivat. 8 februarie 2005 Nu-i o zi câte-are-un an Ca din duh curat și sfânt Să faci rugă-n blând elan, Fără griji de pe pământ. * Imităm fidel pe alții În ce-i bun și ce nu-i bun
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
Rănile amorului propriu sunt din cele mai dureroase, dar de cele mai multe ori provoacă râsul. Dacă am face toate combinațiile posibile între cuvintele unui dicționar de buzunar, am construi o infinitate de opere științifice care ar răsturna, ca pe niște încercări puerile, toate teoriile științei de azi; am construi o infinitate de opere literare, față cu care Divina Comedie ar fi o simplă încercare juvenilă; am construi tragediile pierdute ale lui Euripide și tratatele lui Epicur, am învia din morți Biblioteca de la
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
acesta ar fi fratele ei, la ce m-ar ajuta? Chestiunea e că nu se arăta În lume - cu nimic mai mult decît EL, cel care dispăruse. Mie, personal, mi se părea foarte dubios că se dedase la acest joc pueril. Intrase În horă pe deplin conștient că era bănuit de complicitate. Mă simțeam aproape resemnat dîndu-mi seama de toate acestea. Aparent, fără ca măcar să fiu În stare să realizez prea limpede, lucrurile au luat o asemenea Întorsătură, că mă puteam considera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
demne de atenție. „S-a anunțat că, abandonându-și îndatoririle de la oficiul poștal din Shahkot, un funcționar s-a stabilit într-un arbore mare de guava. Conform speculațiilor oamenilor din popor, natura sa spirituală e una neobișnuită, iar comportamentele sale puerile sunt puse pe seama unei înțelepciuni de nepătruns.“ Iată-l - un articol modest care îl aducea pe Sampath în atenția lumii întregi, odată cu știrile privind penuria de alune de pământ, epidemia de broaște de copac și zvonul că era posibil ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
avea un simț al umorului cam bizar, unul cu o tentă vicioasă, își zise el. Nu avea nici un fel de pregătire științifică, dar se pare că nu simțea nici un fel de reținere în a-i ataca orice idee cu argumente puerile. Cu asta se alegea dacă-i împărtășea preocupările sale intelectuale. Oftând, apucă telefonul ca să-l sune pe medicul-șef, care ar fi putut să-i dea mai multe detalii despre faptele maimuțelor. Departe, la postul militar de la marginea orașului, agitația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
mele? Nu sunt o minciună? N-a vorbit băutura, doar? Mai ales, mă rușinez de unele pagini rele, mai aspre. Aparent curajoase. Dar era curajul meu sau era doar provocat de băutură? Astfel de întrebări, de frământări știu că sunt puerile. Nimeni nu m-a obligat, nu m-a silit să scriu. Nimeni nu m-a constrâns să public cele scrise. Nimeni nu-i dator să cunoască și să judece dacă eu eram beat sau treaz când scriam. Sunt nimicuri, desigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
străzi”, medicul se ridică de la masă și plecă, dezmorțindu-și Încheieturile, până la budă, unde stătu Îndelung, privindu-se-n oglindă. Chipul său oval, cu cearcăne mari și trăsături moi, exprima indiferență. „Oare de ce Îmi pierd vremea cu astfel de discuții puerile?” se Întrebă el În timp ce-și umezea cu palmele obrajii. Apoi Noimann intră În cabina rezervată ambelor sexe, unde se aflau mâzgălite tot felul de obscenități, pe care le citi din plictiseală. „Nimic nou”, gândi el. „Oriunde te-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
desigur, cele două rochii cu care o văzuse Mini de două ori și cele două albumuri cu schițe pe cari i le arătase. Acele scheme bizare: păsări, insecte, arabescuri, chipuri negre, proiectate pe fonduri sărăcăcioase, pe vreun cer albastru acuarelat, pueril ca al "pozelor", sau pe ape cu valuri mici din virgule crețe, moarate de un verde litografic; amestec de banalitate școlărească și de excentricitate, ce da acelor schițe o împreunare descumpănitoare de sărăcie și de artificiu. - Nu se simte gabrioleta
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
ei. Văzând că e vorba de un control asupra bunului dumisale plac, își otrăvise ochii și strângea mapa. Dar fie că n-a observat, fie că n-a îngăduit, pictorul a întins mâna. Atunci Scampolo, cu surâsul ei ofilit și pueril, a întins desenul. O comedie!. Ovalul frumos al Elenei era tras cu o linie neagră, îl umpluse tot cu negru, culoarea ei favorită. Două alte linii negre desenau tâmplele regulate, rămase în alb; cerceii erau verzi. Cât venin o fi
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
carte, a spus criticul nostru. Ce l-o fi interesând deci? Și întrucît un indiciu de fixare în timp și în spațiu a unei cărți contravine idealului său estetic? Ce s-a întîmplat de s-a ajuns la asemenea poziții puerile? Putem oare presupune că acești scriitori și critici, adepți ai evazionismului în literatură, nu cunosc sau nu înțeleg istoria? Greu de crezut. Ion Băieșu are o nuvelă intitulată Acceleratorul, în care eroul său, un om slab, deci un om mai
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
că Shonyu, fiindu-i astfel recunoscător, n-avea să-l trădeze niciodată. Un vicleșug atât de transparent ar fi putut avea efectul dorit asupra altcuiva, dar Shonyu era un om cu intuiție. Înțelese că fapta nu era decât o tactică puerilă de a forța cumpărarea bunăvoinței și un calcul politic cusut cu ață albă. — Am luat hotărârea. Într-un vis, Buddha mi-a spus să mă alătur armatei apusene, își anunță el vasalii. În aceeași zi, îi trimise lui Hideyoshi o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
principiile care le-au făcut mărețe. America a încercat să cheltuiască și să impoziteze cetățenii, pentru a ieși din marea recesiune. Noi, am cumpărat o mare parte din datoriile lor, așa că, acum lucrează pentru noi”, spune profesorul. Mesajul poate părea pueril și naiv, privit de la înălțimea analiștilor noștri economici, care ne-au adus la sapă de lemn, dar pus în contextul internațional, capătă cu totul altă relevanță. Iar la noi, Băsescu vorbește în continuare de creștere economică în 2011... Noi ca
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
timp În urmă! Ăsta era adevărul, pe care eram liberă În sfârșit să Îl mărturisesc față de el și de propria persoană. ― Dar nu mă așteptam să faci așa ceva, am continuat, suprapunându-mă cu scuzele lui. Niciodată! Și termină cu scuzele puerile! ― Dar chiar te iubesc! urlă el, risipind orice romantism posibil. Un râs scurt la această declarație patetică În momentul acela a răzbit dintre lacrimile mele. Începeam să cred că nu mai erau de regret sau suferință, ci pur și simplu
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
spui că te-ai făcut praf numai fiindcă mama ți-a spus să pleci și să nu te mai întorci niciodată? s-a străduit Helen să priceapă. Presupun că da, am spus eu ridicând din umeri, jenată de cât de pueril suna totul. —Lașă mică și prostuță ce ești, m-a gratulat ea cu blândețe. Spune-i să se ducă dracului. Eu așa îi zic de fiecare dată. Sau întreab-o cine-o să aibă grijă de ea la bătrânețe. — Eu nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
o Sulamită epuizată de triumf și spaimă. Apăruse, în urmă cu vreo șase luni, uriașul șchiop și glumeț, Matus, misionarul sceptic, terorist și bețiv. Blând, dar neînduplecat în proiectele care amestecau metafore biblice cu o copleșitoare vitalitate laică, pragmatică. Amețeala puerilă și bărbătească si irezistibilă a pierdut-o pe vesela surioară, floarea familiei blestemate, frumoasa frumoaselor și îngerul gata să-și ardă aripile la focul veneticului. Farfurii de porțelan vechi, tacâmuri de argint, grele, pahare de cristal subțire. Decorul sfârșitului. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
obscure, vechi și noi, cu REȚEAUA... Deci el supraveghea atunci porțiile acelea de înfometare. Și avea grijă să le vămuiască. Să poată el și alți câțiva supraviețui... Scosese mâinile de sub cearșaf. Le întinsese, paralel, ca o relaxare. Mâini mici, palide, puerile. Insomnia unei nopți bolnave, implorând leacul. Privirea verde, adâncindu-se, flămândă, tot mai întunecată, implorând leacul. Cearșaful se încreți, ca și gura îndurerată, uscată de așteptare. Ghemul de pânză fu zvârlit, înlănțuirea gemu, dăruire și plâns. Într-un târziu, noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
o vor vedea decât înaltele instanțe de pază, nimeni altcineva, nu va parveni nimănui. Nici o acțiune nu se materializează în lumea noastra fictivă, de semne și înlocuitori. Așa că s-a decis: nu mai amână nici o clipă! Tocmai pentru că: gratuită, zadarnică, puerilă, vinovată, fictivă. Pentru că pentru că pentru că... Prin urmare: nici o amânare în plus! Va porni imediat, chiar atunci. În răspăr! In răspăr, în răsfăț, în răzbunare. Acțiunea: imediata, în chiar aceeași dimineață. Se trezise demult, moolesit, buimac.. A des-închis ochii, a întins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ar fi putut nega plăcerea de a alinia cutiile, sticlele, spectaculoasele borcane. Privirea lucea, timidă, ca și cum obiectele acelea colorate ar fi un scut contra clisei zilnice. Fortificată, înnobilată... ca și cum ar fi redevenit o adevărată persoană, apărată, zău, așa, prin această puerilă înavuțire. Cum li se întâmplă copiilor când primesc daruri peste posibilitățile clasei lor sociale, de care nu contenesc a se minuna. Veturia ignora momentul când hahalera trântea pe masă calupul strălucitor de țigări sau borcanul burtos de cafea. Chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
poetică, cu parfum de bilanț de carieră, deși autorul e cu vreo zece-cinșpe ani mai bătrân ca mine. Două volume format „bloc de desen“, greu digerabil pentru bătrâna mea geantă, adună praful în vitrină (dar formatul incomod pare un motiv pueril - cam ca acrimea strugurilor dintr-o fabulă celebră -, ca să nu spun că nu dispuneam de două sute de mii de lei). Aglaja Vet. era o fată destul de complicată chiar și pentru mine - din cât am feuilletat romanul ei, în câteva după-amiezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
o noapte subțire albastră, fiindcă și cuvertura e tot asta de-aici, reactivată în casa nouă pe post de față de masă. N-am reușit niciodată să-mi explic cum veneau despărțirile mele, am senzația că totdeauna veneau de la ceva mărunt, pueril, ca-n ultimul roman al lui M. Preda, cu o doamnă care a vrut, zor-nevoie, să intre pe-o stradă cu bolți, cu prăvălii. Pe filosof probabil l-a indispus aglomerația balcanică, ea atunci i-a aruncat din vârful buzelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
avea un simț al umorului cam bizar, unul cu o tentă vicioasă, își zise el. Nu avea nici un fel de pregătire științifică, dar se pare că nu simțea nici un fel de reținere în a-i ataca orice idee cu argumente puerile. Cu asta se alegea dacă-i împărtășea preocupările sale intelectuale. Oftând, apucă telefonul ca să-l sune pe medicul-șef, care ar fi putut să-i dea mai multe detalii despre faptele maimuțelor. Departe, la postul militar de la marginea orașului, agitația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
Și mai trebuie reținut că În zilele precedente, trimișii oficiali ai regelui, pentru a fi siguri că nimic nu avea să fie sustras confiscării, făcuseră un soi de recensământ al patrimoniului Templului pe tot teritoriul național, cu niște scuze administrative puerile. Iar Templierii, nimic, ia loc, domnule magistrat, uită-te unde vrei, ca și cum ai fi la dumneata acasă. Papa, imediat ce află de arestare, Încearcă să protesteze, dar e prea târziu. Comisarii regali au Început deja să lucreze cu fierul și frânghia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
elimine”. Făcu o pauză: „Dumneavoastră știți ceva despre arestarea templierilor...” „Mi-a vorbit recent domnul Casaubon, și m-a izbit că această arestare se petrece fără luptă, iar cavalerii sunt luați prin surprindere...” Colonelul zâmbi cu compătimire. „Într-adevăr. E pueril să te gândești că oameni atât de puternici Încât să-l bage-n sperieți pe regele Franței nu sunt În stare să știe dinainte că patru pungași Îl instigau pe rege și că regele Îl atâța pe papă. Să fim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]