921 matches
-
apă curgătoare temporare și permanente. Ele reprezintă niște forme erozionale de relief mai vechi și de dimensiuni mai mari. În limitele satului densitatea vâlcelelor este medie, ele au lungime mare și sunt mai puțin adânci, cu versanți domoli. Valea râului Puhoi s-a format în urma acțiunii torentului de apă curgătoare permanent. Valea sa s-a format în depozitele argilo- nisipoase și de aceea lunca este bine exprimată cu versanți domoli. Debitul mic de apă a râulețului transportă o cantitate mică de
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
terasele râurilor mari atât după litologie cât și după mărime. La formarea teraselor contribuie materialul local de aceea o mare importanță o au procesele denudaționale. Este de menționat că slaba dezvoltare a teraselor favorizează dezvoltarea rapidă a ravenelor, vâlcelelor. Satul Puhoi este situat în zona temperată a globului, cu o climă de tranziție de la temperat oceanică la acea temperat continentală. Clima se formează sub influența a trei categorii de factori: radiativi, dinamici, fizico-geografici. Teritoriul satului este străbătut de râulețul Puhoi, care
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
Satul Puhoi este situat în zona temperată a globului, cu o climă de tranziție de la temperat oceanică la acea temperat continentală. Clima se formează sub influența a trei categorii de factori: radiativi, dinamici, fizico-geografici. Teritoriul satului este străbătut de râulețul Puhoi, care este afluent de stânga al râului Botna (bazinul Nistrului). Lungimea râulețului este de , suprafața bazinului . Izvorăște din partea de nord a satului la altitudinea de cu direcția de scurgere spre sud-est și se varsă în râul Botna în apropierea satului
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
a populației. La ora actuală în structura pe vârste a populației se observă o tendință de reducere a numărului populației în vârstă sub 16 ani și o sporire a indicelui respectiv al populației mature. Conform datelor din 2006 în satul Puhoi erau persoanele cu vârste cuprinse între 0-15 ani - 1478 persoane; cu vârste cuprinse între 16-61 ani - 1464 persoane, și peste 62 ani - 860 persoane. Actualmente datorită scăderii ratei natalității și în primul rând a migrației populației tinere din sat la
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
comun 1504 de desetine de pământ, iar unii moșieri dețineau și ei un număr mare de desetine: Anastasia Miliniova și Anna Tanaskaia dețineau 3250 desetine, Constantin Stoianov - 664 desetine, Bubanovskii - 380 desetine, Secidevanda - 320 desetine. În anul 1910 în satul Puhoi erau 2518 locuitori, care dispuneau de 3174 desetine de pământ. Deci față de anul 1874 numărul desetinelor care aparțineau puhoienilor a crescut de 2 ori. În acea perioadă ei cultivau grâu, orz, ovăz, porumb. Pentru asigurarea familiei cu făina locuitorii Puhoiului
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
Puhoi erau 2518 locuitori, care dispuneau de 3174 desetine de pământ. Deci față de anul 1874 numărul desetinelor care aparțineau puhoienilor a crescut de 2 ori. În acea perioadă ei cultivau grâu, orz, ovăz, porumb. Pentru asigurarea familiei cu făina locuitorii Puhoiului măcinau cerealele lor la moară. În anul 1902 în Puhoi erau 5 mori de vânt, o moară de aburi, o moară cu benzină. O altă ocupație a puhoienilor la începutul secolului XX era pomicultura. Ei cultivau diferite soiuri de mere
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
pământ. Deci față de anul 1874 numărul desetinelor care aparțineau puhoienilor a crescut de 2 ori. În acea perioadă ei cultivau grâu, orz, ovăz, porumb. Pentru asigurarea familiei cu făina locuitorii Puhoiului măcinau cerealele lor la moară. În anul 1902 în Puhoi erau 5 mori de vânt, o moară de aburi, o moară cu benzină. O altă ocupație a puhoienilor la începutul secolului XX era pomicultura. Ei cultivau diferite soiuri de mere (cele mai bune erau merele domnești), pere, prune, nuci grecești
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
au fost construite mai multe obiecte importante ca:școală cu 3 etaje, 3 grădinițe de copii, casă de deservire socială, baia, farmacia, o ospătărie, 2 puncte medicale, oficiul poștal, parc pentru mașini, brutăria, ce asigură cu pâine nu numai satul Puhoi, ci și alte sate vecine. În 1977 a fost construită casa de cultură. În pădurea din apropiere în 1967 a fost construită tabăra de odihnă “Poenița”. Industria. Principala ramură a industriei dezvoltată în regiune este industria alimentară. În cadrul industriei alimentare
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
universitățile din România. Cultura. Sfera culturii include instituțiile medicale, căminele culturale, bibliotecile, cinematografele, biserica. La începutul secolului XX majoritatea populației era neștiutoare de carte și unicul focar de cultură și izvor de hrană spirituală era biserica. În 1813 în satul Puhoi a fost construită din lemn biserica “Sf.Nicolae”. Biserica care există astăzi a fost construiă din piatră în 1883. Printre primii slujitori ai acestui lăcaș poate fi menționat cântarețul Dimitrie Olaru, care și-a început serviciul aici prin 1886. În
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
Sârbu Alexei. În prezent biserica se află în reparație capitală care se efectuează cu ajutorul financiar al sătenilor. În sat este Casa de Cultură, care a fost construită în anul 1978, capacitatea de 500 locuri. În urma lichidării Cooperativei Agricole de Producție Puhoi, în anul 1999, clădirea Casei de Cultură, care era într-o stare deplorabilă, a fost transmisă la bilanț primăriei. În prezent se efectuează o reparație capitală a Casei de Cultură. În Casa de Cultură a existat un cinematograf, dar în
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
ale pământului, ajungând într-un loc în care toate lucrurile par inversate, astfel încât o pădure de copaci înfrunziți și falnici crește în fundul unui lac adânc, apoi într-un oraș construit de insecte și pe un munte înalt de pe care curgeau puhoaie de metal topit. El descoperă legume care cresc în aer, păsări pricepute la geometrie și cai ce au oase de metal și apă clocotită în loc de sânge (metaforă pentru tren). Auzind descrierile realizate de Șeherezada, sultanul își exprimă disprețul față de poveștile
A o mie și doua poveste a Șeherezadei () [Corola-website/Science/334364_a_335693]
-
fi curățate. A fost publicată inițial în numărul din iulie 1950 al revistei "Other Worlds", July 1950. Într-un oraș sudist, un grup de albi află că toți afro-americanii plănuiesc să emigreze pe Marte. Samuel Teece, un alb rasist, privește puhoiul de afro-americani care trec prin fața magazinului său și încearcă să oprească înaintarea unora dintre ei, pe motivul unor vechi datorii sau contracte neonorate. Nimic nu-i poate însă opri pe emigranți, iar Teece și prietenii săi rămân fără una dintre
Cronicile marțiene () [Corola-website/Science/324303_a_325632]
-
V-lea viconte de Powerscourt, a plănuit un atentat sinucigaș. Un baraj, în amonte de cascadă, ar fi urmat să fie deschis ori dăramat, în timp ce cei doi s-ar fi aflat undeva mai jos, pe un podeț în apropierea cascadei, puhoiul de apă urmând sa-i spulbere. Însă regele nu a putut părăsi banchetul de la Casa Powerscourt, zădărnicind astfel planurile vicontelui.
Cascada Powerscourt () [Corola-website/Science/327729_a_329058]
-
vultureasca“ expansiune a Imperiului Otoman la Dunăre; d. trecerea armiei lui Baiazid peste Dunăre și înaintarea-i „în mlaștinile de la Rovine“; e. întâlnirea dintre Mircea cel Mare și Baiazid; f. scenă confruntării armiilor la Rovine și biruința Valahilor / Dacoromânilor în fața puhoiului otoman; g. odihnă oștirii valahe sub clar de luna, în vreme ce războinicul fiu al lui Mircea cel Bătrân scrie „pe genunchi“ o carte Doamnei iubite; ÎI : h. „campania“ eroului liric dusă cu „armele“ satirei / pamfletului împotriva împotriva „saltimbancilor și irozilor“ din
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
Rugat de doamna Maria să-și amâne expediția (dată fiind rana pe care o avea la un picior și apropierea iernii), domnitorul refuză: „... și Ștefan n-a murit încă". La chemarea voievodului, șirurile de luptători se îndreaptă spre Suceava, ca puhoaiele de munte, arătând „ce bogată e Moldova". În actul al doilea, cele dintâi vești despre victorie le aduce clucerul Moghilă, care anunță sosirea „Leului Moldovei" - biruitor, dar cu rana de la picior agravată. Desfășurarea luptei este reconstituită în cuvintele acestui martor
Apus de soare () [Corola-website/Science/335840_a_337169]
-
știu cât de grea e povara să mergi Înainte fără sextanți În derivă, cu copiii din vis agățați de odgoanele luminoase ale Cântecului, sătul flămând de alchimii celeste! Nimic nu se vede În față, doar o troică beată Înoată prin puhoiul de nea al Siberiei mele, snegurocika ascunsă-ntr o liniște mult zgomotoasă, acum, când timpul pare a fi oprit În loc! Fără nume e această femeie care mă așteaptă pe o banchiză de iarbă, ea crește dropiile din visul trădării - ah
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
deloc binevenită vântoasă de prier. În fiecare an prescriu alt canon sufletului meu Înaintea pășirii În Săptămâna Patimilor. Și, cum În acest an primim Lumina Învierii În 23 24 aprilie, zi În care-i comemorăm adormirea și lui Cezar Ivănescu, puhoi de entități imateriale mă Îndemnară Înspre Cimitirul Eternitatea din Iași. Inimii Clară Lumină i-ai fost mie, Proscrisul, / balsam și Țară a Verii cu Tinerețea În ea, / (...) Dacă mă-ntunecă azi de suferință abisul, / Clară Lumină din inimi, nu te
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1543]
-
Fiind alcătuit din 25 de primării, raionul propriu-zis este format dintr-un oraș: Ialoveni; 6 comune: Ruseștii Noi, Răzeni, Țipala, Zîmbreni, Mileștii Mici respectiv Gangura și 18 sate: Bardar, Cărbuna, Cigîrleni, Costești, Dănceni, Hansca, Horești, Horodca, Malcoci, Molești, Nimoreni, Pojăreni, Puhoi, Sociteni, Suruceni, Ulmu, Văratic și Văsieni. Raionul are o suprafață de: 783,48 km² și o populație de 97.759 de locuitori (densitate: 152,51 loc./km²). a fost format prin decretul nr. 1495-IX al Prezidiului Sovietului Suprem al RSS
Raionul Ialoveni () [Corola-website/Science/297499_a_298828]
-
acoperișurile caselor, în copaci sau direct din vâltoarea apelor. Echipajul format din locotenent-colonelul Mihai Fitcal și maiorul Savu Turea a salvat într-o singură zi peste 200 de persoane. Timp de zece ore s-au aflat la manșa elicopterului deasupra puhoaielor aruncate de Prut, Siret, Jijia. În anii 1973-1974 s-a renunțat la serviciile elicopterelor Mi 4 și SM 2. Au fost înlocuite cu elicoptere IAR 316B și IAR 330H. Regimentul s-a organizat pe patru escadrile: două escadrile înzestrate cu
Aerodromul Alexeni () [Corola-website/Science/306600_a_307929]
-
au exercitat dreptul la vot 415 alegători. Spre deosebire de actualul scrutin, în cadrul alegerilor locale generale din 5 iunie 2011, din primul tur au fost aleși primarii în 645 localități. În 10 localități (Mihăileni, Briceni; Ciripcău, Florești; Semionovca, Ștefan Vodă; Horodiște, Rezina; Puhoi, Molești și Zîmbreni din raionul Ialoveni; Zahoreni, Orhei; Beșalma și Avdarma și UTA Găgăuzia) candidatul la funcția de primar a obținut 100% din voturile valabil exprimate. În nouă din aceste cazuri în buletinul de vot era înscris doar câte un
Alegeri locale în Republica Moldova, 2015 () [Corola-website/Science/330363_a_331692]
-
inelul brumelor sfințit. // Lunecă din bahnele cețoase / miros vânăt de sălbăteciuni. Vântul sur, pe labe somnoroase, / se târăște ca o fiară prin solduni. Lupul fuge. Zări îi cad în blană. / Crengile: arcane, șbilțuri, bice. Brazii clatină albastra lor capcană, / din puhoaie îl stropesc alice. Îndărăt, se surpă vremea cu lung vuiet / ca o stâncă prăbușită. Jnepii fug. Noaptea zornăie. Adâncurile suie. / Râpe-l beau. Și piscurile-l sug. // Dar ajuns pe mușchiul vârfurilor aspre, / cerul viu îi curge pe spinare / și
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
mari, gravi, intenși, încercănați adânc,... în ovalul subțire și fin al figurii", dar pe de alta, cu "nu știu ce amprentă de tristețe pe care o are acum întreaga ei fizionomie până la zâmbet". Și nu era de mirare. Trecuseră anii cu tot puhoiul de evenimente politice, având, cum știm, grave consecințe asupra familiei și în planul vieții personale, cu amărăciunea, probabil nevindecabilă, de a fi fost nevoită să divorțeze de mult iubitul Mihai Fărcășanu. Firește că lăsaseră prea vizibile urme. Figura care l-
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
au fost muncitoare. A fost membru al Partidului Social-Democrat din România (1945-1948). Mama, Natalia Coloșenco (Desghinjeni - Tighina, 1 decembrie 1906 - 18 septembrie 1988, Bârlad), absolventă a Școlii Normale Eparhiale din Chișinău (1927), a fost învățătoare de limba română în localitățile Puhoi, Hârtop Hasan și Cârnățenii Noi, în Basarabia (1927-1944), Lăpugiul de Sus, județul Hunedoara, în Transilvania, Peșteana-Vulcan, județul Gorj, în Oltenia, Bacani și Bârlad (1944-1962). Familia a fost evacuată din Basarabia într-un refugiu restrictiv, în martie 1944, în județele Argeș
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]
-
a anului 1928, inginerul Bernard află că agenții și cărăușii săi au fost atacați de necunoscuți înarmați, în timp ce huțulii ar fi fost amenințați de Peceneaga. Inginerul solicită sprijinul jandarmilor, dar lucrările sunt întrerupte aproape imediat din cauza viscolului și apoi a puhoaielor de ape provenite de pe urma topirii zăpezilor. Pădurarul găsește comoara ascunsă cu secole în urmă de Costea Negru, precum și bijuteriile inginerului francez, într-un tău din întunecimea pădurii, dar Lupu Mavrocosti îi poruncește să păstreze taina. În preajma Bunei Vestiri (25 martie
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
amplasamentul a căutat să sistematizeze, să comanseze, să respecte principiul simetriei. Satul are o șosea principala, pe direcția est-vest, intersectata de ulițe pe direcția nord-sud. Pentru cei de pe deal apă este o problemă și șoseaua pe care o rup mereu puhoaiele venite de pe deal, este o altă problemă nerezolvata încă. Satul Barcă Veche este bine așezat. Șoseaua principala împarte satul în două părți: o parte urca ușor până la biserică, iar celalta coboară până la malul Darjovului. Oamenii nu duc grijă apei, pentru că
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]