751 matches
-
care i-au ajutat în construirea noii gospodării. Timpul a trecut, dar nu fără rost. Atât Ion Gheorghiu cu Ruxanda, soția sa, cât și Ion Cocuz cu Elena, au cunoscut bucuria fructului dragostei, o familie la Cursești-Deal și cealaltă la Pungești. Copiii lor au crescut mari, fiind dați societății ca persoane demne de realizare de familii, căsătorindu-se la timpul potrivit vârstei și aceștia au fost, la familia Cocuz Ion cu Elena: Neculai, Ion, Vasile, Maria, Tinca, Ghiță și Ileana. La
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Ion cu Ruxanda: Marița, Costache și Ileana. Roadele muncii lor și a copiilor s-au văzut în frumusețea gospodăriilor, în producerea de bunuri necesare vieții prezente și viitoare, în mândria lor în fața satului și a tuturor celor ce reprezenta plasa Pungești. Dar, probabil, Dumnezeu are și el socotelile lui. Costache a lui Ion Gheorghiu, la rândul lui, după ce s-a instruit pentru a fi un bun apărător al țării, maturizânduse cum se cuvine, cunoaște, în împrejurări in teresante, pe Maria Cocuz
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
spitalul de campanie și după ce i s-a vindecat rana a fost angrenat de personalul medical să capete cunoștințe sanitare și să acorde primul ajutor celor răniți grav. Mânându-și juncanii la vale pe drumul de țară ce ducea la Pungești, și-a amintit cum a cunoscut-o pe Maria, care i-a devenit soție. Era prin anul 1910, flăcăii și fetele cutreierau satele din jurul Pungeștilor, Gârceni, Trohan, Lipova, Valea Hogii, Porcăreț, Doagele, Armășoaia, Cursești Deal și Vale la hore, unde
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Pavel, când vor avea prilej să se întâlnească și să vorbească pe îndelete despre ceea ce îi interesează. Furat de amintiri își dădu seama dintr-o dată că a parcurs distanța de la locul de pășunat numit Prisacă, până la intrarea în șoseaua spre Pungești și pe dată îi năvăliră în minte treburile ce-l așteptau acasă. La intrarea în Pungești, trecând prin fața administrației moșiei lui Jac Marcopol îl văzu pe administratorul moșiei, Andrieș, și după ce-și dădură binețe, acesta îl întrebă pe Costache
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
interesează. Furat de amintiri își dădu seama dintr-o dată că a parcurs distanța de la locul de pășunat numit Prisacă, până la intrarea în șoseaua spre Pungești și pe dată îi năvăliră în minte treburile ce-l așteptau acasă. La intrarea în Pungești, trecând prin fața administrației moșiei lui Jac Marcopol îl văzu pe administratorul moșiei, Andrieș, și după ce-și dădură binețe, acesta îl întrebă pe Costache dacă a avut aprobare să-și pască juncanii în poiana de la Prisacă. Oarecum ofensat de întrebare
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pe lângă postul de jandarmi ce se afla pe vremea aceea la marginea târgului, apoi privi în treacăt la prăvăliile evreiești ce abia se deschiseseră și ai căror stăpâni măturau și stropeau prin fața prăvăliilor. El era bine cunoscut de negustorii din Pungești, de multe ori le transporta, cu căruța și caii săi, știuți de toată suflarea, chiar pe numele lor; Murgu, era cel înhămat pe dreapta, partea „din brazdă”, cum se spune, iar iapa, Mița, înhămată pe stânga, adică partea „către om
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
primul rând, să crească copii sănătoși și frumoși, ca să aibă cu ce se mândri. Totuși Mariei iar fi plăcut mult să învețe mai multă carte, a mai învățat singură câte ceva mai cu seamă de când copiii ei urmau cursurile școlii din Pungești. Costache era bine pregătit, făcuse și cîteva clase secundare dar nu avea timp să se ocupe de pregătirea copiilor iar Maria se străduia uneori să le explice unele cunoștințe ce le citea din cărțile lor. Printre ocupațiile ei, ca gospodină
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a întors la Cuci și a continuat să lucreze în gospodăria părinților săi. Ca tânăr holtei cutreiera satele din jur la horele și jocurile tocmite de tineri și mergea la iarmaroacele ce se țineau în localitățile mai răsărite ca Băcești, Pungești, Negrești. Din povestirile lui, Maria și chiar nepoții au aflat cum a cunoscut o fată din Rafaila, Elena Frasin cu care s-a înfiripat o dragoste, dar nemaiîntâlnindu-se o bună bucată de timp a venit uitarea, vorba aceea, „ochii
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a cunoscut o fată din Rafaila, Elena Frasin cu care s-a înfiripat o dragoste, dar nemaiîntâlnindu-se o bună bucată de timp a venit uitarea, vorba aceea, „ochii care nu se văd, se uită” Venind odată la târgul din Pungești , unde auzise că vitele și caii îndeosebi sunt mai ieftini, tata socru, Ion, află că boierul Marcopol caută un slujbaș bine pregătit, „cu carte”, pe care să-l numească ajutor de administrator, acesta plângându-se boierului că nu poate cuprinde
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
să împlinească cerințele acestei slujbe și s-a împăcat laboier ca ajutor de administrator. Slujind cu pricepere și credință a fost prețuit și de administratorul moșiei, care a vorbit cu boierul să îngăduie tânărului ajutor, Ion Gheorghiu, să strămute în Pungești și alți membri ai familiei, adică pe fratele Victor și sora Vasilica, ba după moartea tatălui său din Cuci a adus-o și pe mama sa. Sora Vasilica a intrat în slujba boierului ca doică a copilului Jac ce fusese
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
tot Ion îl chema, cu care s-a împrietenit și până la urmă s-au căsătorit în Cursești-Deal, devenind astfel nevasta lui Ion Cocuz. Ion Gheorghiu aflând de măritișul Elenei, și-a găsit și el o prietenă, de data aceasta în Pungești, pe numele Ruxanda Pârțac, prietenia cu ea s-a prefăcut în dragoste, dar depărtarea mare dintre satul lui natal Cuci și Pungeștii fetei pe care a îndrăgit-o și cu care vorbise despre căsătorie, era resimțită de amândoi ca un
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cu care făcea transporturi de mărfuri în chirie, multe îndatoriri au trecut pe umerii lui Mihăiță, care s-a oprit cu școala după clasa a șasea. Era bine dacă ar fi terminat și pe a șaptea așa cum era obiceiul la Pungești dar familia numeroasă și grijile izvorâte și din evenimentele ce se petreceau în țară i-au curmat drumul școlii lui Mihăiță. își aminti de o discuție cu bunică-su, în anul când terminase clasa a treia și trecuse într-a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
că doar acum e mărișor. Copilul răspunse cu multă seriozitate că va face și el gospodărie ca tată-su. îl mai iscodi pe bătrân despre unele întîmplări din viața lor, dorind să cunoască mai bine cum s-au așezat în Pungești cei doi, bunicul născut și trăit în Cuci pe lângă Băcești iar bunica lor din Pungești. − Apăi, măi copii știți și voi că v -am povestit odată cum am ajuns de m-am așezat în Pungești. După ce m-am întors din
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
gospodărie ca tată-su. îl mai iscodi pe bătrân despre unele întîmplări din viața lor, dorind să cunoască mai bine cum s-au așezat în Pungești cei doi, bunicul născut și trăit în Cuci pe lângă Băcești iar bunica lor din Pungești. − Apăi, măi copii știți și voi că v -am povestit odată cum am ajuns de m-am așezat în Pungești. După ce m-am întors din armată în 1880 , am muncit și eu în gospodăria părinților, dar în zilele de sărbători
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cum s-au așezat în Pungești cei doi, bunicul născut și trăit în Cuci pe lângă Băcești iar bunica lor din Pungești. − Apăi, măi copii știți și voi că v -am povestit odată cum am ajuns de m-am așezat în Pungești. După ce m-am întors din armată în 1880 , am muncit și eu în gospodăria părinților, dar în zilele de sărbători cutreieram satele și târgurile apropiate, la jocuri și bâlciurile ce se țineau pe timpul acela. − Vreau să te întreb ceva, bunicule
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de un ajutor de administrator și m-am împăcat în această slujbă. Boierul fiind mulțumit de felul cum munceam în slujba dată, l-a pus pe administrator să mă întrebe dacă nu aș vrea să mă mut cu totul în Pungești și să vorbesc și cu alte neamuri ale mele dacă nu le-ar plăcea să se mute și să trăiască și ei aici. V-am spus eu și altădată cum sau mutat aici, îndemnați de mine, frate-miu Victor și
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
IV Mărul discordiei Viața familiei lui Costache Gheorghiu și a părinților lor, de la care tocmai plecaseră cei doi nepoți, se scurgea în același timp, în paralel s-ar putea spune, și cu ale unor rubedenii apropiate, ce locuiau tot în Pungești. E vorba despre surorile lui Costache, Marița și Ileana. Bărbatul lui Marița, Ghiță Ciotacu era un om scund de statură, slăbuț, cu față lungăreață și cu părul tuns scurt și avea ochi verzi. Umbla mai tot timpul îmbrăcat cu un
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
care nu putea să-i sufere, dar care vor fi dezvăluite la timpul lor. Capitolul V Semnele lui Anticrist După ce au străbătut în trap vreo cîțiva kilometri, caii mergeau acum cu pasul domol. Costache era frânt de oboseală, plecase din Pungești după răsăritul lunii cu gândul să fie de dimineață în Vaslui, ca să încarce marfă pentru Kisel, Haim și Zisu Fălticineanu și să se întoarcă acasă până seara. Tocmai gândea că până la ora aceea drumul a decurs cum prevăzuse, iar seara
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în căruță și mai ales, o păzise cât timp taică-su vorbea cu negustorii care pregătiseră marfa. Mihăiță își tocmise un cotlon în spatele căruței unde stătea în voie și putea să țină ochii și pe încărcătura ce o cărau la Pungești. Mersul la pas al cailor, gândul că se poate bizui pe Mihăiță și oboseala ce îl ajunsese după tot efortul făcut de cu noapte l-au răzbit pe Costache care slăbi hățurile și întinzându-se pe spate, l-a furat
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
obicei. Nu trecu multă vreme și Maria cu Costache ajunseră la casa „didiladeal” a părinților. Maria luase cu dânsa și așternuturile de pat ce le cususe Emilia pentru bunici, întrucât de ceva vreme ea deprinsese croitoria de la un evreu din Pungești. Auzindu-le glasurile, Ion Gheorghiu le deschide ușa și după ce răspunse la binețe, îi pofti să se așeze pe scaune sau pe pat, cum lea fi voia. După câteva întrebări și răspunsuri privind mersul treburilor zilnice, Ion dă glas spunându
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
rânduit în amănunțime cum se va desfășura înmormântarea, cine trebuia să primescă pomenile și ce anume, așa că Maria și Costache au fost cei care au dus la îndeplinire cele hotărâte de bătrân. Un rol deosebit l-a jucat preotul parohiei Pungești, Alexandru Mironescu , care venise de vreo doi ani în locul preotului Stamate. Deși nou , preotul cel tânăr aflase multe despre atmosfera și conflictele din familia Gheorghiu și s-a străduit ca ceremonia de înmormântare să aibă loc fără întâmplări neplăcute. Capitolul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
harnic și deștept ca frate-tu” apoi răspunse întrebărilor puse de nepot: − Apăi, măi băiete, am venit cu căruța lui feciorumeu Ghiță, am coborât din Cursești-Deal ieri, am dormit az-noapte la ei. Apăi cuscrul Negruș și Ghiță având treabă la Pungești, m-am gândit să vin și eu cu ei ca să văd ce mai faceți și să iau ceva leacuri de la farmacie. Ei împreună cu taică-tu, s-au dus în târg pe la negustori și auzeam că vor să potcovească caii . Da
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cele mici, Maricica și Lențâca ieșiră să meargă în livadă, poate or mai găsi ceva nuci căzute sau prune albe și dulci, iar mama Elena spuse: − Doamne, Marie, mă gândesc câte necazuri ai avut de tras de când ai venit la Pungești. Oare n-ar fi fost mai bine dacă luai pe băiatul acela din Rafaila? − Mamă, să lăsăm poveștile cu cel de la Rafaila. Am tras eu aici din pricina surorilor lui Costache dar am și multe împliniri. Sunt mândră de copiii ce
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
fie bine hrănit, că nu se știe ce se poate întâmpla; − Iacă-tă că m-ai luat și cu „domnule”! Mie în sat toată lumea îmi spune „moșule”, spuse Negruș zâmbind cu subînțeles. Să știți că am să vin mai des pe la Pungești, aici mai întâlnești lume, te mai lămurești cu politica, mai afli și cum merge piața... Maria puse masa. Răsturnă mămăliga pe fund, Costache tăie niște felii de pâine și le puse pe masă la îndemână, apoi Maria turnă cu un
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
împlinească visul. îi veni în minte meșterul Albu, tâmplar, care scotea lucruri frumoase din lemn, dar se îndoi că ar putea să facă și o vioară. Ar putea să se intereseze pe la negustorii evrei de la Vaslui, știind că aceia din Pungești nu aveau preocupări pentru muzică; sau poate ar fi bine să-l întrebe pe domnul Obreja unde ar putea găsi de cumpărat o vioară. „Ei, oi vedea eu cum ajung so fac și pe asta” și îndemnă caii care trecuseră
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]