722 matches
-
predării acele elemente de referință pe care elevii trebuie să le etaleze în procesul de evaluare. 5. Nu deturnați evaluarea spre alte scopuri decât cele prescrise sau permise de codurile deontologice. 6. Accentuați virtuțile stimulative și minimizați servituțile sau atributele punitive ale evaluării școlare. 7. Personalizați cât mai mult instrumentele și tehnicile de evaluare în acord cu posibilitățile și nevoile publicului școlar. 8. Fiți circumspecți atunci când preluați și aplicați instrumente de evaluare prefabricate sau construite de alții și le utilizați la
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
contrare, sunt explicate de cei doi prin introducerea unei variabilei latente: „self esteem a supervizaților”. Pentru experimentele lor, Day și Hamblin vorbesc despre două continuumuri de stiluri ale supervizare. Primul stil se întinde între „închis” și „anomic”, celălalt este de la „punitiv” la „nonpunitiv”. Stilul de supervizare închis este descris printr-o specificare rigidă a rolurilor subordonaților, ei nemaiputând să le completeze, să adauge alte atribuții. Supervizarea generală implică existența unui număr moderat de specificații și verificări, în condițiile în care și ultimul
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
verificări, în condițiile în care și ultimul dintre supervizați știe ce are de făcut. În supervizarea generală, ceea ce face supervizorul este incert, rolul lui este minor și putem aprecia că supervizorul are o putere (cu sensul de influență) redusă. Supervizarea punitivă este stilul de supervizare în care un supervizor întărește specificațiile rolurilor de muncă, prin „agresarea” rapidă cu pedepse a subordonaților care se îndepărtează sau violează normele. Supervizarea nonpunitivă presupune o poziție ușor distantă sau dezinteresată, caracterizată prin absența recompenselor și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Să notăm ideea că productivitatea muncii (cu sensul de eficiență) este produsul stilului de supervizare, dar nu direct și prin intermediul unor variabile latente. Procesul prin care are loc influența a fost descris de Day și Hamblin cu ipotezele următoare: stilul punitiv sau închis de supervizare conduce la experiențe de frustrare printre supervizați; când supervizații sunt frustrați, va descrește productivitatea, va crește cantitatea de agresiune verbală față de supervizor, insatisfacția față de procesul de muncă și agresivitatea verbală față de ceilalți supervizați; cu cât aceste
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
are calitatea de subordonat, fiind posibil ca o persoană să aibă rol de subordonat într-o anumită grupă de muncă, dar să refuze un rol similar într-o altă grupă; subordonații din clasa medie sunt mai puțin receptivi la supervizarea punitivă sau închisă atunci când ei muncesc împreună cu egalii lor și, în consecință, sunt mai ușor și frecvent frustrați, datorită stilului de supervizare Concluzia principală a lui Hopper este că satisfacția subordonaților față de sistemul de autoritate și satisfacția față de poziția lor în
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și clasificare, în paralel cu o tot mai mare accentuare a necesității dezvoltării unor seturi de competențe specifice ale supervizorului, care să crească eficiența execuției programelor și proiectelor. Am reținut până acum conceptualizarea mai multor tipuri de supervizare: închisă, generală, punitivă, non-punitivă, multidisciplinară și profesională. Și pe plan național putem găsi propuneri interesante referitoare la tipurile de supervizare. Cojocaru (2005) subliniază că există mai multe criterii pentru a realiza o tipologie a supervizării, menționând trei, care au aplicații numeroase: relația dintre
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
a supervizorului față de supervizați poate să ducă la o altă atitudine a acestora față de îndeplinirea unor proceduri pe care le pot considera ca restrictive și poate să aibă efecte pozitive în îndeplinirea planurilor de implementare a proiectelor (comparativ cu atitudinile punitive care pot genera frustrare, respingere, neînțelegere, abandon): - apelul la o normă comună împărtășită; - menționarea indirectă a normelor procedurale, prin înmânarea la sfârșitul comuncării a unei liste cu reguli și proceduri; - recunoașterea maturității și responsabilității supervizaților („Știu că voi sunteți atenți
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
adagiul „lumea e o scenă” cu un altul, hamletian, „lumea e o închisoare”. Supravegherea, atât cea divină, cât și cea laică, este asociată cu o nevoie de informare care antrenează, pentru fiecare abatere constatată, individuală sau de grup, o intervenție punitivă. Sunt exigențele unei ordini care introduce conștiința supravegherii generalizate, cu tot ceea ce ea comportă ca repercusiuni pentru cetățeni, fideli sau nu. Nu există supraveghere fără iminența unei consecințe. Supravegherea nu este niciodată gratuită. Se înțelege de la sine că celălalt pol
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
fiecare individ, rând pe rând, un supraveghetor și un supravegheat. Această permutare circulară definește cel mai adesea supravegherea între vecini, care ar putea fi considerată „moale” sau „blândă” în comparație cu supravegherea „dură” practicată din rațiuni de stat și care antrenează consecințe punitive severe. Supravegherea „moale”, de proximitate, se limitează la colectarea de informații și la difuzarea lor în circuit intern, închis. Ea utilizează mijloacele clasice - prezență disimulată în spatele unei ferestre cu perdelele trase sau nu, adăstare îndelungă în pragul unei porți sau
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
antrenează instaurarea domniei „controlului”, fază ce ar putea fi catalogată drept supraveghere „moale” sau „blândă”. Aceasta se dilată și operează atât la scara planetei, cât și la scara diferitelor societăți, fără a fi însoțită, cel puțin deocamdată, de vreo instanță punitivă. Nimeni nu-i scapă însă și - ca să revenim la Deleuze -, în comparație cu omul din societățile disciplinare, cu o identitate mai puternic marcată, „omul controlului este mai degrabă ondulatoriu, așezat pe o orbită, pe un fascicul continuu” (p. 244). El nu știe
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
și se desfășoară Între 1953 și 1989. Ambele etape evidențiază faptul că societatea comunistă s-a construit și apoi s-a manifestat pe un latent casus belli, În condițiile În care comunismul, este știut, s-a manifestat ca o „societate punitivă”, În accepțiunea dată de M. Foucault, o societate În care dușmanul de clasă e obiectul unui rasism de stat12. Societatea comunistă ca societate ordonată este expresia unei bioputeri În care anularea adversarului era cuvântul ei de ordine, era rațiunea ei
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
comuniste s-a concretizat În tipărirea și răspândirea unor manifeste, În dislocarea lozincilor și tablourilor, a simbolurilor comuniste, În distrugerea registrelor de cote și dări din zona rurală, În paralel cu intensificarea propagandei anticomuniste de la om la om. Acțiunile justițiare, punitive În fața abuzurilor autorităților comuniste constituiau, alături de obiectivele strategice, al doilea set de manifestări ale rezistenței anticomuniste: acțiuni de apărare a proprietății (grupurile din Vrancea), pedepsirea activiștilor care Îi forțau pe țărani să se Înscrie În colhoz (grupul din Banat), acțiuni
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
1958. Așa au fost Decretele nr. 89/17 februarie 1958 și nr. 318/21 iulie 1958, HCM nr. 282/1958, precum și modificările aduse celebrului articol 209 din Codul penal În 1958 și 1960, care au permis regimului să inițieze măsuri punitive Împotriva celor ce i-ar fi contestat autoritatea. Dacă represiunea din anii 1948-1953 a fost motivată de „pericolul reacțiunii interne” și de pericolul extern, adică Războiul Rece, În 1958 situația era diferită. Elitele comuniste de la București aveau deja mai bine
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
țării, introducându-i În aceeași categorie pe dislocații izolați sau În grup restrâns și pe cei deportați În masă. Dosarele care mi-au parvenit sub eticheta de dislocat demonstrează oricum cvasi-generalizarea deplasării de populație În perioada anilor 1945-1956 ca măsură punitivă sau preventivă, În toate regiunile țării, și arată diversitatea categoriilor de persoane vizate (felul În care aceste categorii sunt identificate cunoaște diverse oscilații, și ele semnificative), a culpelor invocate, a trăsăturilor diverse ce pot servi la definirea „dușmanului de clasă
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
din conducerea partidului, ulterior, În prezența liderului suprem al țării, minerii au strigat lozinci precum „Jos Ceaușescu!” ori chiar „Jos comunismul!”, caz unic și total surprinzător pentru putere. În aceste condiții, represiunea Împotriva greviștilor s-a desfășurat deopotrivă ca măsură punitivă și ca una de siguranță, pentru prevenirea altor eventuale asemenea mișcări, cu atât mai mult cu cât implicațiile politice și gravitatea cu care greva a fost receptată de către putere transpar prin metodele de pedeapsă aplicate. Din această categorie de măsuri
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
2-3 august 1977 de la Lupeni”15. Toate aspectele represiunii din 1977 din Valea Jiului demonstrează o strategie de ansamblu a cărei miză principală era nu atât pedepsirea participanților ca personaje separate, cât desolidarizarea lor, spargerea grupului, bifând astfel deopotrivă o reacție punitivă ca scop imediat și una preventivă, pe termen lung. Partidul Înțelesese că „greva reprezenta o ruptură Între partid și muncitori (caz fără precedent, În România comunistă, la o asemenea amploare)”16. În condițiile În care clasa muncitoare era cea privilegiată
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
sub forma perfecționismului, atenției deosebite la detalii, reguli rigide de tipul „trebuie”, nemulțumirea că s-ar fi putut realiza mai multe. Pedepsirea (PU) - convingerea că oamenii ar trebui aspru criticați pentru greșelile lor. Implică tendința de a fi furios, intolerant, punitiv și nerăbdător cu cei (inclusiv cu noi înșine) care nu satisfac propriile noastre expectanțe sau standarde. Greșelile sunt uitate cu greutate, nu se ține seama de natura failibilă a omului. YSQ este format din 114 itemi și măsoară toate cele
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
necesar a fi luate o serie de măsuri, printre care menționăm: unificarea legislației fiscale și o mai bună sistematizare și corelare a acesteia cu ansamblul cadrului legislativ din economie; regăsirea în legislația fiscală, într-o mai mare măsură, pe lângă prevederile punitive (punitiv = care pedepsește, destinat să pedepsească), și a unor prevederi care pot genera un comportament economic normal, care să conducă la restrângerea ariei evaziunii fiscale; excluderea acelor prevederi din actele normative care pot favoriza fenomenul evaziunii fiscale și o corelare
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
a fi luate o serie de măsuri, printre care menționăm: unificarea legislației fiscale și o mai bună sistematizare și corelare a acesteia cu ansamblul cadrului legislativ din economie; regăsirea în legislația fiscală, într-o mai mare măsură, pe lângă prevederile punitive (punitiv = care pedepsește, destinat să pedepsească), și a unor prevederi care pot genera un comportament economic normal, care să conducă la restrângerea ariei evaziunii fiscale; excluderea acelor prevederi din actele normative care pot favoriza fenomenul evaziunii fiscale și o corelare mai
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
în cazul în care și-ar dori să se schimbe) devine rana în care atacatorul răsucește cuțitul comentariilor intenționat răutăcioase. 4. Atacul verbal este disproporționat relativ la situația normală de comunicare. Uneori, chiar și atunci când un comentariu negativ sau o acțiune punitivă sunt justificate, agresorul verbal „dă volumul la maxim” în ceea ce privește conținutul, intensitatea emoțională și vizibilitatea publică a confruntării. Să luăm exemplul lui Nathan, un vânzător care raportează eronat vânzările lunare. Șeful său, un mic dictator care are la activ o serie
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
fi folosiți. Comicii de culoare precum Chris Rock sau Eddie Murphy utilizează deseori termenul „negrotei” - exprimare care, dacă ar fi utilizată de vreun manager al unei corporații americane sau de un oficial guvernamental de orice rang, ar atrage altminteri acțiuni punitive imediate. Capitolul 5. Cum să punem capăt abuzului verbal Înainte de a trece în revistă metodele testate pentru oprirea agresiunii verbale, ar trebui să ne punem o întrebare capitală: Dumneavoastră și colegii dumneavoastră chiar doriți să puneți capăt acestui tip de
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
pe dispoziția sa afectivă și motivația care poate declanșa un efort de învățare, pe situația în care se găsește personalitatea sa în evoluția ei. Formatorul trebuie să-i redea subiectului adult gustul pentru învățare, reprimat adesea în școală prin metode punitive, să-i redeschidă apetitul pentru a reîncepe un efort sistematic de achiziție. C. Rogers recomandă, de pildă, confruntarea adultului cu situații de viață, cu probleme sociale, practice, antrenarea lui în dezbateri morale. Schimbarea personalității, crede el, nu poate avea loc
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
căci mi-a îngăduit Ă contrar turmei din jur Ă să perseverez... în ființă fără teroarea viitorului” (484 Ă 2 decembrie 1946). Cum plătește Cioran o astfel de înstrăinare, nu față de viitor, ci față de propriul prezent?! Probabil că prin scris. Punitiv, scrisul însumează melancolia, anxietatea, neliniștea, plictisul. Așadar, scrisul ca drog: deopotrivă asumare a nimicului și depășire a lui. Sau, mai exact, scrisul ca amânare, căci există o „valoare metafizică a lui farniente” (435 Ă 20 noiembrie 1971), a cărui intuiție
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
că gata, știu tot, nu mai am ce afla [...]Oricând poți să mai ai surprize. Anca își păstrează încă pentru mine misterul. Personajul este înfățișat ca o Electră de secol XIX, feroce în patima sa de răzbunare, căutând febril soluții punitive și disprețuind rece pe orice poate sau și-ar dori să o ajute. Patimă... Ion nebunul în interpretarea lui Florin Zamfirescu aduce cu sine o liniște ciudată, aparentă. Oscilând între prezență și absență, privirea sa fixă trece prin oameni, în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
nici o legătură cu reparația de drept comun. Argumentul este acela că executarea clauzei penale se face independent de existența și întinderea prejudiciului cauzat creditorului și chiar în absența oricărui prejudiciu. Această independență este specifică ideii de pedeapsă privată 268. Caracterul punitiv intervine în toate cazurile dar este evident când prejudiciul lipsește. În această situație plata clauzei penale are menirea să pedepsească simplul fapt al nerespectării obligației și, astfel, sancționând o atitudine caută să o prevină. În caz de neexecutare, dintr-un
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]