1,221 matches
-
anxietății se manifestă prin palpitații, oboseală musculară, senzația de sufocare, dureri stomacale sau migrene, în funcție de sensibilitatea persoanei și de capacitatea sa de a rezista factorilor de stres. De asemenea, pot apărea modificări ale ritmului cardiac, transpirație în exces, tremurături, dilatarea pupilelor, paloare la nivelul tegumentelor. Deși nu este o regulă, anumite persoane anxioase pot suferi de atacuri de panică și, deși persoana nu-și poate justifica rațional fenomenul, pericolul perceput pare destul de real. Persoanele cu atac de panică par terorizate, așteptându
Mircea-Florian Ruicu: Rolul comunicării în ameliorarea anxietăţii şi depresiei la adolescenţi () [Corola-blog/BlogPost/339412_a_340741]
-
cuvânt, Pân-atunci, foarte pierdută Lespede grea și mormânt. Față pala, tremurând... Suflete se înnodau, Dinăuntru-mi fumegând, În fire de plumb zburdau. Mă lasă să îi alunec Și îmi numără săgeți (Soarele peste un pântec) Răspândite din pereți. Din pupile-mi numără Nici rutină, nici extaz; Pentru noi, nu mai era Ticăitul unui ceas. Buze reci și repezite, Într-o teamă de trupesc; Pleoapele înzăpezite Mă făceau să nu clipesc. Mult prea repede colinda Dintr-un ceas prea horcăit! Cine
LA REVEDERE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340952_a_342281]
-
probabil, nu imposibil.” Avea din nou acel sentiment de neliniște în prezența lui. - Atitudinea asta, domnișoară, de ființă supusă nu-ți reușește prea bine. Ai savurat momentul când i-ai dat replica lui lady Morgan. Ți-am zărit sclipirea din pupile și încordarea trupului, o măsură rapid din cap până în picioare. Ai competiția în vene! Alma-și strânse șalul la piept. Dimineața strecurată încet, dădea un plus de mister lucrurilor. - Știu că uneori sunt impulsivă, însă era vorba despre cei mici. Ei
MY LORD ( 5 ) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341199_a_342528]
-
m-aș întoarce dintr-o boală/ odată cu plutirea aceea pe cer/ de miei lânoși/ și mă cufund într-o baie/ a devălmășiilor adormitoare;// de fiecare dată de mă întorc aici/ îmi țin o clipă răsuflarea prin limpezimea/ ochiului cu o pupilă mare,/ tremurătoare/ ca o zăpadă primă-n declin;// din cerc în cerc/ de șapte ori ies,/ de șapte ori intru doar într-ale mele știute,/ asemenea puiului din ou în ou/ până la peretele de cretă/ mai alb decât pânza închipuirii
LAZĂR LĂDARIU-VECERNIILE AMIEZII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341442_a_342771]
-
în două din cele mai tulburătoare și mai stranii poeme ale acestui periplu liric. Este vorba de Bocet 17 și de Chipul din fereastră. Îl reproducem pe cel dintâi: Într-o oglindă spartă chipul mi se oglindește. Privirea zdrențuită caută pupila și licărul pierdut. Sub streașina frunții umbrită de vreme, ochii se-ngrămădesc. Gura cea strâmbă oare va mai putea rodi cuvinte drepte? În cioburile chipului cubist frica se-ncuibează: oare va recunoaște Cerul hidoșenia aceasta, când lutul cărnii sfâșiate se
BLAGOIE CIOBOTIN de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341886_a_343215]
-
hieratică dacă nu ar fi fost albul ochilor, parcă fără sprâncene, un nas ascuțit, străveziu, o gură deschisă, căzută, cu buze vinete... - Bună dimineața, rosteam tare. Omul din droașcă nu schița niciun gest, doar ouăle ochilor se întorceau spre mine, pupilele păreau niște pete decolorate, pleoapele aveau tiv roșu, buzele parcă se mișcau puțin apoi totul se stingea ca o părere, mâna cu biciul se mișca ușor, ca o fluturare de aripi de liliac, măgarul clătina o ureche și grupul trecea
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
potrivit art. 7 alin. (1) din Ordinul ministrului sănătății nr. 1.512/2013, și pe elemente faptice, precum modul de comportare, atitudinea, orientarea în timp și spațiu, facultatea de a descrie, de a calcula, modalitatea de deplasare, siguranța gesturilor mâinilor, miros, starea pupilelor etc., fiind evident că starea de intoxicație este diferită din punctul de vedere al concentrației de la persoană la persoană, în funcție de metabolismul fiecăreia. Deopotrivă, nu poate fi echivalată, din punct de vedere științific, perioada în care substanțele psihoactive
DECIZIA nr. 25 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/293958]
-
Descrierea speciei Morfologie: habitus mai puternic și mai îndesat decât B. bombina, în general lungimea medie a adulților rar depășește 5 cm. Capul mai lat decât lung, botul rotunjit cu limba circulară, imobilă, aderentă la planșeul bucal. Ochii mari cu pupila cordiformă, timpanul nu este vizibil. Dacă se îndoaie picioarele în unghi drept față de axul corpului articulațiile tibio-tarsale se ating, iar tibia e egală cu femurul. Grosimea pielii este în medie 296,6 microni, mai mare decât la B. bombina, datorită
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
urmă cu mulți ani. Acum e avocat. Să tot aibă vreo 33 de ani...așa cred. A fost din primele mele generații. Subțire, trup de balerin, ochi ageri, atât de mari și de negri, încât de mult nu mai caut pupila în mijlocul irisului când îl privesc. Ai zice că e o specie nouă. Face parte dintr-o veche și respectată familie de evrei din Timișoara, oameni care s-au implicat în toate domeniile culturii în această metropolă cosmopolită. L-am remarcat
GLASURI VECHI, ÎN ZILELE DE-ACUM de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 142 din 22 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344321_a_345650]
-
e atât de frumoasă! Mama e cardiacă. Judith e virgină (la vârsta ei, de 30 de ani)...cu documente!” Mă uit la Robert. Îi mai torn un pahar cu apă. Îmi pun și mie unul. De spaimă, îi văd și pupila. În mijlocul irisului, descrie un cerc mare...din ce în ce mai mare...în care mă pierd, fără glas. Timișoara, 22.05.2011 Corina-Lucia Costea Referință Bibliografică: Glasuri vechi, în zilele de-acum / Corina Lucia Costea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 142, Anul I
GLASURI VECHI, ÎN ZILELE DE-ACUM de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 142 din 22 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344321_a_345650]
-
întocmai forma unui ochi - de-asta nu aveam nici un dubiu b) în centrul fiecăreia era o fereastră semănând cu retina c) un porumbel cu o meticulozitate tipic germană se așeza des pe fereastră, uitându-se încoace și încolo, jucând rolul pupilei. Se mai întâmpla ca porumbeii să exagereze cu rolul, alegându-se câte doi, creând impresia de privire chiorâșă.”[5] Specificul transilvănean se dorește a fi surprins, dat fiind că despre nemții din Transilvania se spune că sunt mai nemți decât
ROMÂNIA & SUPUŞII MAJESTĂŢII SALE – „ON NE FAIT PAS DE ROMANS ICI...” de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344362_a_345691]
-
Toate Articolele Autorului VÂNĂTOREA Când luna se rezemase în cornu-i în vârful teiului bătrân din coastă, cu frunza, tăvălug, între copite mistreții coboară la balta albastră. Grăsunii se pierd în lanul de grâu; stau vânătorii momâi după leasă, ochiul dilată pupila flămândă de prada sortită, cu vin tămâioasă. Mistrețul miroase praful de armă și pufăie a pericol pe nări; se-mprăștie turma în liniștea nopții spre neagra pădure pe alte cărări. Moțăie vânătorul în câmpul deschis, iar luna scăldă lanul în
VÂNĂTOAREA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344026_a_345355]
-
uzură între sprâncene, a cărui rigoare musca săptămâni. Sinuozitatea arde imediat în atlasul umbralului.) Încă o dată densitatea a fiecărei circumstanțe lasă să fie foc, se întoarce de cenușă înclinăndu-se între oglinzi: mereu este un moment unde corbii mor tăiați între pupile. Până în prezent, eu trec prin propriile gemete, complexul se confruntă cu abismul. Acolo, în lumea mânerelor, la ușă ce traversează garganta; între timp ce rumega prin rândurile mochetelor, un indiciu de molie, o poveste care niciodată nu reface morții, sau
DENSITATE DE MOMENTPOEM DE ANDRÉ CRUCHAGA TRADUS ÎN ROMÂNEȘTE DE ELENA BULDUM de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343269_a_344598]
-
Vine un timp când lacrimile se opresc și tac! V'am mai spus asta nu'i așa? Cu ce înverșunare tac ele și se usucă sub conjuctiva împăienjenită de neiertarea acelor ace care sapă, sapă sfredelind șanțuri de roșu bizar! Pupile arzânde își prăbușesc ostenirea chinuindu'și bocetul neîndestulat de prea săratul lor! Iar mie?!... mie îmi este sete de tine să te sorb încet, din paharul ciobit al nădejdii... ce a murit! Separ minutele de praful lor sperând să te
CIOBURILE PLOII de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343347_a_344676]
-
Vine un timp când lacrimile se opresc și tac! V'am mai spus asta nu'i așa? Cu ce înverșunare tac ele și se usucă sub conjuctiva împăienjenită de neiertarea acelor ace care sapă, sapă sfredelind șanțuri de roșu bizar! Pupile arzânde își prăbușesc ostenirea chinuindu'și bocetul neîndestulat de prea săratul lor! Iar mie?!... mie îmi este sete de tine să te sorb încet, din paharul ciobit al nădejdii... ce a murit! Separ minutele de praful lor sperând să te
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
Bianca Aura Buta ... Citește mai mult Vine un timpcând lacrimile se oprescși tac!V'am mai spus asta nu'i așa?Cu ce înverșunare tac eleși se usucă sub conjuctiva împăienjenităde neiertarea acelor acecare sapă, sapă sfredelind șanțuride roșu bizar!Pupile arzândeîși prăbușesc ostenireachinuindu'și bocetul neîndestulatde prea săratul lor!Iar mie?!...mie îmi este sete de tinesă te sorb încet,din paharul ciobital nădejdii... ce a murit!Separ minutele de praful lor sperând să te iveșticu lucirea'ți adoratăde a
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
către pădure) E așa de bine definită de forme senzuale, încât aș putea să o admir ceasuri la rând.. M-a orbit frumusețea ei, atât prin sinceritatea pură pe care o emană, cât și prin tristețea care se ascunde dupa pupila ei negră. Aș lua-o de mână și nu i-aș mai da drumul... Pădurea îl urmărește îndeaproape știind ce urma ca Idris să facă. Nu-l putea opri mereu, și nu-l putea judeca pentru cele spuse, deoarece ea
CĂUTAREA SINELUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343396_a_344725]
-
-n împietrire Nu-și vedea decât interesul Privind la zestrea dintr-o ladă Și-mpleticea în galbeni mersul Nu se gândea, cândva, să cadă. Dar iată, după ani de zile Când a deschis lada cu zestre Mirarea-i crește în pupile Și-i scrisă-n file de poveste... Căci tocmai se lăsase seara Când din cea ladă au ieșit Doar șoarecii ce-au ros comoara Și de averi l-a lecuit. Se spune că cine-are parte De avuție, peste ani, Cu
LADA CU ZESTRE de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344085_a_345414]
-
Viața Ta E eternitatea, Care cântă dragostea, Harul, bunătatea. Anii mei în anii Tăi, Veșnic s-au ascuns... Visul meu în visul Tău E de neînvins. Cluj Napoca, 7 octombrie 2015 Te privesc Te privesc cu ochi de soare Ce-n pupile au mereu Dragostea nemuritoare, Izvorând din Dumnezeu. Te privesc cu ochi de lună Candizi și curați și buni Plini de raze de lumină Ce te scaldă în minuni. Te privesc cu ochi de stele, Strălucind de bucurie Ori plângând tăcut
IUBIREA CA UN CANTEC de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344129_a_345458]
-
Ratvale mulenqe luludă Opral jekh ćućo limori... Na phenav khanć, kadja sas te-avel Dikhav sar perel o kham and-i raț Amboldimata kaj na avena me să aźukărav Pućhimatenθe manθar bithovdine. # Ai ochii negri, mincinoși și răi Fîntînile cu ape moarte-ascund Pupile negre licărind în fund, Ce ma atrag spre-adînc că ochii tăi. Cînd vreau să plec, mă ții în loc cu un cuvînt Așa se zbat copacii în furtună; Că pentru fugă crengile-și adună, Dar rădăcina-i leagă de pămînt. De
OTILIA CAZIMIR de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344154_a_345483]
-
thabardi, si albii de ape unde apa Thai vodre lenengă kai o păi curge totdeauna așa încet, thavdiol sagda kadea lokhes, Cristul negru, O kalo Iisus, Cu păr lung, ars, Kale phabarde balența, Pomeți proeminenți Chamengă dume bare kokalența, si pupilele albe. thai parne yakha. Privește unde merge! Dikh kai jeal! Dans Khelimos În grădina Petenera Ande bar Petenera În grădina nopții Ande e bar la ratiaki Șase fecioare gitane, Sov chaia românia, înveșmântate'n alb Huriavdine parneste dansează. Khelen. În
ROMII ÎN LIRICA LUMII de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344145_a_345474]
-
găsind de cuviință să facă un Popas în strigătul ochiului „În strigăt mi-am făcut popas,/ în mal înfipt mi-e ochiul viu,/ mă voi trezi ca sub un batiscaf / acoperit de pleoapă mai târziu. / Iar cei ce-mi populează pupila mișcătoare, / unul pedestru, altul zburător, / își primesc aripi și tălpi / în ochiul meu scormonitor”.( p. 61) Chiar și acolo unde nu mai sunt speranțe, poetul este optimist, cu o atitudine pozitivă, un visător prin excelență, dornic să învățe a zbura
SPRE ȚĂRM ( POEZII 1975-1994) DE VASILICA GRIGORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343205_a_344534]
-
buhaiul) cu burtă rosie 4 Descrierea speciei Este o broască de dimensiuni mici, până la 5 cm, cu corpul îndesat si turtit. Capul este relativ mic, având lungimea egală cu lățimea, iar botul este rotunjit. Ochii sunt foarte proeminenți, având pupila triunghiulară. Timpanul nu este vizibil. Limba circulară, este aderentă la planseul bucal, fiind imobilă. Dorsal, tegumentul este foarte verucos, fiind acoperit cu numerosi negi rotunzi sau ovali, având un punct negru central. Negii nu prezintă spini. Deseori, negii dorsali se
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
treptat, așa după cum bălegarul, ploile, vânturile, și soarele fac să crească florile, așa înflorea și ea, în sfârșit, în toată deplinătatea ființei ei. Pleoapele-i păreau croite anume pentru prelungile ei priviri drăgăstoase, în care nici nu i se zăreau pupilele... Ai fi spus că un artist priceput în tainele desfrâului îi potrivise pe spate buclele părului, încolăcite la voia întâmplării într-o claie grea, după capriciile adulterului, care le desfăcea în fiecare zi. Vocea avea acum mlădieri mai moi, ca
DOAMNA BOVARY ÎN INSTANŢĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377528_a_378857]
-
plină cu floare. - Vezi, Geo, cucul cântă, dar tare tânjește după un cuib. Aici ne asemănăm și eu, și tu... - Miauuu! se gudură motanul printre picioarele mele și mă privește doar cu un ochi, fiindcă celuilalt i s-a închis pupila. - Lasă-mă că mă gădili. Am lipsit câteva zile,..uite vecinii nu te-au primit să-ți dea ceva de mâncare și te-ai ogârjât, dar are grija mama să te facă iarăși dolofan. Citește mai mult - Ce-i, Geo
ELENA SPIRIDON [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]