1,578 matches
-
Înainte, Îți aduce Îndată În minte celebra frază a poetului: Sufletul meu plutește pe parfumuri așa cum sufletul celorlalți oameni plutește pe muzică! Gura are forma arcuită și de acum subțiată de spirit, dar, pe acea vreme, ea mai era Încă purpurie și cu o frumoasă carnație ce te face să te gândești la splendoarea fructelor. Bărbia e rotunjită, dar cu un contur mândru și puternic cum este cea a lui Balzac. Întreg obrazul este de-o caldă paloare, brună, de sub care
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Franța. Sau, poate, ca o promisiune constantă de vrajă. O arie există, o știu și pentru ea aș da... - de câte ori, în pustiul zăpezilor siberiene, înălțaseră versurile acelea un castel de țiglă și colț de piatră caldă cu vitrele vopsite în purpurii culori... Franța se confunda pentru noi cu literatura ei. Iar adevărata literatură era vraja prin care un cuvânt, o strofă, un verset ne transportau într-o clipă veșnică de frumusețe. Îmi venea să-i spun Charlottei că literatura aceea murise
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
auzu-mi `nfioar\ Cu dou\ veacuri inima-mi c-a-ntinerit: - Sub Ludovic al treisprezecelea s`ntem; v\d afar\ Verde peisaj, mai galben acum `n asfin]it. V\d un castel de ]igl\ [i col] de piatr\ cald\, Cu vitrele vopsite `n purpurii culori, ~ncins cu parcuri mari, o ap\ care-i scald\. Picioarele la poale [i curge printre flori. O doamn\ st\ apoi, la o fereastr\-nalt\, Blond\, cu negri ochi, `n portu-i boieresc, Pe care am v\zut-o, se poate, `ntr-o-alt
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Dac-ar spune acești păreți Ce văzură pe aicea în decursul unei vieți Ar striga la toată lumea și-ar vesti pe orișicine De rușinea ta cea mare, de adînc-acea rușine A inimei tale sterpe și lipsite de amor. Aste pănuri purpurie, aste marmuri, ăst covor, Toate gajuri ale gloriei tale-atîta de deșerte, Nu sunt oare tot atâtea mărturii desigur certe Și dovezi umilitoare că ai fost desprețuită? Au brățara asta mândră cine-o dete ca ispită? Un arhont? Un preot poate
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
conte! Mă pusei mut la masa de șac. Era prețioasă. Câmpurile erau pietre albe și negre, și figurele unei părți erau de argint, [cu] bumbi piliți de cristal alb, iară a celeilalte, de un metal închis-albastru ca oțelul [cu bumbi purpurii]. - Nu este obicei de-a se juca șac în bani, zise don Caldero, însă de ce n-am hazarda puțin? Aș vrea... am adesea idei foarte bizare. Am vrut să donez Iuliei lanțul pe care l-a posedat maică-sa
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
văzui împresorat de figurele sale; neliniștea mea internă creștea, era ca și când îmi spânzura o spadă goală de-un fir de păr deasupra capului; luminările părea a arde mai întunecat, bumbul alb de la regele meu părea palid ca laptele, pe când figurele purpurii a lui Caldero, luminoase ca cărbunii aprinși, străluceau de o lumină internă. - Șac, zise el încet, șac, domnule conte, repetă el mai tare. Însă eu stam nemișcat și căutam cu ochii întunecați asupra figurelor. Îmi părea că un demon stă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
prin asemenea succese, deși nu hotărâtoare, ademenit de-o nemăsurată ambiție, sub înrîurirea vioiciunii tinereții, i se clăti fidelitatea, deci Constantin Angelos își formă un partid în armată, tinse la coroana împărătească, se-mbrăcă în haină de monarh, încălță papuci purpurii, și-ncercă, deși-n zădar, să câștige pentru planul lui pe majordomul apusului, Basilios Watatzes, ce-i era cumnat. Dar la urmă, plecând de la Filipopoli spre Adrianopoli la sus-pomenitul cumnat al lui, pentru a-și urmări planul, fu oprit în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
teritoriile de primprejur și pe orașele secundare ce se țineau de ele; dar, lipsindu-i lumina ochilor, el nu luă titlul de împărat, ci trecu acest titlu asupra fiu-său Ioan, căruia-i îngădui pentru acest scop să poarte încălțăminte purpurii ca insemn împărătesc; el își păstră însă autoritatea sa întreagă precum și dreptul direct de-a stăpâni, exilă pe răsturnatul său frate, Manoil, afară din țară, peste mare, la Pergamus, și retrimise pe soția acestuia la tatăl ei, Ioan Asan. În
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Ioan Angelos (Comnen), pe a cărui tată Teodor îl alese sol și intermediar din parte-și, și ajunse curând să-ncheie o pace favorabilă pentru. dânsul. Ioan Angelos desistă de la titlul și demnitatea de împărat, lepădă insemnele împărăției, bunăoară încălțămintea purpurie și piramida din cap presărată cu mărgăritare și-mpodobită în vârf c-o piatră {EminescuOpXIV 122} scumpă roșie, se mulțumi cu titlul și rangul de despot, recunoscu supremația împăratului, se-ndatori să-i fie supus și-și întări făgăduința, ca și Vatatzes
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
-n zare munții, munții mei!/ Ce dor, ce dor adânc mi-era de ei!” Romanticul „nebun de libertate” adoră muntele misterios și caută luna, „melancolicul străjer”. Turme în peisaj alpestru au o mișcare fabuloasă, păstorul proiectându-se în legendă: „Sara purpurie-i schimbă/ Zeghea-n mantă triumfală...” Aceasta e scenografia. Erotica, în spațiu ozonat, nu poate fi decât puritate: „Și să te iau cu mine sus,/ Departe unde lacrimi nu-s,/ În zări în veci senine.” Efigia lui Coșbuc din pasteluri
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
a practica tehnicile unul cu altul, Întotdeauna lucra cu soția sa, Într-un colț al Încăperii. În ultima seară a cursului, În timp ce ceilalți lucrau cu partenerii, s-a auzit o voce stridentă, pițigăiată din spatele sălii, care a exclamat: „Purpuriu, văd purpuriu!” Era medicul. Era atît de surprins că vedea această culoare În energiile soției sale, Încît vocea sa a sărit cu trei octave. Această revelație l-a făcut să urmeze și alte cursuri, de data aceasta din proprie inițiativă și a
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
noapte, ci au fost lăsați să rătăcească lobotomizați pe străzi, pentru a le reaminti oamenilor ce vor păți dacă nu se vor supune. Terifianța exemplului conta, aici, foarte mult. Ulterior, termenul a fost extins asupra tuturor formelor instituționale de educare purpurie din spațiul sovietic: extins prin extrapolare, nu firesc, În limitele evidenței. Ar trebui să vedem dacă, În discuția de acum, nu apelăm cumva la accepțiunea extrapolată, forțată a termenului. În privința termenului contra-reeducare, nici mie nu-mi place eufonia scrâșnitoare de la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
există În istorie, aceasta fiind, ea Însăși, bolnavă. Nuanța mi se pare mai subversivă decât pare la prima vedere și deloc cantonată În perimetrul mimetic, involuntar slugarnic, al „reeducării”. Firește, nu putea spune direct că istoria bolnavă este istoria entuziastă, purpurie din jurul său, dar trebuie citit printre rânduri... Sanda Cordoș: Pe de altă parte, sunt și alte grupuri care Întorc spatele istoriei. Din alte motive... Cred că e o reacție la istorismul și istoria galopantă, pe care regimul le propunea. Ruxandra
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
privim evoluția literaturii noastre postbelice din acest punct particular de vedere, ajungem la concluzia că generația ’60 a beneficiat de condițiile cele mai generoase de promovare socială și literară, din cauza „vidului” care se instalase În cultura noastră prin jdanovismul stereotipizant, purpuriu, al anilor ’50. Atunci când șaizeciștii au intrat În arenă, ei au avut, din start, cui și căror idei să li se opună: oferta pieței apucase să estompeze achizițiile caricaturale, distorsionante ale jdanovismului, atenția lor ostilă fiind integral captată de protagoniștii
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
al anilor ’50. Atunci când șaizeciștii au intrat În arenă, ei au avut, din start, cui și căror idei să li se opună: oferta pieței apucase să estompeze achizițiile caricaturale, distorsionante ale jdanovismului, atenția lor ostilă fiind integral captată de protagoniștii purpurii care mai supraviețuiau prin redacții, scriau În reviste, blocau cercetarea pe unde apucau etc. Opoziția aceasta Își avea Însă subtilitatea ei, din punctul de vedere al sistemului: era o luptă cu un trecut repudiat În mod oficial de către partid, cu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
țăranii, rusul, firește, cu harul lui dintotdeauna de binefăcător. Mai puțin încorsetat în dogmă și într-un asemenea limbaj se arăta a fi Ș. într-o schiță din 1949, Un autor în căutarea unor personagii, unde, mișcându-se sub orizontul purpuriu al realismului socialist, încerca să „pirandellizeze”, cu alertețe și cu o mină mai destinsă. Întâmplări mărunte din viața de cazarmă, cu ofițeri mărginiți și cruzi și soldați supuși unor greu de suportat pătimiri, scene de război, în care imagini apăsate
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
printre aștri (în colaborare cu Radu Nor), București, 1954; Robinsoni pe planeta oceanelor (în colaborare cu Radu Nor), București, 1958; Sahariana (în colaborare cu Max Solomon), București, 1958; O întâmplare în împărăția zăpezilor, București, 1959; Ultimul alb, București, 1962; Lumina purpurie, București, 1962; Focul viu. Pagini din istoria invențiilor și a descopririlor românești (în colaborare cu Dinu Moroianu), București, 1963; Cântecul Cibenei, București, 1966; Misiune specială, I-II, București, 1966; Omul cu o mie de chipuri, București, 1968; Naufragiații, București, 1973
STEFAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289898_a_291227]
-
le-a ascuns sub voal. Lângă fântâni cu lacrimi sărutul tău se-așază, Toți prinții din povești în umbre se ascund, Miresele iubirii, prin flori de crini valsează, În zări, fluturi de rouă se-aud din zori venind. Cu valuri purpurii, prin cercuri nevăzute, ... Citește mai mult Cu ramuri lungi de vânt am învelit un soareși-n marmura tăcerii te-am scufundat demult,Trec simfonii prin mine, dar azi nu mă mai doare,Căci ritmuri rătăcite s-au stins fără s-ascult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
le-a ascuns sub voal.Lângă fântâni cu lacrimi sărutul tău se-așază,Toți prinții din povești în umbre se ascund,Miresele iubirii, prin flori de crini valsează,În zări, fluturi de rouă se-aud din zori venind.Cu valuri purpurii, prin cercuri nevăzute,... X. NECUNOSCUTUL, de Daniel Luca, publicat în Ediția nr. 1920 din 03 aprilie 2016. Pe strada pașilor pierduți te-ai rătăcit ca un parfum purtat de vânt, spre locuri tainice, acoperite de uitare, Zăpada florilor de vișin
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
III, București, 2001. Ediții: Eugen Schileru, Impresionismul, București, 1970; Petru Comarnescu, Brâncuși, mit și metamorfoză în sculptura contemporană, București, 1972; Carte de inimă pentru Brâncuși, București, 1976; Claudia Millian, Vreau să trăiesc, pref. edit., București, 1983. Traduceri: Nadejda Belinovici, Zăpada purpurie, București, 1964; Robert Graves, Îngrozitorul domn Gunn, București, 1969; Carl Sandburg, Povești din Țara Rutabaga, București, 1969; James Matthew Barrie, Peter Pan în grădina Kensington, București, 1971; Mircea Eliade, Petru Comarnescu, Ionel Jianu, Mărturii despre Brâncuși, pref. trad., Târgu Jiu
STANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289871_a_291200]
-
este magicae imposturae peritissimus seducens et uiros multos et non paucas feminas (I, 13, 1). Farmecele ereticului acționează în primul rând asupra femeilor din înalta societate, „cele mai elegante și mai bogate, cele a căror rochie este împodobită cu franjuri purpurii” (I, 13, 1). Minunile pe care le săvârșește sunt legate de euharistie și de darul profeției. Rostind o lungă formulă, minuțios elaborată, deasupra potirului de vin amestecat, magul pretindea că reușește să provoace venirea harului divin, vizibilă în schimbarea culorii
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cneaz Olelko, nevasta pe care Ștefan cel Mare și-o adusese de la Kiev. Magnifică este și înfățișarea Mariei din Mangop, din neamul Paleologilor bizantini, înrudiți și cu Komnenii, așa cum a păstrat-o acoperământul de mormânt de la Putna, făcut din mătase purpurie. Coroana înaltă lasă să atârne cele două pandelocuri imperiale, iar veșmintele sunt pline de pietre prețioase și de ornamente brodate. Pantofii, ale căror vârfuri se văd de sub șuba impunătoare, au și ei culoarea rezervată împăraților. Curțile domnești au menținut aplecarea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Fuga din hazard, București, 1970; Solitarul citadin, București, 1972; Embleme, București, 1976; Lungul drum către casă, București, 1976; Tărâmul magic, București, 1980; Veghe și dor, București, 1984; Oameni, stele, flori, București, 1986; Poemograme și alte poezii, București, 1986; Sub flamuri purpurii de mai, București, 1989; Tărâm al eternei iubiri, București, 1989; O poezie pentru fiecare, București, 1993; Eternele izvoare, București, 1996; Năzdrăvăniile perușului Ciufulică și alte poezii, București, 1997; Vălurel, fiul Dunării, București, 1998; Călătorind prin „Țara frunzei de arțar” (în
SEGARCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289604_a_290933]
-
plai, Plai râzând cu iarbă verde, Ce se leagănă, se pierde, Undoind încetișor, Șoptind șoapte de amor; De-aș avea o floricică Gingașă și tinerică, Ca și floarea crinului, Alb ca neaua sânului, Amalgam de-o roz-albie Și de una purpurie, Cântând vesel și ușor, Șoptind șoapte de amor; De-aș avea o porumbiță Cu chip alb de copiliță, Copiliță blândișoară Ca o zi de primăvară, Câtu-ți ține ziulița I-aș cânta doina, doinița, I-aș cânta-o-ncetișor, Șoptind șoapte de amor
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
din viața mea, I-II, București, 1983; Honoré de Balzac, Jean Louis. Copilul renegat, București, 1984, Mireasa furată, București, 1997; Frédéric Soulié, Castelul din Ronquerolles, I-II, București, 1985; Eugène Sue, Paiața, I-II, București, 1987; Maurice Leblanc, Misterul eșarfei purpurii (Confidențele lui Arsène Lupin), București, 1991, Contesa de Cagliostro, București, 1992, O crimă în pași de dans, București, 1992, Domnișoara cu ochii verzi, București, 1992; Pierre de Coulevain, Obsesia iubirii, București, 1991, Nobilimea americană, București, 1998, Triumful Evei, București, 2000
POPA MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288902_a_290231]