1,451 matches
-
anterioară, alegoricul, elementarul, parabolicul, „problematica ființei“ etc., punându-le sub pecetea spiritului, Logosului. „Limbul“ noii etape a creației poetice a lui Ioan Alexandru se revelează în toposul "pustiei", al „Pustiei Umblătoare“, nisipos labirint rotativ, „cu dinamica argintului viu“: "Cine are Pustia e mort, / Cine n-o are-i steril...; din acest „limb“, lumea se vede ca «o piramidă vie umblând din loc în loc»; limbul / pustia este vehicul al ființei și cunoaște o serie de metamorfoze în fața apocalipticului: mai întâi, „pe ulițele
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
revelează în toposul "pustiei", al „Pustiei Umblătoare“, nisipos labirint rotativ, „cu dinamica argintului viu“: "Cine are Pustia e mort, / Cine n-o are-i steril...; din acest „limb“, lumea se vede ca «o piramidă vie umblând din loc în loc»; limbul / pustia este vehicul al ființei și cunoaște o serie de metamorfoze în fața apocalipticului: mai întâi, „pe ulițele omului“: Pustia umblătoare, fiule, drumul îngust / Athosul, cămila prin urechile acului / Am văzut această cămilă viețuind / Am văzut pustia umblătoare. I-am văzut / Genunchele
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
mort, / Cine n-o are-i steril...; din acest „limb“, lumea se vede ca «o piramidă vie umblând din loc în loc»; limbul / pustia este vehicul al ființei și cunoaște o serie de metamorfoze în fața apocalipticului: mai întâi, „pe ulițele omului“: Pustia umblătoare, fiule, drumul îngust / Athosul, cămila prin urechile acului / Am văzut această cămilă viețuind / Am văzut pustia umblătoare. I-am văzut / Genunchele tăbăcite de-atâtea rugăciuni / I-am văzut trupul deșert strunjit chinuit / Robotit ars de secetă cât un munte
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
prin urechile acului / Am văzut această cămilă viețuind / Am văzut pustia umblătoare. I-am văzut / Genunchele tăbăcite de-atâtea rugăciuni / I-am văzut trupul deșert strunjit chinuit / Robotit ars de secetă cât un munte ros / De gheara furtunilor Am văzut Pustia / Umblătoare I-am văzut nările uriașe / Două clopote prelungi..." (APT, 17); apoi, nemaifiind «pustie aici pe pământ fiule», "Pustia Umblătoare" devine: Acest vas cosmic plin de uimire / Pe drumuri înaintând și întrebând / Muntele fecioarei în mișcare... / (...) / Muntele umblător Muntele sfânt
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
rugăciuni / I-am văzut trupul deșert strunjit chinuit / Robotit ars de secetă cât un munte ros / De gheara furtunilor Am văzut Pustia / Umblătoare I-am văzut nările uriașe / Două clopote prelungi..." (APT, 17); apoi, nemaifiind «pustie aici pe pământ fiule», "Pustia Umblătoare" devine: Acest vas cosmic plin de uimire / Pe drumuri înaintând și întrebând / Muntele fecioarei în mișcare... / (...) / Muntele umblător Muntele sfânt umblă prin lume / A-nceput să pornească de mult a început / Să fie pustia umblătoare / Duhul piramidelor îngerul templelor
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
Umblătoare" devine: Acest vas cosmic plin de uimire / Pe drumuri înaintând și întrebând / Muntele fecioarei în mișcare... / (...) / Muntele umblător Muntele sfânt umblă prin lume / A-nceput să pornească de mult a început / Să fie pustia umblătoare / Duhul piramidelor îngerul templelor / Pustiite de mult liturghiile amuție / Cântul fecioarelor, ruga asceților..." (APT, 18); și în ultimă instanță: "Pustia umblă Pustia este grai / Cuvânt necunoscut năuc anume / Neamul lui cât nisipiș pe mări / Se-ntinde fără veste peste lume // Și când vin zorii și
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
în mișcare... / (...) / Muntele umblător Muntele sfânt umblă prin lume / A-nceput să pornească de mult a început / Să fie pustia umblătoare / Duhul piramidelor îngerul templelor / Pustiite de mult liturghiile amuție / Cântul fecioarelor, ruga asceților..." (APT, 18); și în ultimă instanță: "Pustia umblă Pustia este grai / Cuvânt necunoscut năuc anume / Neamul lui cât nisipiș pe mări / Se-ntinde fără veste peste lume // Și când vin zorii și când e iarăși cer / Și când e cerul înspuzit de stele / Atuncea tu Pustie ești
Ioan Alexandru (scriitor) () [Corola-website/Science/297731_a_299060]
-
romano-catolici și 3 evrei. În anul 1918, bătrânii spun că ar fi fost 115 case, deci tot atâtea gospdarii, dar au rămas multe văduve în urma celor 28 de barbati căzuți pe front. În aceste condiții, mai multe gospodării s-au pustiit. După primul război mondial Peteritea a avut peste 400 de locuitori, astfel în anul 1920 - 400 locuitori, din care 414 români și 6 evrei, în anul 1930 - 417 locuitori, din care 222 bărbați și 192 femei, în anul 1956 - 424
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
în 166-172, alături de biessoi și sabokai. Historia Augusta menționează o mare coaliție antiromana a populațiilor barbarice de la frontierele Daciei române și Moesiei Inferior, cuprinzând sarmații, marcomanii, geții și dacii. În 170-171, costobocii aliați cu bastarnii și sarmații, au traversat Dunărea, pustiind Moesia, Tracia, Macedonia, ajungând până în Grecia. 18 000 de daci "liberi" au fost primit în Dacia Română, întemeiând orașele Piroboridava și Tamasidava. Carpii erau un trib tracic ce trăia în Moldova, de la Munții Carpați până la Nistru. Sunt menționați la Ephoros
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
mulțime de bani prin vânzarea blănurilor. Astfel, în vânarea vidrelor de mare s-au implicat englezii și americanii. În goana după blana vidrelor de mare s-au implicat rușii, englezii, americanii și japonezii, și în 100 de ani practic au pustiit arealele lor. De exemplu, la sfârșitul secolului XIX, în peninsula Kamceatka nu se mai găsea niciun exemplar, iar toponimele "Marea Biberilor" și "Kalanka" au ieșit din uz. Către începutul secolului XX numărul de indivizi a scăzut atât de mult, încât
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
V. Stalin, ajungându-se la complicațiile din ultimul timp, care au dus apoi, în mod inevitabil, la ceea ce s-a petrecut în ultimele zile la Varșovia și la Budapesta - prefață sigură la ce va urma pretutindeni, unde urgia acestuia a pustiit și a presat de-a lungul anilor și deceniilor. Dacă Lenin ar fi fost sănătos și ar mai fi trăit 10-15-20 de ani, evoluția Rusiei ar fi fost cu totul alta și lumea întreagă ar fi fost cruțată de imensele
Onisifor Ghibu () [Corola-website/Science/305079_a_306408]
-
francezilor pentru declanșarea celei de-a doua Cruciade, devenind principalul ei ideolog. El însuși descria astfel, nu fără oarecare emfază, efectul predicii sale: "Am deschis gura, am vorbit și îndată numărul cruciaților a crescut la nesfârșit. Satele și târgurile sunt pustii. Cu greu ai să găsești un bărbat la 7 femei. Peste tot nu vezi decât văduve ai căror soți mai sunt încă în viață". Și totuși, în realitate lucrurile n-au fost chiar atât de simple. Abatele de Clairvaux n-
Bernard de Clairvaux () [Corola-website/Science/299233_a_300562]
-
în mongola "poporul celor 10 săgeți") sau unguri. Astfel Panonia devine Ungaria, iar maghiarii devin urmași, pe Dunărea de Mijloc, ai hunilor și avarilor. După ce se așezară acolo, ei sunt înfrânți de vlahii carpato-dunăreni și se orientează spre Vest-Europa. Ei pustiesc Germania, Lombardia, Franța și Spania. Numai Bavaria fusese jefuită de 11 ori iar Lombardia de 13 ori. În 943 și 934 ajung sub zidurile Constantinopolului. În anul 955 sunt înfrânți de Otto Germanicul. Efectuează incursiuni în Bulgaria și Transilvania. În
Listă de invazii () [Corola-website/Science/304225_a_305554]
-
de-al patrulea copil al lui Israel. Vezi de asemenea: Regatul Israel, Evrei, Triburile israelite. Prima înregistrare a numelui Israel este în Stela lui Merneptah c. 1209 înaintea erei noastre și în care faraonul anunță cu mândrie ca „Israelul este pustiit și sămânța lui nu mai este”. Wiliam Dever vede acest „Israel” ca o entitate culturală și probabil politică, dar mai degrabă un grup etnic decât un stat organizat. Străbunii israeliților erau, după limbă, semiți, înrudiți cu canaaniții și probabil amestecați
Istoria Israelului () [Corola-website/Science/324899_a_326228]
-
Deși almugavarii erau cu puțin mai mulți de trei mii, ei au devastat litoralul european al Propontidei, dar nu s-au mulțumit cu aceasta. Angajându-i ca ajutoare pe turci, catalanii au trecut în Tracia și, în scurt timp, au pustiit până într-atât, încât acolo n-au mai rămas nu numai agricultorii, ci nici pomi fructiferi. Dezastrul era cu atât mai mare, cu cât presiunea bulgară era mai amenințătoare în Nord. Bulgaria, care se fragmentase în numeroase regate mici și
Andronic al II-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317256_a_318585]
-
să învinovățească comunitățile evreiești, persecutând și masacrând mii de evrei care nu doreau să se convertească. Sistemul feudal se prăbușise.25 de milioane de europeni au fost uciși de ciumă-un sfert din populația Europei de atunci. Marile orașe erau pustiite. În acest timp, Franța și Anglia erau măcinate de războaie.Sfârșitul lumii părea că sosise. În 1328, Carol al IV-lea al Franței a murit fără să lase un moștenitor pentru tron. Baronii l-au propus pe vărul său, Filip
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
a întemeiat o mare stăpânire și a supus geților cea mai mare parte din populațiile vecine; ba a ajuns să fie temut chiar și de romani. Căci trecând plin de îndrăzneală Dunărea și jefuind Tracia - până în Macedonia și Iliria -, a pustiit pe celți care erau amestecați cu tracii și ilirii și a nimicit pe de-a întregul pe boii aflați sub conducerea lui Critasiros și pe taurisci. Pentru a-și convinge poporul, el și-a luat ajutor pe Deceneu, un bărbat
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
Savoia mai deținea doar Constantinopolul, peninsula Gallipoli și Thessalonicul, care, la drept vorbind, manifestând puternice tendințe spre independență, lupta, mai curând, împotriva lui Ioan VI, decât de partea lui Ioan V. Cantacuzino a pus stăpânire pe o parte din Tracia pustiită de turci, iar regiunile din nordul și din sud estul acesteia au nimerit sub stăpânirea sârbilor, bulgarilor, turcilor și a tot soiul de briganzi dubioși, care aveau propriile lor armate și nu recunoșteau autoritatea nimănui. Anna, văzând urmările înspăimântătoare ale
Ioan al VI-lea Cantacuzino () [Corola-website/Science/317503_a_318832]
-
său. În luna septembrie a anului 1330, Carol Robert de Anjou, regele Ungariei, cu o puternică armată, pleacă din Timișoara să-l pedepsească pe fostul său vasal, Basarab I, cneaz al ținutului. Ocupă Banatul de Severin și înaintează prin Oltenia, pustiită în prealabil de către Basarab, spre Curtea de Argeș. Datorită acestei strategii de apărare, în rândurile armatei invadatoare se instalează foametea încă de la intrarea în Țara Românească. Pe drum, Carol Robert primește o solie din partea domnitorului român (ilustrată și într-una dintre cele
Bătălia de la Posada () [Corola-website/Science/298672_a_300001]
-
Ferentz György, Georgius Ferenc (1767), Joannes Papp.Din nefericire nu s-a păstrat nici un obiect lucrat de aceștia. La 22 mai 1660 pe teritoriul satului are loc lupta dintre principele Gheorghe Rakoczi II și oastea turcească. Teritoriul satului a fost pustiit și mulți locuitori au fost luați prizonieri.În anul 1965 a fost descoperită în zona pârâului Sânaslău din Florești o sabie cu inscripție arabă pierdută de turci în lupta din 1660. În 1720 la recensământul din timpul Sancțiunii pragmatice în
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
cuceresc Sirmium (astăzi Sremska Mitrovica), unde marele han Baian își va muta reședința, opunând o rezistență puternică Imperiului Bizantin. Pretinzând tribut dela franci, dominația avară este limitată de împăratul bizantin Mauriciu (Maurikios). În anul 584, sclavinii sub conducerea lui Ardagast pustiesc Tracia până la Adrianopol; în anii 585-588 aceiași sclavini ajung până la Salonic. La rândul lor, avarii atacă Moesia și ajung până la Tomis. Împăratul Flavius Phocas (547-610) încheie o pace cu ei în 604, acceptând să le plătească tribut. În 610-611, avarii
Avari () [Corola-website/Science/297406_a_298735]
-
a stârnit multe discuții în istoriografia noastră. Teoria lui Cantemir despre originea clasei boierești din Moldova din suita de fruntași militari ai lui Dragoș, descălecătorul Moldovei, pe care acesta și domnii următori i-ar fi împroprietărit în satele din Moldova, pustiite de năvălirile tătarilor, nu este exactă. Țara nu a fost niciodată pustie, aproape întreg teritoriul era locuit. Pentru unele regiuni (Vrancea, orașele Baia, Siret etc.) există atestări documentare anterioare venirii lui Dragoș din Maramureș, în aceste locuri. "Partea a III
Descriptio Moldaviae () [Corola-website/Science/304324_a_305653]
-
conducător al Hanatului Crimeii (Kârâm Yurtu) (1426-1456, 1456-1466), întemeietorul dinastiei hanilor Ghirai din Crimeea. Uneori este supranumit Hacı Devlet Giray sau Devlet Hacı Giray, de asemenea Al Sultan Hadji Ghirai ibn Ghias ad-Din. În 1238 mongolii lui Batu Han au pustiit Crimeea. Din atunci Crimeea a intrat în componența imperiului mongol și apoi turcic-tătar, întemeiat de Batu Han și cunoscut ca Ulus Djuce, Hoarda de Aur sau Hanatul Kâpceak cu capitala la Vechiul Sarai,Sarai-Volga și apoi la Noul Sarai, Sarai
Hadji Ghirai I () [Corola-website/Science/326895_a_328224]
-
de formă geometrică și s-a realizat decorul de cărămizi paralelipipedice smălțuite. Edificiul a suferit pagube în timpul luptelor moldovenilor cu polonii lui Ioan III Sobieski. Apoi, în 1702, ""tămplându-se răscoale în țară și fiindu atătea răutăți atățea ani, s-au pustiitu acia mănăstiria, răschirându-să călugării într-alte părți"". Biserica a fost înzestrată cu icoane împărătești zugrăvite în anul 1708 la Moscova. Unii călugări de aici au copiat manuscrise liturgice, aici aflându-se un exemplar din "Divanul sau gâlceava înțeleptului cu lumea
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
vremea lui Ștefan cel Mare. Se spune că după atîtea războaie cu turcii și tătarii, în urma cărora Moldova a fost distrusă și pustiită, mai adusese și Dumnezeu o secetă cumplită. Oamenii se hrăneau cu diverse ierburi și rădăcini. Hambarele erau pustii. Cînd a venit primăvara, nu aveau semințe pentru a semăna, Ștefan Vodă, plin de înțelepciune, le-a spus: „Grijiți voi de altele, că D-zeu a avut grijă să pună la păstrare semințe.” Tot atunci domnitorul a dat ordin pîrcălabilor
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]