8,268 matches
-
publicat în Ediția nr. 2179 din 18 decembrie 2016. PROMITE-MI... Pentru Dany Promite-mi că flacăra va rămâne aprinsă Că vei fi sărac în cuvinte Chiar dacă poteca va fi ninsă De aducerile-aminte Promite-mi că marea nu va fi pustie Acum când iarna discret s-a așezat Chiar dacă peste plaja alb-cenușie Numai timpul prezent s-a schimbat! CLIPE E târziu pentru tărâmul făgăduit Basmele s-au risipit în spirale Și pentru multă vreme cuvintele-au găsit Printre pietrele rămase-n
MIHAELA MIRCEA by http://confluente.ro/articole/mihaela_mircea/canal [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
într-o seară Ori poate s-o pun căpătâi. Să-mi scrii despre nopțile tandre Și teama de iernile reci, De viața purtată de meandre Prin albii uitate și seci! Să-mi scrii despre gânduri nespuse Și pași adormiți în pustii, De șoapte și vise răpuse... Amintiri închise-n cutii! Să-mi scrii despre câte-s prin stele, Spre care adesea privesc Ori despre cărările mele Pe unde mereu rătăcesc! Sau poate îmi scrii despre tine Cu chipul pierdut în alint
ÎNCEARCĂ! de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/costica_nechita_1457015420.html [Corola-blog/BlogPost/363550_a_364879]
-
Acasă > Poezie > Afecțiune > DURERE Autor: Ileana Vičič Stâncă Publicat în: Ediția nr. 1903 din 17 martie 2016 Toate Articolele Autorului Durere Lasă-mi căldură dorului viu, vreau ca în suflet ,iubire s-aprinzi! Dă-mi libertate,de lanțul pustiu, desprinde-l de suflet,vreau să m-aprind! Mă doare prezentul,trecutul, și tot,ce din visele noastre , să uit,nu mai pot! Mă doare prezenta anilor vii, mă doare chemarea,ce-mi strigă,rămâi! Mă doare arsura din umărul
DURERE de ILEANA VIČIČ STANCA în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/ileana_vi%C4%8Di%C4%8D_stanca_1458196527.html [Corola-blog/BlogPost/381637_a_382966]
-
invitației lui, și mult mai mulți pentru a-i chibița. Erau momente când uita să se mai bucure că mai sunt zece zile până la ziua mult așteptată. „De ce să mă bucur, dacă nu mai este Maria? Fără ea totul pare pustiu. N-am cui să-i spun că azi l-am bătut la șah pe Doru“. Folosindu-se de cele două prenume, zilnic, în timpul iernii, juca cu Doru. Era născut în Zodia Gemeni și de-alungul vieții se folosea de numele Sorin
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_jocul_de_sah_al_florin_tene_1359274688.html [Corola-blog/BlogPost/364873_a_366202]
-
în oameni. Și în toate trăirile mele. S-a dus și m-a lăsat pradă incertitudinilor ...fără să-mi mai lucească o lacrima sau un surâs ,fără să-mi mai răscolească un dor uitat.A plecat lasandu-ma un pic pustie...că și cum am pierdut un prieten drag. Toamnă asta m-a definit că femeie.Inapoi de m-aș întoarce probabil că aș privi totul cu aceași ochi...și probabil că aș scrie cu aceeași dulce durere CUVÂNTUL. Toamnă mea
NU RÂDE...CITEŞTE-NAINTE... de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/Nu_rade_citeste_nainte_.html [Corola-blog/BlogPost/356058_a_357387]
-
bălai, Iar razele se scurg ca niște perle Pe chipul tău serafic de din rai. Într-un târziu, când zorile se varsă, Și te trezești din visul auriu, Ți se chircește inima și, arsă, Viața-ți toată este un râu pustiu. Mangalia, 10.04.2016 Referință Bibliografică: Și te-am strigat ... / Urfet Șachir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1927, Anul VI, 10 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Urfet Șachir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ȘI TE-AM STRIGAT ... de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/urfet_sachir_1460315547.html [Corola-blog/BlogPost/381936_a_383265]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > VIAȚĂ PUSTIE Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1367 din 28 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului La tine viața-i o minciună... Și în minciună ți-o trăiești! Tu în pahar ai voia bună, Și cu bacante te însoțești. Tie-ți
VIAŢĂ PUSTIE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1411904017.html [Corola-blog/BlogPost/353138_a_354467]
-
mereu, Să te lovești de neputința, De-a apăra ce este al tău. Nu e blestem sau anatemă... Căci viața singur ți-ai ratat. Și ști că marea ta problemă problemă, Este alcoolul blestemat. Acum, la anii senectuții, Tu ești pustiu și părăsit... Ce-ai realizat în timpul vieții? Nimic! căci tu doar ai mințit. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: VIAȚĂ PUSTIE / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1367, Anul IV, 28 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gabriela Zidaru
VIAŢĂ PUSTIE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1411904017.html [Corola-blog/BlogPost/353138_a_354467]
-
viața singur ți-ai ratat. Și ști că marea ta problemă problemă, Este alcoolul blestemat. Acum, la anii senectuții, Tu ești pustiu și părăsit... Ce-ai realizat în timpul vieții? Nimic! căci tu doar ai mințit. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: VIAȚĂ PUSTIE / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1367, Anul IV, 28 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gabriela Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
VIAŢĂ PUSTIE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1411904017.html [Corola-blog/BlogPost/353138_a_354467]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > EULUI MEU Autor: Daniela Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 1288 din 11 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Eu mizer te pierzi pustiu Și-n distanțe te separi, Te-aș cunoaște. Nu te știu, Dar în negură dispari. Arzi pe margine de gând, Altă lume te frământă, Visul prinde viață când Dor lăuntric te încântă. Neștiut, zbori spre lumină, Sentimente te-mpletești, Cupa
EULUI MEU de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 by http://confluente.ro/Daniela_dumitrescu_1405100104.html [Corola-blog/BlogPost/349132_a_350461]
-
una dintre cerințele cele mai de seamă ale vieții omenești, „după ea aleargă sufletul omenesc, după cum aleargă cerbul după izvoarele apelor cristaline”. Cum ar fi viața fără bucurie, fără zâmbete, fără hohotele noastre de râs? Ar fi „întunecată, apăsătoare și pustie”. Bucuria este o calitate a unui bun creștin. Simțim acest adevăr. Condiția esențială a Bucuriei este Credința, fiindcă o viață lipsită de credință este „o rătăcire în spațiu și timp”. Dacă metafizica - ceea ce nu poate fi perceput cu simțurile noastre
BUCURIA ÎNVINGÂND TRISTEȚEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1473777091.html [Corola-blog/BlogPost/373908_a_375237]
-
din sat secase, iar gradina de lângă casă se vestejise fără ploaie. Omul trăia hrănindu-se cu micile curmale sălbatice pe care le găsea prin păduricea de lângă sat, niște curmale amare cât se poate. Mai știa el să dezgroape din nisipul pustiei niște rădăcini dulci, ce îi astâmpărau foamea și setea, într-o oarecare măsură. Și cum ședea el acolo pe o piatră de lângă drum pusă tocmai în fața tristei sale căsuțe, iată, în zare, ca o himeră, apăru un grup de oameni
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1434460462.html [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
îndreptau către Ierusalim, pe drumul care trecea prin Ierihon. Se grăbeau să ajungă la timp, să ia parte la Sărbătoarea Corturilor a evreilor. Treceau mai multe asemenea grupuri de călători, dar ei nu poposeau niciodată în satul acela de la marginea pustiei, că n-aveau ce găsi folositor acolo. De data aceasta, poate s-ar fi întâmplat la fel și cu acești oameni, așa cum se întâmpla adesea cu toate grupurile de izraeliți care se îndreptau către Ierusalim. Iar omul amărât, sfârșit, care
SMOCHINUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1434460462.html [Corola-blog/BlogPost/374810_a_376139]
-
vremea sa, nu pentru că era chiar așa sau că i-ar fi lipsit optimismul, ci pentru că el este în primul rând un vizionar, scepticismul său avertizând asupra a ceeace urma să vină, ca și un glas care strigă ca în pustie urechilor surde ale umaniății: „nu mai este nimica de făcut, sfârșitul este aproape!” Eu sunt convins că i-ar fi plăcut să strige „pregătiți calea Domnului!”, dar deja lumea avea un alt dumnezeu, ce se întruchipa treptat și sigur încondonându-se
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_toms_cervesy_cronica_penta_alexandru_toma_1357019919.html [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
-n coline. E vreme de când nu te-am mai văzut Ziua pe noi ne desparte, Noaptea aproape te aduce iar, Dorințele mele -s deșarte. Tic, tac se surge timpul în cadran Viața e doar o carte, Pagină eu, pagină tu Pustie lume desparte. Tic, tac e glasul unui copil, Țipăt de stâncă pleșnește, Tic, tac e jocul nevinovat Drumul spre tine topește. Citește mai mult Ninge clipa peste sufletul meuStropi de ploaie cântă cu mine, Marea își ascunde țărmul pribeag,Muntele
ANA MARIA BOCAI by http://confluente.ro/articole/ana_maria_bocai/canal [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
spuneai, Când totul este trist, Pasărea-i fără grai? Cum să mai pot zbura Când aripile-s frânte ? Nici bunul Dumnezeu Parcă nu mai aude. Cum să mai pot fi eu Când tu plecat ai fost ? Acum e viața mea pustie, ... Citește mai mult Cum să mai pot trăiCând n-am cui să-mi spun dorul ? Cum să mai pot visaCând tu mi-ai oprit zborul ? Cum să mai pot cântaCând cântul a amuțit?Cum să mai pot iubiCând tu nu
ANA MARIA BOCAI by http://confluente.ro/articole/ana_maria_bocai/canal [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
cum tu-mi spuneai,Când totul este trist,Pasărea-i fără grai? Cum să mai pot zburaCând aripile-s frânte ? Nici bunul DumnezeuParcă nu mai aude.Cum să mai pot fi euCând tu plecat ai fost ? Acum e viața mea pustie,... XXX. POETULUI ADRIAN PĂUNESCU, de Ana Maria Bocai , publicat în Ediția nr. 1171 din 16 martie 2014. Și totuși există iubire Spunea poetul cândva Credeam cu tărie ce spune Și eu răspundeam cam așa. Eu cred că mai există iubire
ANA MARIA BOCAI by http://confluente.ro/articole/ana_maria_bocai/canal [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
și glasul tău mă urmărea, Credeam că vei fi cu mine cândva Adunam clipe pentru noi amândoi Creșteam diamante, tu-mi dădeai noroi. Mi-era greu să cred că-n inima ta Un fir de iubire nu mai exista, Suflet pustiu fără adăpost Caută să vezi de mai ai vreun rost. Am plecat și capul în jos il țineam, Căutam să văd oare eu greșeam? În timp ce sufletul meu se înălța sus Sprijinit pe mâna bunului Iisus. Citește mai mult Credeam că
ANA MARIA BOCAI by http://confluente.ro/articole/ana_maria_bocai/canal [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
vis.Ai plecat și glasul tău mă urmărea,Credeam că vei fi cu mine cândvaAdunam clipe pentru noi amândoiCreșteam diamante, tu-mi dădeai noroi.Mi-era greu să cred că-n inima taUn fir de iubire nu mai exista,Suflet pustiu fără adăpostCaută să vezi de mai ai vreun rost.Am plecat și capul în jos il țineam,Căutam să văd oare eu greșeam? În timp ce sufletul meu se înălța susSprijinit pe mâna bunului Iisus.... XXXII. ȘI IAR E PRIMĂVARĂ, de Ana
ANA MARIA BOCAI by http://confluente.ro/articole/ana_maria_bocai/canal [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
lucru care-a trecut testul papilelor noastre gustative a fost porția generoasă de ficăței cu usturoi și mămăliguță vârtoasă, bine făcuți, cu sos dulceag. Nu vă recomand spațiul de nefumători de la subsol, care deși e generos, e întunecos și destul de pustiu. Iar dacă vă e poftă de lucruri românești gustoase, mergeți la Casa Jienilor Făinari. Meniu: Ciorbă de burtă - 11 lei Crap prăjit - 27 lei Tocană spanac - 13,5 lei Papanași - 12,9 lei
Ficăţei cu mămăligă la cealaltă casă a Jienilor by http://www.zilesinopti.ro/articole/1464/ficatei-cu-mamaliga-la-cealalta-casa-a-jienilor [Corola-blog/BlogPost/97035_a_98327]
-
a izvoarelor ce plâng. Zvon de struguri, must și larmă de cules, de hărnicie, toamnă, doamnă arămie coborâtă printre vii. Cu alaiul tău de frunze, cu ghiozdane și copii, ce pui zâmbete pe buze, desfrunzind din nou copacii, lasând crengile pustii. Mi te-ai înfrățit cu vântul, maturați aleile, nostalgia și cuvântu-mi, umple iară paginile. Flora- 2009 Melancolii de toamnă Târziu când toamna pletele-și răsfiră, și frunze-ngălbenite gem în vânt, frumoasa doamnă, perle brumării înșiră, iar eu o lacrimă
MELANCIOLII DE TOAMNĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Grupaj_liric_flora_margarit_stanescu_melanciolii_de_toamna_.html [Corola-blog/BlogPost/356677_a_358006]
-
-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Noule Antonie! Condacul al 6-lea Nevoindu-te cu toate ostenelile pustnicești și mai ales cu slujirea Sfintei Liturghii, ai primit cu adevărat împărtășirea lui Hristos, cântând: Aliluia! Icosul al 6-lea Nu ai plecat la pustie ca să fugi de oameni, ci ca să te apropii și mai mult de Dumnezeu, ca să fii și mai de ajutor celor necăjiți: Bucură-te, părinte înțelepțit de har; Bucură-te, cuvios al celor sfinte; Bucură-te, luptător neobosit cu cele potrivnice
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1479818692.html [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
ce puteau dormi. Trecuse ceva vreme de când l-a văzut pe lord urcând în conac. Nu-i ieșea din minte scena cu armăsarul. Îl știa pe M.Joseph distant și pragmatic. Atitudinea lui față de animal era protectoare, atentă. Holurile întunecoase, pustii și neprimitoare luceau de curățenie. S-a oprit de câteva ori să admire portretele ce-i înfățișau pe strămoșii lordului. În ultimul, i-a zărit chipul. Lumânările dădeau impresia că ochii din tablou păreau însuflețiți. A urcat treptele șovăitor, ținându
MY LORD ( 5 ) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1475494282.html [Corola-blog/BlogPost/341199_a_342528]
-
Mării. Acum degeaba-i caut, departe-s duși, Cică s-ar fi pitit într-o poveste Și tot acolo ar fi rămas ascunși. De-atunci peste sat tristețea domnește, Lacrima curge din vița de vie, Că draga noastră casă e pustie. FEMEIA Când zâmbește ea, vine primăvara, Pe unde calcă, și piatra-nflorește, Unde s-oprește, e centrul, firește, Când te iubește , e jar din Sahara. Torsul i se unduiește șerpește, Că uită și trenul unde e gara, Tumultuoasă precum Niagara
SONETELE LIMBII ROMÂNE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Sonete_limbii_romane.html [Corola-blog/BlogPost/367103_a_368432]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > MORGANA UNUI SUFLET PUSTIU Autor: Daniel Vișan Dimitriu Publicat în: Ediția nr. 2018 din 10 iulie 2016 Toate Articolele Autorului El a privit-o și-a crezut că poate, - căci tot ce-a vrut în viață-a reușit - și că va fi a lui
MORGANA UNUI SUFLET PUSTIU de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 by http://confluente.ro/daniel_visan_dimitriu_1468180465.html [Corola-blog/BlogPost/371316_a_372645]