919 matches
-
maturarea se realizează în a doua decadă a lunii august, cu 5-6 zile după soiul Cardinal (în anii cu condiții climatice optime, maturarea se realizează odată cu soiul Cardinal). Rezistențe biologice: toleranță mijlocie la ger (-18...-20 grade C), oidium și putregaiul cenușiu al strugurilor și manifestă o mare sensibilitate la mană. Fertilitate bună, (61% lăstari fertili), productivitate ridicată, datorită mărimii strugurilor, iar valorile coeficienților de fertilitate sunt în limitele: c.f.a. 1,7 și c.f.r. 1,1, iar indicii de
Augusta (strugure) () [Corola-website/Science/331882_a_333211]
-
07, iar maturarea deplină a strugurilor se realizează la sfârșitul lunii august începând cu data de 18 august, cu circa 15-17 zile înaintea soiului Chasselas doré. Prezintă rezistență bună la ger (-20 °C...-22 °C) și secetă; este rezistent la putregaiul cenușiu al strugurilor, făinare, toleranță mijlocie la mană și antracnoză. Soiul Gelu se comportă bine pe solurile fertile, însorite; are afinitate bună la altoire pe portaltoii Berlandieri × Rupestris 140 Ruggeri, Berlandieri × Riparia Selecția Crăciunel 2 și Berlandieri × Riparia Kober 5BB
Gelu (soi de struguri) () [Corola-website/Science/334655_a_335984]
-
g. Strugurii sunt foarte aspectuoși, caracterizându-se prin durată lungă de conservare pe butuc. Se impune prin aspectul atrăgător al strugurilor, mărimea boabelor, gustul plăcut, semicrocant, durată lungă de conservare pe butuc (30-35 zile),rezistență la transport și la atacul putregaiului cenușiu al strugurilor.
Gelu (soi de struguri) () [Corola-website/Science/334655_a_335984]
-
formă de legături diferite cu alte elemente ca de exemplu sarea (NaCl) sau fierul de chelatat în hemoglobină. "Borul" acționează pozitiv asupra metabolismului nucleic, înlesnește polenizarea și fecundarea, grăbește formarea calusului și cambiului la vița-de-vie, protejează sfecla de zahăr de putregaiul inimii sfeclei și sporește roada și calitatea ei la culturile tehnice (bumbac, in, tutun etc.). "Zincul" are un rol important pentru existența viețuitoarelor. La plante el ia parte la formarea clorofilei. Insuficiența zincului în plante duce la cloroză. Zincul stimulează
Microelement () [Corola-website/Science/311360_a_312689]
-
un critic normal). A cunoscut la față, din studenție, toate motoarele critice ale vremurilor și a asistat la multiplele schimbări la față ale acestor motoare ce trebuiau să împingă înainte societatea - și societatea culturală în primul rând! - curățind-o de putregai. (...)Aureliu Goci scrie despre prozatori, despre poeți, despre debutanți sau despre cei aflați în fața mareliu debut de dincolo, având ambiția să descopere noi ramuri în ogorul literar. Scrie și despre critici, despre aproape toți cei care au ceva de spus
Aureliu Goci () [Corola-website/Science/337155_a_338484]
-
vechea biserică de lemn. Astăzi, biserica de lemn are rolul de capelă și de muzeu. Vechea biserică de lemn este amenințată în prezent de mai multe pericole. Principalul pericol îl constituie insectele xilofage, printre care cariile, la care se adaugă putregaiul și umezeala, care pătrund în lemn zi de zi. Monumentul necesită lucrări urgente de restaurare și conservare. Ca urmare a faptului că Mănăstirea Putna este obiectivul principal, turiștii ocolesc în general biserica de lemn. Din acest motiv, restaurarea bisericii și
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
unui burghiu Pressler. Un raport dendrologic eliberat în iunie 2014 de către Asociația Dendro-Ornamentală "Anastasie Fătu" Iași a constatat că teiul este afectat de cea mai periculoasă boală a speciei respective, "cancerul teiului", provocat sistematic de ciuperca xilofagă Trematovalsa Matruchotii sau "putregaiul galben". Cu toate acestea, arborele a continuat anual să producă flori și semințe, cu excepția anului 2014, când a înflorit parțial, numai la sud. Același raport citează totodată atacul foliar produs concomitent de către trei insecte parazite: 1. "Aspidiotus Hederae" (A. nerii
Teiul lui Eminescu () [Corola-website/Science/315791_a_317120]
-
tiraj de 15.000 ex., cu o prefață de dr. Dan Zamfirescu și cu un studiu introductiv de Alexandru V. Diță, la editura Roza Vânturilor. Titlul aparține editorilor. Textul exprimă, așa cum declara Eugen Cristescu la procesul "Marii Trădări Naționale", tot "putregaiul vieții politice românești". Primul istoric care s-a apropiat de memoriile lui Radu Lecca a fost Dennis Deletant, profesor de studii românești, la University College din Londra, care citează extrem de mult din Lecca în cartea sa "Hitler's forgotten Ally
Radu Lecca () [Corola-website/Science/315902_a_317231]
-
cărțile sale. Prima vedenie a avut loc pe 22 octombrie 1937 - cităm din scrierile măicuței: "„Pe când culegeam la păpușoi, a venit bunul Dumnezeu să se coboare pe pământul nostru, înconjurat de o lumină minunată și slăvită, arătându-se în fața unui putregai ca mine, dezvăluindu-și iubirea ce o are pentru neamul omenesc și pentru cel din care mă trag eu, dându-mi poruncă să spun lumii să se pocăiască, mărturisind Cuvintele Cerești primite”". Astfel, propovăduiește lumii, prin sate și orașe, unde
Veronica Gurău () [Corola-website/Science/326619_a_327948]
-
timpuriu, cât sunt încă verzi, și determinate să se coacă artificial cu etilenă. De asemenea, specialiștii au argumentat că roșiile violet au o probabilitate mai mică de a dezvolta una dintre cele mai des întâlnite boli de după recoltare, și anume putregaiul cenușiu. Cu toate acestea, roșiile violet pierd un aspect important al tomatelor - aroma adevărată. Cercetătorii doresc a aplica procedeul și în cazul altor fructe moi, precum căpșunele și zmeura.
Roșiile modificate genetic, de culoare violet by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/64207_a_65532]
-
este asta, materie? Masa asta la care stăm e un vid insondabil, în care zbîrmie cu viteze halucinante electronii în jurul nucleelor. Și crezi că asta e tot? Și crezi că asta e materie?" Este, râse Matilda, până nu se face putregai. Pe urmă nu mai știu ce este, dar nu pot să cred că paharul ăsta din care beau apă e spirit..." "O să scriu totuși cartea mea și o să-ți dovedesc că da, dar n-o să fie așa de simplu de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
află mereu în acțiune, repugnându-i stagnarea, iar versul străpunge euforic, cu „arme albe”, o „realitate” atinsă de cariu: „Vom cere cuțitului sângele sfânt din cuvânt” (Exercițiu terminat). Poetul se vrea un „zeu solar”, predestinat a trece prin purgatoriul focului putregaiul unei întregi societăți. După asimilarea unor înrâuriri din spațiul poeziei moderne (Arthur Rimbaud, T.S. Eliot, Saint-John Perse), în poezia lui are loc o „tulburare a apelor”. Inalterate rămân tonalitatea elegiacă, dar și autenticitatea trăirii, directă, emergentă etic la începuturi, implicită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287507_a_288836]
-
soiuri de viță de vie cu denumiri italienești (altele decât cele întâlnite în antichitate), făcând referiri asupra vigorii de creștere a soiului și adaptării lui la condițiile de sol, asupra lăstarilor, formei și culorii boabelor, gustul miezului și rezistența la putregai, ceea ce îi conferă un caracter de originalitate operei sale. În secolul al XVI-lea, se înregistrează un salt uriaș în istoria ampelografiei, ca urmare a numărului și valorii lucrărilor ce apar în țările viticole din vestul Europei. Din cei peste
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
viță de vie, propusă de J. Branas și P. Truel (1966) în lucrarea "Variétés des raisins de tablé" constă în codificarea soiurilor descrise, după caracterele morfologice ale strugurilor și boabelor, epoca dezmuguritului și a maturării strugurilor, fertilitatea și rezistența la putregaiul cenușiu al strugurilor, propunându-se o noțiune abstractă numerică pentru caracterizarea soiurilor numită ”standard morfologic“. Pentru caracterele fenotipice studiate, autorii folosesc coduri exprimate prin litere (mărimea strugurilor) și prin cifre (cifre de la 1 la 3 pentru compactitatea strugurilor, cifre de la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
raport între numărul de struguri recoltați și numărul de muguri lăsați la tăiere. Când acest raport este mai mic de trei, soiul este mai puțin fertil, iar la o valoare mai mare de cinci este mai fertil. Rezistența soiurilor la putregaiul cenușiu a fost determinată la maturarea strugurilor, după proporția de boabe atacate, apreciindu-se cu note de la 0 la 5, 0 însemnând rezistență mai mare, iar 5 sensibilitate mare. În conformitate cu concluziile la care s-a ajuns, autorii au caracterizat soiurile
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
note de la 0 la 5, 0 însemnând rezistență mai mare, iar 5 sensibilitate mare. În conformitate cu concluziile la care s-a ajuns, autorii au caracterizat soiurile astfel: epoca de maturare, mărimea boabelor, compactitatea strugurilor, standard morfologic, mărimea strugurilor fertilitatea, rezistența la putregaiul cenușiu, epoca dezmuguritului. Pornind de la metoda ampelometrică propusă de L. Ravaz, în anul 1967, P. Galet, propune un sistem de codificare a caracterelor ampelografice, pe clase de variație, considerând că pentru caracterizarea unui soi, sunt suficiente un număr minim de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ÎNSUȘIRILE AGROBIOLOGICE ALE SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Însușirile agrobiologice ale soiurilor de viță de vie sunt reprezentate de următoarele elemente: desfășurarea fenofazelor de vegetație, vigoarea de creștere a lăstarilor, fertilitatea și productivitatea soiurilor, rezistența față de factorii biotici (mană, făinare, putregaiul cenușiu al strugurilor, filoxeră, boli virotice și micoplasme) și abiotici (cloroză ferică, salinitate, secetă, temperaturi scăzute), întrunind un număr de 25 de descriptori agrobiologici. 1. Desfășurarea fenofazelor de vegetație. Pentru această însușire au fost stabiliți 6 descriptori fenologici. Pentru evidențierea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
la făinare a strugurilor (cod OIV 456; UPOV -; IBPRG 8.2.6.). Sunt examinați strugurii de pe 4-6 butuci, înainte de pârgă și înainte de recoltare. Se stabilește gradul de atac după scara de interpretare din tabelul 2.26. 3.7. Rezistența la putregaiul cenușiu (cod OIV 457; UPOV -; IBPRG -). Se determină rezistența biologică a soiului la putregaiul cenușiu prin urmărirea atacului pe frunze, lăstari și struguri (. Rezistența poate fi: foarte slabă (soiul este sensibil la făinare), slabă, mijlocie, bună sau foarte bună. 3
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
strugurii de pe 4-6 butuci, înainte de pârgă și înainte de recoltare. Se stabilește gradul de atac după scara de interpretare din tabelul 2.26. 3.7. Rezistența la putregaiul cenușiu (cod OIV 457; UPOV -; IBPRG -). Se determină rezistența biologică a soiului la putregaiul cenușiu prin urmărirea atacului pe frunze, lăstari și struguri (. Rezistența poate fi: foarte slabă (soiul este sensibil la făinare), slabă, mijlocie, bună sau foarte bună. 3.8. Gradul de rezistență la putregaiul cenușiu a frunzelor (cod OIV 458; UPOV -; IBPRG
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
IBPRG -). Se determină rezistența biologică a soiului la putregaiul cenușiu prin urmărirea atacului pe frunze, lăstari și struguri (. Rezistența poate fi: foarte slabă (soiul este sensibil la făinare), slabă, mijlocie, bună sau foarte bună. 3.8. Gradul de rezistență la putregaiul cenușiu a frunzelor (cod OIV 458; UPOV -; IBPRG 8.2.1.). Atacul putregaiului cenușiu pe frunze apare numai în anii cu umiditate ridicată. Se examinează frunzele, după înflorit și se determină gradul de atac, utilizându-se scara de interpretare prezentată
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pe frunze, lăstari și struguri (. Rezistența poate fi: foarte slabă (soiul este sensibil la făinare), slabă, mijlocie, bună sau foarte bună. 3.8. Gradul de rezistență la putregaiul cenușiu a frunzelor (cod OIV 458; UPOV -; IBPRG 8.2.1.). Atacul putregaiului cenușiu pe frunze apare numai în anii cu umiditate ridicată. Se examinează frunzele, după înflorit și se determină gradul de atac, utilizându-se scara de interpretare prezentată în tabelul 2.27. 3.9. Gradul de rezistență la putregaiul cenușiu a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
1.). Atacul putregaiului cenușiu pe frunze apare numai în anii cu umiditate ridicată. Se examinează frunzele, după înflorit și se determină gradul de atac, utilizându-se scara de interpretare prezentată în tabelul 2.27. 3.9. Gradul de rezistență la putregaiul cenușiu a strugurilor (cod OIV 459; UPOV -; IBPRG 8.2.2.). Observațiile se fac înainte de pârgă pentru putregaiul acid pe peduncul și înainte de recoltarea strugurilor pentru putregaiul cenușiu al strugurilor, scara de interpretare fiind cea din tabelul 31. 3.10
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și se determină gradul de atac, utilizându-se scara de interpretare prezentată în tabelul 2.27. 3.9. Gradul de rezistență la putregaiul cenușiu a strugurilor (cod OIV 459; UPOV -; IBPRG 8.2.2.). Observațiile se fac înainte de pârgă pentru putregaiul acid pe peduncul și înainte de recoltarea strugurilor pentru putregaiul cenușiu al strugurilor, scara de interpretare fiind cea din tabelul 31. 3.10. Toleranța la filoxeră (cod OIV 460; UPOV -; IBPRG -). Se are în vedere toleranța biologică a soiului la filoxera
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de interpretare prezentată în tabelul 2.27. 3.9. Gradul de rezistență la putregaiul cenușiu a strugurilor (cod OIV 459; UPOV -; IBPRG 8.2.2.). Observațiile se fac înainte de pârgă pentru putregaiul acid pe peduncul și înainte de recoltarea strugurilor pentru putregaiul cenușiu al strugurilor, scara de interpretare fiind cea din tabelul 31. 3.10. Toleranța la filoxeră (cod OIV 460; UPOV -; IBPRG -). Se are în vedere toleranța biologică a soiului la filoxera galicolă și radicicolă, care poate fi: foarte slabă, slabă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
prezinte caisele după pregătirea în vederea comercializării și ambalare. A. Caracteristici minime La toate categoriile, ținând cont de dispozițiile speciale prevăzute pentru fiecare categorie și de limitele de toleranță admise, caisele trebuie să fie: - întregi, - sănătoase: se exclud produsele atinse de putregai sau de alterare dacă acestea le fac improprii consumului, - curate, fără materii străine vizibile, - practic lipsite de paraziți, - lipsite practic de atacuri parazitare, - lipsite de umiditate exterioară anormală, - fără mirosuri și/sau gusturi străine. Caisele trebuie să fi fost culese
jrc4687as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89853_a_90640]