1,643 matches
-
vin. Familiile care îi aveau pe ai lor la Uzină traversaseră războiul fără mari îngrijorări sau privațiuni. Ceilalți, în schimb, ieșeau din patru ani teribili. Ruptura se adânci și mai mult, mai ales când un mort sau doi începeau să putrezească. Unii nu-și mai vorbiră. Alții ajunseră să se urască. Bassepin începu negustoria cu monumente. Unul din primele pe care le furniză fu, de altfel, pentru noi: un soldat cu steagul în mâna stângă și cu pușca în dreapta, cu tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
am dat la o parte cu palma lichenii de pe cruce. Apoi i-am trimis o bezea prin aerul care mirosea a pământ și a iarbă jilavă. Mormântul lui Destinat dispărea sub coroanele de flori și de perle. Primele începeau să putrezească și își răspândeau petalele ruginite pe pietrișul din jur. Perlele străluceau și prindeau câteodată o rază de soare care le făcea să se creadă diamante pentru o secundă... Mai erau, de asemenea, buchete năruite, panglici, plăci ornate, cărți de vizită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
de colegiu, a răbufnit Întristat o dată , când se plimbau la asfințit. Cred că și eu, Într-un fel. — Tot ce-mi doresc este o căscioară undeva la țară, Într-o zonă caldă, o nevastă și muncă numai cât să nu putrezesc. — Eu la fel. Aș vrea să abandonez. Dar iubita ta ce zice? — Oh! a gemut oripilat Amory. Nici nu se gândește la măritiș... adică nu acum. Vreau să spun e o treabă de viitor. — A mea se gândește. Suntem logodiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
patruzeci de răni grave pe corp și nenumărate alte răni de gravitate medie, unde sora lui are douăzeci și șase de răni mortale provocate de un obiect ascuțit, fără a mai pune la socoteală rănile mai mici, și unde tata putrezește și el, făcut terci, în lada țărănească din lemn sculptat. În total, cele trei persoane prezintă peste optzeci de lovituri de topor, fără a mai pune la socoteală împunsăturile cu baioneta, iar cele mai zdrobite sunt capetele. A lovit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
iritare, ce părea că-mi străbate Întreg sistemul nervos, În căutarea disperată a unei portițe de scăpare. Era o senzație asemănătoare bulelor de gaz, mici și Întunecate, ce-și caută drumul spre suprafața apei Într-o mlaștină pe fundul căreia putrezesc frunze moarte. Acea excitare iritantă puse stăpânire pe puterea mea de judecată. Mi-am privit mâinile cum se Întindeau inconștient spre punga cu praful alb. Abia după cea de-a treia doză am simțit o excitare sexuală atât de puternică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
1, ne întoarcem cu un dezgust ilimitat: peste papagaliceasca înșirare de mici și obraznice trucuri a tinerilor poeți raționaliști - semiurbani, capabili exact de trei silogisme - flutură aurul legendar al unei nobile poezii. Capriciul Grației! Ultima oră, 24 februarie 1929 Unde putrezește în stufăriș un întreg Leviatan (fr.). RĂSĂRITUL CRAILOR Necuvenită cinste! Astăzi prostescul nostru scris se căftănește. Un om ciudat și destoinic, din misterioasele neamuri din miazăzi, vine să-l uimească cu foarte scumpe daruri. Bucureșteni, raiale, salutar bătute de părintele
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
rămas până în ziua de azi denumirea drumului de lângă casa lui: coasta lui Ilie al Ioanei. Acordurile cavalului nu s-au mai auzit niciodată, în acel sat, uitat de lume, Ușurei. Copacii din bătătură nu au mai ajuns niciodată casă. Au putrezit fiind folosiți ca bancă pe care ne adunam mai mulți copii și povesteam tot felul de trăsnăi. La început, când nea Ilie al Ioanei cânta, pe copacii tăiați din curtea noastră, au început să crească niște lăstari cu frunze. Eu
AM LUAT CU ÎMPRUMUT...FOC, POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361482_a_362811]
-
sunt cei dintotdeauna!”. În Cimitirul din Sarata-Bacău, la tristul mormânt ce îl acoperă pe artist, tragic și inimaginabil de nedrept, vin și se reculeg azi, cei care l-au cunoscut! Se învechesc crucile în cimitirul din Sărată dar dacă vă putrezi crucea spirituală a artistului și omului Gil Ioniță, cerul îl va ceda nemeritat gropii și singurătății. (Aurel V. ZGHERAN aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografica: Gil Ioniță. Chitară a tăcut prea curând...! / Aurel V. Zgheran : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
GIL IONIŢĂ. CHITARA A TĂCUT PREA CURÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363843_a_365172]
-
desena o șuviță luminoasă care-i atrăgea obsesiv atenția, golindu-i capul de gânduri. David intră direct în bucătărie, de parcă n-ar fi observat-o. Acolo, pe masă, rămăsese uitat un măr din care lipsea o singură mușcătură. Suficient ca să putrezească până mâine dimineață! își spuse el în timp ce bea cu înghițituri lacome direct din sticla de apă. Câtă trudă zadarnică, din pânza freatică spre rădăcini, apoi concentrarea de seve care urcă și urcă spre ramuri și frunze, în fine bobocul și
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
căută din interes." (12 ani) „Milostivul e rar că mila n-o găsești pe toate drumurile deoarece ea trebuie cultivată." (14 ani) „Altarul este partea din biserica unde preotul vorbește între patru ochi cu Dumnezeu." (10 ani) „Unii oameni nu putrezesc după ce mor, pentru ca trupurile lor au fost băgate în pământ cu cerul în ei." (13 ani) „Sfinții au aureola rotundă și nu pătrată ca să nu facă vreun rău nici măcar din greșeala - că poate cine știe, când se ridica la cer
JURĂMÂNTUL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363851_a_365180]
-
privesc jocul și-l las să-mi aștearnă bucuria începutului la capătul apusului când înserarea îmi prinde gândul între cădere și înălțare într-o rugă scurtă caut țărmul rătăcit în sacul de oase între două alungări sămânța o las să putrezească apoi privesc din pământ rădăcinile harta lor infinită ridică spre cer tulpina sensului unicului cuvânt a explodat un nor deasupra uimirii mele l-am urmărit cu pasul încet lunecând pe asfalt printre frunzele străzii și soare m-am strecurat ochii
GÂND DE SEARĂ 4 IULIE 2013 de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363932_a_365261]
-
Silvica, atunci când a cules de pe el, cu o sacrală delicatețe, fiecare foaie de ziar. Se mai observa asta și din felul în care mergea pe vârful picioarelor. Cum l-a învelit ea cu un cearșaf ca un giulgiu, ca să nu putrezească prețiosul cap de familie. După ce și-a înfofolit scumpul”băiețel”, Silvica a intrat cu fierul de călcat într-un maldăr de rufe. Uf!..Scăpasem de cutremurul pomenit. Relaxat, mă uitam la fața ei.Zâmbea fericită, netezind lenjeria dumnealui. Îi ghiceam
FRAGMENT 2 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362754_a_364083]
-
Aici, pe fâșia aceasta de verdeață se află împărăția lui Adam, a mea. Rupt de umanitate, sunt condamnat la flagelul amintirilor. Dar, când vei citi aceste rânduri, tu, omule al altui mileniu , gândește-te și la mine, cel care a putrezit așteptând ca tu să te naști sperând că pe țărâna mea vei ridica noul templu, tu, cel mai bun, mai sfânt ... Nu condamna, însă, pe un biet visător, care a pierit o dată cu lumea sa. Zilele noastre se măsoară după ruina
PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
-
bița Și în curți, și-n piețe se înfrunta. Om la om nici nu mai vrea să creadă, Om pe om la zid fatal îl scoate, Singura se școală o balada Și în zdrențe circulă pe sate. Finul necosit se-nvîrtoșează, Putrezește sus, pe crengi, caisa, În tăcerea-naltă de amiază Morții își aud ei înșiși zisă. Cale pietruita cu dezastre, Noapte-ntredeschisă pentru-o oră Grijulii cu soarta țării noastre, Voievozii-a moarte ne implora. N-avem nici o șansă de izbîndă
CINE IESE ULTIMUL DIN ŢARĂ de MIHAI MARIN în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363330_a_364659]
-
nici frica nu se mai poate rătăci și roua cuvântului din cana cu care se scot diminețile din vârful copacilor și se ud păsări la rădăcină înțeapă dintr-un trandafir unghiurile acestui cuvânt s-au legat de streașina casei și putrezește odată și picură până în oasele osoșilor noștri pe care cu piatră de cer le ascute prin vârfuri albe de țepe cresc trestii-trestii și vântul apleacă unghiul acestui cuvânt Referință Bibliografică: țară / Vasile Pin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1280
ŢARĂ de VASILE PIN în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361004_a_362333]
-
scad din păcatele de noapte, Te adun pe buzele, ce coapte Stau închise între două șoapte. Șapte licurici dacă întreabă Cum de focul stins ne-a ars mocnit, Cum de fuge luna noastră-n grabă, Trupul meu în tine-a putrezit. Te port pe-al meu creștet o cunună; Șapte licurici stau într-o rană Și cu luna-n brațe, îți sunt mâna Pe iubirea noastră nestăpână. 30 iulie 2016, Constantă Sursă foto: The #Night we broke the #Moon - #Adrian #Borda
ROZA TUTUROR TIMPURILOR de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/361045_a_362374]
-
nici frica nu se mai poate rătăci și roua cuvântului din cana cu care se scot diminețile din vârful copacilor și se ud păsări la rădăcină înțeapă dintr-un trandafir unghiurile acestui cuvânt s-au legat de streașina casei și putrezește odată și picură până în oasele osoșilor noștri pe care cu piatră de cer le ascute prin vârfuri albe de țepe cresc trestii-trestii și vântul apleacă unghiul acestui cuvânt ... Citește mai mult unghiurile acestui cuvânt sunt ascuțite se pot înfinge-n pământ
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
ochiul lunetă de vultur nici frica nu se mai poaterătăciși roua cuvântului din cana cu care se scot diminețile din vârful copacilor și se ud păsărila rădăcinăînțeapă dintr-un trandafir unghiurile acestui cuvânt s-au legat de streașina casei și putrezește odatăși picurăpână în oasele osoșilor noștri pe care cu piatră de cerle ascuteprin vârfuri albe de țepe cresc trestii-trestii și vântul apleacăunghiul acestui cuvânt... VIII. DE LA EA PÂNĂ DEPARTE..., de Vasile Pin, publicat în Ediția nr. 1272 din 25 iunie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
Va-nclina spre el și-mi va avea parte De-un strop de dreptate, cum e apa sfântă; Mă-ndoiesc atunci, căci cel ce cuvântă Este agățat, stă-n capul opus... Răulajutând ca să stea mai sus. Numai după ani...furca putrezește, Cumpăna îmi cade, se rostogolește, Și urcată este de alții ce speră alte vremuri noi; De nu e păzită, nu va scoate apă, va scoate noroi. I I I Stă savantul, calculează câtă forță se găsește Într-o cumpănă imensă
NONECUMPĂNA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360821_a_362150]
-
așa de adânc pentru a fi periculos, însă era plin de broaște. În acest loc venea tata și alți consăteni, cu snopii de in sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă sau in - ce avea în acel moment - și îi presa pînă ce partea lemnoasă
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
acel nisip care s-a întărit în van la poala lui sămânța de muștar a devenit în timp o rădăcină două...mii un câmp întreg de-nțelepciune-n vii mă-ntreb acum pe tine nu te mai întreb de câte ori sămânța putrezește pentru flori Referință Bibliografică: cerc rostogolit / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1052, Anul III, 17 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CERC ROSTOGOLIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363129_a_364458]
-
deoarece pune frâu și îndemnului la păcat. Călcarea cumpătării se răsfrânge uneori foarte greu asupra trupului, pricinuindu-i boli îndelungate, chin și chiar moarte. În acest sens, Sfântul Ioan Gura de Aur spune: “lipsa de înfrânare în mâncare consumă și putrezește trupul omenesc și-l roade cu suferințe, până ce e distrus printr-o boală îndelungată”. Așadar, echilibrul sau dacă vreți cumpătarea constituie cel mai bun doctor al corpului uman. Cumpătarea poartă un singur nume: Iisus Hristos, pentru că cine ajunge la împărtășanie
ECHILIBRUL – ARTA DE A TRĂI FRUMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363119_a_364448]
-
făcând pâinea, este surprins admirabil și emoționant în poezia „Eroii pâinii”: „Din brazda aspră și trudită, / Din bob rotund, din frământare, / Din mâna mamei, obosită, / Iese franzela, cu sudoare. // Hambarele au obosit / Sub greul lanului cu rod; / Încet, încet au putrezit / Și scândurile lor de pod. Cuptorul cere îngrijire / Spre-a coace fața lui Hristos, / Bătrâna-n tremurânda-i fire / Se-nchină zilnic, mai frumos. // Celor ce din pământ fac pâine, / Un steag și-un imn le dăruiesc. / Mă plec, așa cum
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
așa de adânc pentru a fi periculos, însă era plin de broaște. În acest loc venea tata și alți consăteni, cu snopii de in sau de cânepă la topit, adică îi ținea sub apă o periodă de timp până le putrezea tulpina. Când se realiza acest lucru, îi aducea acasă și îi melița, adică pe un fel de ghilotină din scânduri de brad, lua mănunchiuri de cânepă sau in - ce avea în acel moment - și îi presa pînă ce partea lemnoasă
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
dormea la acea vreme. N i s-a tăiat capul niciodată, precum fiicei ei. La Tibru, la Tibru, strigau studenții, un strop de pornografie îi înnebunise pe toți. Teroristul se ascundea într-o gură de canal, respira anevoie, multe cadavre putrezeau dedesubt. Încet intrăm în delta lui Venus, cineva ne îndrumă. Așa o fi fost și călătoria spre centrul Pământului. În grădina Binelui și Răului nu intră oricine, mult simț de orientare, noblețe, altele , trebuie să ai. În suburbie se ascunde
PROZĂ AMARĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367456_a_368785]