358 matches
-
condiția umană, marcată de suferințe (boli, moarte) și eforturi (nevoia de a se hrăni În permanență); b) instituirea eternității zeilor - prin alegerea „hranei” eterice formate din fumul oaselor arse și parfumurile libațiilor, zeii nu mai depind de hrana materială, hărăzită putreziciunii și degradării; c) definirea modelului canonic al sacrificiului. Următoarele secvențe mitologice dezvoltă interpretarea decăderii umanității: Dar Zeus, În mânia lui, nu-și oprește aici răzbunarea. Înainte chiar de a crea din pământ și apă prima femeie, Pandora - care va aduce
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
focul uman. Evenimentele mitului, explică, În final, poziționarea oamenilor Între regnul animal (care nu stăpânește focul, care ucide, dar nu sacrifică) și universul zeilor (care dețin focul celest și care se „hrănesc” cu produsele focului sacrificial, substanțe scoase din circuitul putreziciunii, volatile și eterne): Atât oamenii, cât și animalele au nevoie să mănânce pentru a trăi, indiferent dacă hrana lor e vegetală sau carne. Astfel, și unii și alții sunt pieritori În aceeași măsură. Dar oamenii sunt singurii care Își prepară
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
87. În concepția lui Eugène Claudius-Petit, dezvoltarea marilor orașe se făcuse în detrimentul întregii populații a Franței. Diagnosticul stabilit de mi-nistrul Reconstrucției și Urbanismului relua termenii bilanțului întocmit de către Jean-François Gravier privind inegalitățile populării regiunilor și denunțările lui Le Corbusier în privința "putreziciunii" marelui oraș vechi 88. Suprapopularea anumitor aglomerații urbane și depopularea satelor costă excesiv de scump populația, avertizau ei. Acest dublu fenomen crea condiții de viață insuportabile atât pentru locuitorii înghesuiți în orașe, cât și pentru aceia abandonați de la sate. Parisul era
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ar fi fost foarte nimerit să se atragă atenția unora dintre dramaturgii noștri mai vârstnici, care au o bogată experiență de viață în ceea ce privește realitatea politică și socială a României burghezo-moșierești, că ei ar putea să atace teme de demascare a putreziciunii vechii societăți, că ei ar putea de pildă să scrie valoroase comedii satirice în care să biciuiască societatea burgheză, făcând să crească în spectatori ura împotriva exploatatorilor. O altă deficiență serioasă în sprijinirea muncii noastre scriitoricești provine din absența criticii
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
noastră este o poezie cu tendință, cu tendința de-a exprima adevărul vieții pătrunsă de înaltele idealuri umane ale socialismului și comunismului. Ea nu vorbește câtorva «rafinați», gustători de «chintesențe» ale decadentismului burghez, ale acelora care se îmbată de miasmele putreziciunii capitaliste, proslăvindu-le și făcând apologia descompunerii și a morții ca lege universală (...). Că poezia noastră își atinge din acest punct de vedere ținta, nu rezultă numai din faptul că din cei 32 poeți publicați în antologie sunt mulți purtători
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de summit), fie de un substantiv transparent semantic, rezultat prin derivare cu sufix de la o bază verbală sau adjectivală (o mândrețe de casă, o frumusețe de copil, o acritură de ciorbă, o dulceață de fată, o uscătură de biscuit, o putreziciune de măr, o leșinătură de film, o sărăcie de om). B. Tipul literal: această structură vizează numai referenții animați și actualizează pe prima poziție substantive sau adjective substantivizate care vehiculează atitudini de insultă sau afecțiune (afurisitul/mincinosul/tăntălăul de Mihai
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
Pădurea era cufundată în beznă, dar nici pe departe în liniște. O bufniță buhăi. Am tresărit speriată continuându-mi drumul. Am tras adânc aer în piept, aerul mirosea a ploaie, a ploaie și a pământ cu o slaba miasma de putreziciune. Am înaintat urmărindu-mi cu atenție scopul. Vântul șoptea și se tânguia deasupra capului meu, iar picioarele mele făceau zgomot la fiecare pas sunând ca bătăile unei inimi. Ajunsesem aproximativ la locul propus, miam ridicat privirea, sperând să zăresc luminița
Sfera by Roşca Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93588]
-
rolul intuiției în literatură. Lucrul acesta l-a adus pe Iorga în tabăra lui Guyau. Iorga i-a atacat pe scriitorii naturaliști cum era Zola (invocîndu-l pe Guyau), argumentînd că a nu vedea în lume nimic altceva decît viciu și putreziciune constituia un mod de tratare simplist și nerealist. Guyau afirma că opera unui geniu este armonioasă și unitară în descrierea lumilor obiective și subiective. El prețuia simplitatea în literatură. Iorga ajunsese să deteste cultul frumosului. El afirma că scriitorul trebuie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]