5,384 matches
-
din amărâta mea de pensie. Soț n are. I-a murit tăiat de tren, că fusese acar. Un singur lucru n-a făcut fata asta. N-a aerisit, Pruncu. Te rog pe dumneata să deschizi puțin geamul. Chiar dacă se va răci nițel camera. Mai bine să fie rece în încăpere, decât să miroase urât. Ce mai...Omul bătrân e neputincios, băiete. Fie că nu mai e în stare să facă curat în casă, fie că nu se mai poate spăla...Și
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
vină și Epa. Mi-a promis că vine. Epa! Epa! Epa! Cu toată curățenia Coraliei și cu tot sprayul pulverizat de ea prin cameră, mirosul pișcăcios parcă devenise peste noapte, și mai înțepător. Să fi stat cu geamul deschis, se răcea prea tare apartamentul și tot nu se aerisea. Gerard îl deschidea totuși în reprize, mai ales când simțea că-l doare prea tare, în ceafă. Coralia îi dete mătușei un calmant și aceasta adormi urgent. Într-un târziu, interesat de
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
nostru. SALUTOGENEZA SAU MISTERUL VINDEC|RII Aceasta este noua știință în medicină și este binevenită pentru că era nevoie. Cum se explică vindecările miraculoase? {i cum putem deveni proprii noștri terapeuți (doctori)? Cum reușesc unii oameni să înfrunte iernile, fără să răcească deloc? Dar alți bolnavi de cancer, care supraviețuiesc împotriva diagnosticului medical? Nu îmi mai pun întrebarea mie însămi, care am dat peste cap toate prognosticurile. Sunt multe fenomene care ne dau de gândit de multă vreme și pe care oamenii
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
și tu ce tebuie la o zi mare. Așa că ia aminte, Măriuță - a răspuns Pâcu în locul lui moș Dumitru. Am priceput. Nu-i nevoie de alte vorbe - a răspuns Măriuța, râzând ușor. Iar tu, Costache, să pui vinul cela la răcit în fundul beciului - a completat Pâcu comanda. Nu duce grija asta, Pâcule - a răspuns Costache. Apoi noi om merge mai departe - a intervenit moș Dumitru. Mergeți cu bine și pentru diseară facem ce trebuie - au răspuns Măriuța și Costache. Ca de
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
nimic? Moș Dumitru s-a oprit în loc, și-a burnițat privirea și a căutat către locul arătat de Pâcu. Măi, că bine zici. Acela-i felinarul din poarta Crâșmei din drum. Îi semn că trebuie să ne grăbim, că se răcește mâncarea. Cu ultimele puteri, au ajuns în poarta Crâșmei din drum. Lumina felinarului din parul porții scotea la iveală semnele oboselii de peste zi, adunată pe chipul cărăușilor... Costache crâșmarul a stat cu urechea la pândă și când a auzit scârțâit
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
au apărut în pragul ușii, cu fețele proaspete, semn că au zăbovit mai multă vreme la fântână... Măriuța și Costache au și apărut în ușa cuhnei, cu un ceaun plin cu bunătăți. Oameni buni, ia poftiți la masă, că se răcesc mălaiele - a strigat crâșmarul. Fiecare cărăuș și-a ocupat locul știut trăgându-și câte o strachină dinainte. Măriuța și-a făcut datoria ca la carte. Între timp - gâfâind - Costache s-a prezentat cu un ceaun în care râdea o mămăligă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
trecut de tot supărarea lui Toader Căpitanu? - a întrebat Iordache Cocoșitu. Măi, da’ greu mai ești de cap! N-ai înțeles că Toader semăna leit cu bunicul său și nu ținea la supărare? Spune și tu, Dumitre, dacă nu-mi răcesc eu gura de pomană - s-a arăta Pâcu nemulțumit. Pentru o babă surdă popa nu toacă de două ori. Așa că dă-i mai departe, Pâcule! - a lămurit moș Dumitru lucrurile. Apoi cam așa s-au petrecut lucrurile mai departe: Costică
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
cu hârtiile din fața lui. Se vedea bine că nu i-a convenit întrebarea lui Hliboceanu. Acum să facem socotelile și plata - a reluat vorba angrosistul. Aș avea totuși o rugăminte la dumneata, jupâne. Dacă îmi ceri mai multe parale, îți răcești gura degeaba - i-a tăiat-o scurt Aizic. Nu! Nu-i asta. Ce vreți, atunci? Dacă nu-i cu supărare, am vrea să ne plătești doar o dată pe săptămână. Adică când să fie trebușoara asta? Vinerea! În fiecare vineri seara
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Ca să nu pierdem vremea, hai la încărcat, copii! - a preluat comanda moș Dumitru. Că bine zici, Dumitre! Da’ pe mine m-ai întrebat dacă vreau să mai fiu ajutorul tău? Nu m-ai întrebat și rău faci! Da’ ce îmi răcesc eu gura de pomană?... Că tu tot după capul tău faci... Da, Pâcule, fiindcă eu nu am capul afumat, cum au unii și alții... Adicătelea ce vrei să spui tu cu vorba asta? Vreau să spun că, dacă pofetești să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
afară, frăsuindu-se: Unde o fi copchilu’ ista? O ieșit în potopul de afară!... Mare neastâmpărat!... Știindu-i felul, am intrat în joc și ascultam în tăcere: Da’ cine o mai auzit de babă frumoasă și copchil cuminte? Degeaba îmi răcesc eu gura, că el tot pe-a lui o ține. Una-două, țuști afară. Nu ți-a sta într-un loc cum nu stă apă pe gâscă. Unde s-o ascuns, că pe poartă nu putea să iasă? Eu mi-am
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
singură: „Îi cuminte, băiatul...Ce a avut de tras, sărmanul! Da’ i-a trece lui. Mâine îi aducem doctorii și carnea o să se prindă la loc. Numai de n-ar obrinti pe gerul ista...Da’ are mama grijă să nu răcească flăcăul”...Când razele soarelui își făceau loc printre florile de gheață de pe geam, mama a venit la căpătâiul meu și, punându-mi mâna pe frunte, mi-a vorbit: „Afară încă nu s-o oprit vifornița, dar parcă nu-i chiar
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
vreme ești viu? Cam ai dreptate, Dumitre. Și, ca să nu-mi uiți glasul chiar în seara, asta te-oi pofti la mine, ca să mai stăm la un pahar de vorbă... Așa, ca două catane bătrâne... Nu-i nevoie să-ți răcești gura de două ori, Pâcule, că în seara asta îți calc pragul negreșit... * De două zile ningea liniștit. Drumul s-a făcut de sanie. În zori de zi, cărăușii trăgeau săniile la încărcat. Astăzi drumul o să meargă ca uns. Ia
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
jug. În scurtă vreme, au urcat dealul. Apoi, cât ai fuma o țigară, au ajuns la Fântâna cu răchiți. Un popas scurt era bine venit. De această dată, au pus câte un țol pe spinarea boilor asudați, pentru a nu răci. Hliboceanu a venit între cărăușii adunați în cerc sporovăind în voie. Ninsoarea asta ne vrea binele atâta vreme cât n-o stârnește vântul. Dacă, Doamne ferește, s-o destupat borta vântului, am sfeclit-o - și-a dat cu părerea Mitruță. Drept grăit-ai
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
spune și o poveste... De când n-am mai auzit noi o poveste adevărată! - l-a făcut atent Hliboceanu. Măi flăcăi! Ați auzit voi că vorba lungă îi sărăcie? - a întrebat Pâcu. Asta ar cam însemna să bem vinul, că se răcesc plăcintele - a intervenit Puicuță. Bine ai mai întors-o, feciorul tatii! Ai făcut și tu ca acela care l-o întrebat pe un om: „N-ai un foc să-mi dai o țigară, că mi-i o foame de nu știu unde
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
șervețele folosite și coji de portocale sau de cartofi, aceleași pahare și cești pe fundul cărora fostele băuturi lăsaseră un fel de crustă lucioasă - pe scurt, aceeași dezordine tristă. Dar n-avea Încotro. Luă de pe arzător ceainicul, așteptă să se răcească un pic, după care puse din nou apă la Încălzit. Chiar și această Întîmplare avea un tîlc, pe care inteligența lui mereu activă Îl aduse În prim planul conștiinței, căci printr-o asociere surprinzătoare de idei, Îi aminti de proverbul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
am spus că sînt de fier, zice Roja mîndru, nu pentru asta mi-am turnat cenușă în cap, ca să mă mut într-un cort nenorocit, să trăiesc în provizorat și incertitudine. Îi dăm foc, dansăm în jurul lui și, imediat ce se răcește cenușa, ne apucăm de o construcție ca lumea. Pînă la un punct, o să facem și noi exact ce au făcut ei cu țara. — Coleric, depravat, irascibil, încăpățînat, se gîndește Gulie, așa o să facem, dom’ Roja, dorințele dumneavoastră sînt ordine pentru
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
i-o taie din nou Santinelă. Nu te mai înțeleg, îl repede la rîndul lui Regizorașul, ba îmi dai de înțeles că ai fi dispus să intri în acțiune, ba îmi spui că nici nu mai are rost să îmi răcesc gura vorbind despre subiectul ăsta. Vrute și nevrute, dom’ Regizor, reia Santinelă, oamenii vorbesc verzi și uscate în discuții de felul ăsta, pe cine să crezi? Riscul e prea mare. Riscul nu există decît după ce ți l-ai asumat, e de părere
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
dacă nici prin artă nu ieși din tiparele strîmte ale societății, atunci cum altfel s-o faci? încerc să trăiesc fiecare secundă prin artă, spune. — Promite-mi că n-o să divulgi nimănui ce-am discutat acum, pînă n-o să se răcească totul, nu vreau să mă trezesc pe cap cu cine știe cine, e de-ajuns să scapi o vorbuliță și totul se duce de rîpă, îl atenționează. — Drept cine mă crezi? Aș fi un idiot să-mi tai singur craca de sub picioare
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
șansă, i se pare. Pentru chestia asta i-am promis că-l fac ministrul sporturilor îndată ce o să cîștig președinția, simte nevoia domnul Președinte să se scuze, făcîndu-i semn doamnei Mina să coboare. E limpede, spune Sena, înseamnă că mi-am răcit gura degeaba, de ce nu mi-ați spus de la bun început c-o știați și pe asta? întotdeauna e bine să asculți varianta fiecăruia, spune domnul Președinte, numai așa poți să-ți faci o imagine corectă asupra unui eveniment la care
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
nici cu comuniștii, nici cu cei care o să pună mîna pe putere, mi s-a acrit de toate cercurile de interese. Ce e așa de greu de înțeles? — Doar atît vreau să vă reamintesc, reia Roja cu senzația că-și răcește gura degeaba, că de patru zile n-am făcut altceva decît să ne tîrîm pe străzi dintr-un loc în altul, de la Universității la Romană, la Victoriei și înapoi, sub gloanțe, lihniți de foame, zgribuliți de frig, căzînd de pe picioare
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Se apucaseră să-i spună totul de-a fir a păr, să se scuze că strategia lor nu fusese tocmai potrivită, dar că disperarea le luase parcă mințile. Trecuseră cîțiva ani buni și avuseseră impresia că relațiile dintre ei se răciseră de tot, mai ales după toate nebuniile care se întîmplaseră în timpul evenimentelor din decembrie. Fusese doar în mintea lor, începu să le explice. El nu le purtase nici o clipă pică. Răfuiala pe care o avea îi priveau numai și numai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
de pe urma acestei încurcături cel mai mult a avut de suferit Delfinaș, care a fost indusă în eroare și s-a lăsat luată cu totul de val, fiind convinsă că își reînnoadă prieteniile, cînd în realitate nu făcea decît să le răcească și mai tare. Aveau însă destule scuze, duceau o viață de corvoadă la Tricotajul. Și-au dat seama prea tîrziu că Delfina făcea un joc dublu cînd chicotea cu restul colegelor, cînd se ascundea vorbind pe la spate în mijlocul secției, în
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
să-și miște barba stufoasă și Încâlcită, semn al unui răspuns la acest semn de afecțiune. Cu mare efort, Kawabata Își mișcă trupul uscat de suferință, și umple plămânii cu aburii parfumați ai ceaiului. În curând, după ce se va mai răci, Îl va bea cu lăcomie. -Cum te-ai târât până aici În halul de slăbiciune, În care ești? -Cu gree-uu. Fă-ce-am câ-țivaaa pașiii și mă odihnea-mmm. Am crezut că o să moo-r. -Unde ai locuit de când ai dispărut, hidră de apă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
trupul slăbit de boală. Antoniu Îi așează mai bine perna sub cap și Îi Încălzește din nou apă, pentru picioarele reci ca ghiața, din care sângele pare că s-a scurs. O aruncă din sticle pe cea care s-a răcit și toarnă apă aproape fierbinte. Le strecoară sub pătură, și, după ce e convins că totul e În regulă, se așează pe scaun căutând să deslușească prin Întunericul care s-a lăsat peste ghetou și peste lucrurile din Încăpere, caietul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Întâlnire după o lungă așteptare. Antoniu i-a citit un Psalm, apoi l-a Învelit cât a putut de bine. Trupul bătrânului a răspândit un timp prin haine, și prin pătura groasă, o firbințeală nefirească, după care, treptat s-a răcit. Cu un ultim efort Îi mai ceruse noaptea, o poveste pe care Antoniu a scos-o din străfundurile memoriei și i-a spus-o pe un ton de preot, care Împărtășește muribund. Era o poveste despre ură, violență și libertate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]