1,313 matches
-
sacră intră majordomul. Faraonul ignoră discret bătăile disperate din mâini ale acestuia, total neprotocolare, ba chiar și accesele de sufocare și îi porunci sictirit: - Să vină la mine marele preot! Majordomul se prăvăli afară, încercă să-și recapete suflarea, apoi răcni la un trupete care se uita cam cruciș la el: - Băi, răcane, adu-l imediat, aici, pe marele preot! Atmosfera intrase totuși în zona posibilă apariției vieții, când solicitatul se prezentă, fără nici o grabă, la faraon. Adevărul este că își
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
profundă reacționează funcție de greutatea plasei, găleții, a sunătorilor și a promisiunilor deșarte. Nu se iau după ce spune primarul sau șeful de la județ, senatorul sau deputatul. Toți ăștia sunt văzuți, de bobor, ca fiind capii mafiilor locale! „Există riscul mafiotizării României”, răcnește jurnalistul Rică. Care risc? Nu mai e niciun risc. E certitudine. Se văd rezultatele. Peste tot. Dosarele penale se tot adună. Deși nu era nevoie, Patriarhia a subliniat faptul că BOR nu face politică partizană. A făcut declarația că să
TABLETA DE WEEKEND (74): VREAU O ROMÂNIE ÎN CARE ÎNJURĂTURA SĂ NU MAI FIE POLITICĂ DE STAT de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349404_a_350733]
-
pe oameni să se autodepășească. Nu trebuie să le oferi totul pe tavă, trebuie să îi inviți la căutare, întrebare și cercetare pe cei care vor să afle mai mult. Lupului nevăzut nu-i va ajunge niciodată prada sa. Va răcni și va scrâșni din dinți până când va fi sigur că nimeni nu va dobândi ori căpăta ce i s-ar fi cuvenit lui. Asemenea sunt cei care vin și ne învață altceva decât Biserica și strămoșii, încercând să ne facă
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
de obidă, răspunse: - Ai, bre, nașu’! Tot io, că și data trecută și acu’ două dăți și... Domnul ministru rămase o secundă perplex. Nu se aștepta la atâta ingratitudine. Dar, daaar, stările de perplexitate nu îi erau caracteristice. Prin urmare răcni: - Băi, câcat cu ochi! Păi, n-am fost io un bou cân’ mă luai dupe mă-ta și te scosei din învățământ ca să nu te omoare ăia dă le predai tu chimia!? Și te băgai în pâine și-acu’ muști
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
obiecte la modă încă de acum două milenii, cumpărate din talcioc, de la chinezi, erau ude fleașcă. - Băăă, ce dreacu’ e-n fasolea asta, bă, că-m’ vine dracii la creier și-o dau în capu’ hălora dă la cantină! În timp ce răcnea însă, o altă rază îi topi unul din incisivii de aur de care era foarte mândru și cu care făcuse multe victime în rândul pițipoancelor din cartier. Urletul aferent nu schimbă cu nimic situația. Râmele, se făcură parcă și mai
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
obiecte la modă încă de acum două milenii, cumpărate din talcioc, de la chinezi, erau ude fleașcă.- Băăă, ce dreacu’ e-n fasolea asta, bă, că-m’ vine dracii la creier și-o dau în capu’ hălora dă la cantină! În timp ce răcnea însă, o altă rază îi topi unul din incisivii de aur de care era foarte mândru și cu care făcuse multe victime în rândul pițipoancelor din cartier. Urletul aferent nu schimbă cu nimic situația. Râmele, se făcură parcă și mai
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
sa în sentința dată dreptului aceluia, după cum îl și numise Ponțiu Pilat puțin mai înainte. Apoi procuratorul mai spuse ceva despre sângele acelui drept care urma să fie răstignit, însă Baraba nu fu atent la ceea ce se spunea dar auzi mulțimea răcnind de bucurie și făcând semne aprobatoare. Durerea din umăr îl făcu să geamă. Adus din nou lângă Iisus din Nazaret, Baraba își dădu seama dintr-o dată de faptul că acel om care mergea la moarte în locul lui, nu purta pe
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
Heinzel În această furtună vreau eu să întreb : Mare, ia doi ari Forțe vechi, doi martiri, doi eroi.... Ca și cum ai da voce credințelor milenare. Că roșu este un cer de forță care distruge Și curajos este vântul și fierul care răcnește șuierător Dar moartea așteaptă și se macină. Dezgropă valurile adânci care în fiecare moment când în abisuri, când spre cer se ridică, înainte de ultima suflare, prova rătăcitoare Înainte de frica reală, inima intră Că credința care sălășluiește în ea este fermă
DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349928_a_351257]
-
și strigătele mă trezesc. Mamă! Ești goală! Auzi? Ești goală! Zbier, ridicat în capul oaselor, treaz de-a binelea, plângând. Unde e capotul pe care ți l-am pus pe umeri când ai căzut în baie? Unde? Unde-i Doamne? Răcnesc ca o fiară rănită.” Extraordinar poem! Ce forță dramatică! Ce răscolire a sufletului omenesc! Și eu încă am diminuat din forța artistică a poemului, transcriind poezia în proză! (Asta pentru o oarecare economie de spațiu). Versurile au însă strălucirea lor
SE STRÂNG VULTURII ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348166_a_349495]
-
un timp, trecu neobservat. Cam spre sfârșitul clasei a șasea, când colegele Verginicăi se străduiau să vină acasă cu note bune, ea, fără vreo strădanie deosebită, veni cu un copilaș frumos, înfășat într-o rochiță mai veche și care, evident, răcnea cât îl țineau plămânii, semn că era sănătos și voinic. Părinții se bucurară nespus la vederea nepoțelului și, conform tradiției, tatăl o stâlci în bătaie pe proaspăta mămică, alungând-o din casă cu vorbe pline de tâlc: - Pleacă în lumea
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
și uitate undeva în timpul probabil. - Astăzi auzi de un fiu care și-a ucis mama, după care s-a spânzurat în baie, mâine vei auzi de un tată care își înjunghie cele două fete, după care se omoară. Apoi vei răcni de mânie văzând cum un copilot sinucigaș își strivește aparatul de zbor, cu o sută patruzeci și nouă de viitoare victime la bord, de coastele unui munte. Vei râni în propria neputință auzind cum un tânăr își împușcă instructorul într-
ÎNGER ŞI DEMON (SAU CUM S-AU FĂCUT ÎNGERII-DEMONI DE CACAO PE PĂMÂNT) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350012_a_351341]
-
de la Marcel și să-i întrebe cu o privire cum nu mai avusese niciodată până atunci, una străină, rece, de gheață: „Spuneți-mi, e adevărat?”. Ai lui au coborât privirea în pământ. „E adevărat ce a spus Marcel???!”, aproape că răcni Radu. „Da, este adevărat. Dar nu toți oamenii fac acele lucruri, ci numai unii...”, i-au răspuns părinții. „Aha”, rosti Radu, pe un ton ironic. „Numai unii. De parcă asta ar schimba lucrurile în vreun fel”. Apoi s-a închis în
FATIDICA ALTERNANŢĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350191_a_351520]
-
fie, oare? Nu prea cred... Dacă ar fi fost așa, mi-ai fi spus-o... Aș fi știut. Încă o remarcă. Încă un zbor frânt. Încă o iluzie. Nu voi fi liber niciodată, fir-ar să fie... Niciodată!!! NICIODATĂ!!!, am răcnit într-o eliberare aproape neomenească. * Zac printre manuscrise neterminate, cești sparte de cafea, blugi prăfuiți - imagine completată într-un mod nu tocmai reușit de un laptop destul de modern. Sufăr de insomnie, iar când totuși reușesc să adorm, am coșmaruri teribile
ULTIMA PROVOCARE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1645 din 03 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350195_a_351524]
-
cine este? N-am auzit de el! spuse mirată împărăteasa. - El a venit la Soare-Împărat din țara voastră! - Aha, acum înțeleg! Un răsculat!..Hmm! Când i-am spus generalului Prăpădenie că avem conspiratori în țară, nu m-a crezut! Apoi răcni: - Să vină Prăpădenie și dobitocul de Negru-Cioară! Aceștia stăteau cu urechile ciulite lângă ușă. Când auziră răcnetul, se buluciră pe ușă: - Poruncă, Majestate! spuseră într-un glas amândoi, luând poziția de drepți. Împărăteasa îi privi cu scârbă: - Nepricepuți și tâmpiți
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
îndeplinească numai dorințele iubitei sale stăpâne Nu admitea să slujească pe altcineva, mai ales pe cumplita Iarnă. Astfel că se retrase demn și spuse răspicat: - Niciodată nu voi fi slujitorul vostru, Alteță! Eu sunt credincios numai stăpânei mele, Primăvara! - Aaa! răcni turbată împărăteasa. Dușman nenorocit! Îmi calci împărăția, mi-aduci o veste rea, iar eu, ca o nebună, doresc să-mi fii iubit? În temniță cu tine! Nu știu ce mă reține să te prefac în sloi afurisit. L-ar fi strâns de
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
dispreț. Pentru nenorocitul ăsta coborâse? Cum putuse avea o astfel de slăbiciune? Acest prăpădit nu merita nici măcar atenția ei. Nu merita nici ura ei. Măreața ei ură! De ce să-l prefacă în... sau în...? Nuuu! Are alte treburi mai importante. Răcni: - Garda! Să vină garda! Cioroipanii de la ușă se executară rapid: - Poruncă, Majestate! - Luați prizonierul și aruncați-l în Temnița Troienelor Uriașe! Vânturile Lățoase să-i spulbere zăpada în ochi, iar Nămețilă să-l îngroape până la gât în nămeți. Cioroipanii îl
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
A primit ordin să-i spună pe nume : - Aici s-a terminat cu armata, așa cum o știți voi. Spune-mi însă de ce ești atât de palid, ești cumva bolnav ? - Sunt doar obosit, vin direct din arest. Fără alte comentarii a răcnit pe dată „atențiune ! ”. Toți cei prezenți au luat poziție de drepți, cu privirea ațintită către intrare așteptându-se să vadă fie un ofițer fie un subofițer. Cel care i-a atenționat le-a explicat : - Schimbul meu vine din arest. Trebuie
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
aviație inamică ! „ nu cumva să vă mai ascundeți care pe unde puteți ! Din poziția culcat vă răsuciți cu fața în sus, pregătiți arma în poziție de tragere și deschideți focul asupra inamicului. S-a înțeles ?! - ’ nțeles să trăiți ! Bert a răcnit împreună cu ceilalți dar de înțeles nu a putut înțelege și nici nu se va întâmpla vreodată. Să crezi că poți doborâ un avion cu asemenea arme, ba încă să te mai și expui așteptând cu burta în sus rafalele inamicului
VIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365288_a_366617]
-
că era mult mai simplu să escaladeze gardul decât să ocolească pe la vreuna din porți unde verficarea ordinului de serviciu ducea la pierderea unor minute prețioase. Până să se dezmeticească santinela să-i someze erau dincolo de gard nu înainte de a răcni a scuză „avem alarmă !... ” La prima întâlnire cu cel ce fusese de serviciu ca santinelă erau amenințați că data viitoare se va trage asupra lor. Ei promiteau că nu o vor mai face având însă bună știință că nu se
XVI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365362_a_366691]
-
nu a mai avut de-a face cu vreun bărbat, șoptindu-i vorbe drăgăstoase. Era seducătoare, periculos de seducătoare, doar că vobele îi miroseau groaznic a ceva proaspăt strivit. A simțit cum transpiră abundent, cuprins parcă de spaimă și a răcnit până ce unul dintre colegii de cameră l-a zgâlțâit puternic : - Ce ai de țipi atâta în somn ?!... Toți brigadierii, întorși cu o lună mai devreme datorită concursului de împrejurări, sunt în sala de amfiteatru laolaltă cu toți colegii de an
XXVII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365390_a_366719]
-
și sufletul. - Sări Moșule! Albert nu se mai poate codi. Își ia avânt scurt, execută saltul fără să chiuie, plonjează, contactul cu apa este deosebit de plăcut dar simte că înțepenește subit, fruntea lovindui-se de nisip. Ca prin minune se ridică răcnind ca pentru a-și arăta satisfacția. Cioxe însă nu poate fi păcălit: - Te-ai turtit Moșule, așa-i? - Puțin. - Dacă mureai? - Muream... - Mai sări? - Voi cum reușiți? - Mai aproape de mal apa este mult mai adâncă. Să încerci să te ridici
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
fie bun la pat? Și cum ălelalte bâjbâiau dezlegarea reticente, le plezni cu: -Să nu ia toată plapuma! N-avură timp să guste simplitatea răutăcioasă a precizării, că Nicole sări în sus de pe scaun cu mobilul ținut ca un trofeu, răcnind a surprindere bucuroasă un: -Fetelor, se întoarce Arthur! -Arthur? Dar cine-i? De unde vine? Și de ce?! se nedumiri Karmel, nepusă la curent de nimeni despre identitatea celui anunțat. Celelalte o țintuiră cu privirile, stopând-o, săraca! Ca s-o mai
ARTHUR SE-NTOARCE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365214_a_366543]
-
Pericolul trecuse... Așijderea și teama... Doar Nicole trăise altfel râsul acela.... ... -Alo! Cu Geraldine aș vrea! Se poate?! -La telefon! Cine sunteți?! Cerui precizarea fiindcă urechile-mi, adevărate motoare, turau la maxim sub injecția bănuitului glas. -Sunt Arthur! Arthur! -Cine?! răcnii speriată. -Tata! Ultimele vorbe, bubuituri adevărate, parcurseră traiectul urechi-glotă, corzile vocale și se metamorfozară într-un sughiț înverșunat care mă strangula. Intrai într-un acces de panică pe loc. Eram fără speranță, ce mai! Simțeam și ochii cum holbați asteaptau
ARTHUR SE-NTOARCE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365214_a_366543]
-
se țin tare, nu poți să-i fraierești Cu lacrimi de cerneală zvârlite în ferești Și cine cade-n cursa o face iar de oaie Petrolul dividende produce și războaie Și când au pungă plină se bucură nababii Ca străzile răcnesc: Fugiți că vin arabii! Ocupă cazinouri și mesele de joc Scot teancuri de euro și pierd când au noroc Să le rasara-n față o fetișcana blondă Care le bea venitul ce curge de la sonda Cu paiul, cu stacana sau
ION UNTARU de ION UNTARU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366424_a_367753]
-
Ha, ha, ha!... Iată-vă la datorie! Cei patru rămân uimiți de apariția surprinzătoare a vampirului. URSUZ:(bănuitor) Puneți ceva la cele împotriva mea? Dacă mă trădați e vai de neamul vostru!... Ursuz îi privește suspicios pe rând, apoi înfuriat răcnește către Conacu, URSUZ: Ridică-te boierule? Boierul se ridică înspăimântat, se lovește cu burta de masă și răstoarnă scaunul. Ursuz îl prinde cu vârful unghiei de cingătoare și-l ridică ca pe un fulg până ajunge cu capul în tavan
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]