20,576 matches
-
în acel spațiu textile din lumea orientală, ca semn că legăturile tiranului cu lumea a treia sporiseră. Marconia își păstra neabătută orientarea. Poate că cenzorii îi admiseseră special foiletonul, să aibă dovezi irefutabile că o ziaristă ca ea sapă la rădăcina regimului. Deși o urmăreau și-i dădeau dovezi că e supravegheată, se temeau totuși de opinia ei. Acum, o relicvă a acelor indivizi, se afla într-o situație confuză. Ar fi vrut să o intimideze, dar nu știa cum. Furgoteiu
Detenție buclucașă by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/10828_a_12153]
-
mărturii care interesează direct biografia lui Mircea Eliade". S-a renunțat la prefața agresivă a lui Jacques Julliard. La fel cum Norman Manea și-a redactat eseul din 1991 pe baza informațiilor și citatelor din monografia lui Mac Linscoff Ricketts Rădăcinile românești ale lui Mircea Eliade, tot așa prefațatorul ediției franceze apelează la cartea Alexandrei Laignel-Lavastine, fără dovezi. Eliade, scrie Jacques Julliard "a ales definitiv vocea minciunii și disimulării... Comportamentul lui merită disprețul... Nici o țară din Europa n-a participat atât
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
dovezi și, în absența lor, nu putem fi convinși de învinuirile ce i se aduc. Dacă impresia asupra primelor trei exegeze e a unor rechizitorii superficial încropite, prezentarea Dlui Florin }urcanu e obiectivă, "înrudindu-se" cu cele două volume ale Rădăcinilor românești ale lui Mircea Eliade de Mac Linscott Ricketts, apărute în 1988. Dar, dacă tinde spre perfectibilitate, o viitoare ediție ar trebui să revadă punctele nevralgice, să țină seama de observațiile critice viabile*, să renunțe la acuzele ce nu sunt
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
coapsele moi cu floci și pori. Aveai mamela bleagă cît ceaunul Și la mijloc cu sfîrcul urduros. Ți le-am zărit pe geam într-o amiază Cînd să le speli într-un lighean le-ai scos. Oh, părul gras, cu rădăcina tare, Dat la culcare cu petrol lampant, Înfierbînta în el orice agrafă. Iar curul tău gigantic și vibrant, Cu bucile cum pernele și roșii, Purtat în rochii leoarcă de lături, Ți-l arătai, pe putini aplecată, Punînd cu-nțelepciune murături
Suprema servitoare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11494_a_12819]
-
din fire luminiscente o fracțiune de secundă terasamentul primește ploi infiltrate încet încet căldura corpului pune stăpânire pe aer ușile se închid rulezi pe fire din ce în ce mai subțiri strălucitoare vobele ajută nu înlocuiesc leagă mâneca de polen cu vârful limbii auzi rădăcinile dinților în echilibru solid închid deschid o structură de rezonanță e un sunet care nu mai ești tu & trebuie să-l înghiți până adormi când se desface cu mișcări rapide în globii oculari & lucrurile pe care le credeam uitate sunt
corpuri românești by Răzvan Țupa () [Corola-journal/Imaginative/11402_a_12727]
-
spune ceva aproape de înțeles puținilor vizitatori care lasă Roma berniniană pentru grotele benedictinilor ; dar deslușesc ei, cei veniți de departe, un murmur mustrător, un freamăt de nemulțumire al aripilor, o ceartă croncănită sever, de abate , despre rătăciri inutile și rădăcini tăiate cu flexul, despre cât de uitat e nexul, care deosebește, dar nu desparte? Hoarde cu camere digitale, barbari la Tibur, adoratori ai eurosexului, turiști de-o zi la Subiaco , lume, lume, săraco, "când va veni, va veni ca un
Corbul sfântului Benedict by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/11273_a_12598]
-
strîng laolaltă cîteva file de jurnal. Folosul lor nu poate fi altul decît al unor foi de temperatură civică, deși recuzarea termometrului însuși trebuie și ea avută în vedere." Titluri cum sînt Un pașaport pentru Europa, Coaliții, Programe și stiluri, Rădăcinile populismului, Centrul la margine, Ironia în parlament, Arta dialogului, Casa din Dealul Spirii, ,Restitutio in integrum" ne orientează, fie și aproximativ, asupra noilor teme ale tranziției. Textul cel mai acut sub raportul gîndirii politice se intitulează Regim sau conduită? Privind
Politică și literatură by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11010_a_12335]
-
aduce vorba despre mine și a mă plânge, ci pentru că ea oglindește complexitatea relației mele cu Pavel, evidențiind cu atât mai mult valoarea paginilor pe care mi le-a închinat, cu cât e vorba de o valoare care își are rădăcinile în potențialul său creator, de adevărat artist și șlefuitor al cuvântului. E necesar să pătrund în laboratorul creației sale, pentru că numai astfel dimensiunea scrisului său își trădează secretul depășindu-și limitele mult dincolo de aparențe; aparențe îndeobște agreabile, dar nu tocmai
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
se poate / se îndrăgostește de alții. În toată afacerea aia pe care te-ai apucat tu s-o rozi pe la colțuri era vorba doar de mine, de I. și de ce cred eu despre viață. Era o chestie simplă, ridicol-umană la rădăcina căreia bătea inima mea. Ștrumfii caută lumea adevărată Au trecut cîțiva ani de cînd sufeream bot în bot ca două javre dispuse. Lumea, între timp, s-a strîmtat și a început să crape în coate... Nu mai știu ce faci
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
cîrpă. cum se lasă o grindină în urechea ce încearcă să-l audă. peste ochii goi, peste brațele înfipte în pămînt. peste iarba cu lanțuri la picioare. intrați în castelul de ceară, în care tropăiesc în cadențe cîrtițele lumii. unde rădăcinile abia mai țin de mînă lumina. rătăciți în marsupiile îndoielii, seara închidem pleoapele amniotice cu yale de pămînt. să nu se audă tumultul, pocnetul de dric al pulsului. străzile cu siluetele uscate, cu unduiri ce se adîncesc din loc în
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
umilințe fără număr. (Mereu folosea comparația asta când voia să exprime raporturile ei cu patria-mamă și cu sine însăși cea de atunci!...). Toată această încercare nefericită constituia al doilea mare eșec al său. Acum își dădea seama cu claritate că rădăcinile sale românești nu pieriseră, cum își închipuise ea, nici nu aveau cum să piară. Doar rămăseseră îngropate pentru o vreme, nu se mai văzuseră o vreme, atât, însă existau acolo, în adânc și crescuseră tot mai puternice. Iar acum izbucneau
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
se transforme în Ťtipěcť steril și să dispară. Pe când modernismul, în sensul Ťismelorť, - simte nevoia să precizeze autorul - nu este decât o imitație superficială, un calc mincinos, care nu corespunde niciodată cu sufletul nostru adânc, o plantă de hârtie fără rădăcini, respinsă de glia ancestrală." Clasic prin structura sa interioară, fără nici o aderență la experiențele poetice ale secolului XX, Ion Pillat consideră, în ultimă instanță, că ,spirit modern și tradiție se completează armonic, fiindcă ele sunt două laturi ale unui și
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
putea fi etichetați drept naționaliști? Nu găsesc pe nici unul. Toți, dar absolut toți rămîn indiferenți la cîntul de sirenă al acestei ideologii (s-o numim mai elegant și mai la modă "fundamentalism etnocentric", poate). La ei întîlnim un umanism cu rădăcini locale poate, dar nu mai mult. Polaritățile nerezolvate care îi marcau îndelebil pe cei din jurul lui 1930 s-au estompat, au devenit desuete. Aș vorbi apoi la marea majoritate a "generației de aur" despre o dialectică intimă cu religiosul. Ceea ce
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
cuvinte, iubită/ hai vino și strînge-le/ ...îmi umblă cuvîntul prin vine/ odată cu sîngele". Marea obsesie a poeziei sale - acțiunea devoratoare a timpului - este prezentă deja explicit în aceste poeme al căror anotimp central este iarna, cînd "trosnește seva înghețată-n rădăcini" (Pe cai, deci), încadrat doar de circumstanță de primăvară și toamnă: "Aevea fulgul clipei căzătoare/ mă îmbrăca în frig și în ninsoare". De altfel, măreția frigului va fi ulterior, în visele poetului, singura forță capabilă să se opună asediului mortal
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
rând, din pricina unei "culpabilități față de un spațiu abandonat". Odată lămurite toate acestea, Mircea A. Diaconu purcede sistematic, cu toate ustensilele istoricului literar, dublat îndeaproape de critic, dar și ale istoricului, secondat de un fin psiholog. Astfel, ne demonstrează argumentat că rădăcinile complexului fenomen (în care se amestecă adesea gruparea cu mișcarea și revista) trebuie căutate în Unirea Bucovinei cu patria-mamă, de la 1918. Generația tânără crescută, din acel moment, la "altă școală decât cea germană" (Mircea Streinul), ajunge la începutul anilor '30
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
singurătatea ei mare ca în mătase Mîțișorii roșii de plop îi atîrnă-n fereastră Este singură în sfîrșit singură cuc fericită Pămîntul acesta Ea e atinsă. Și-i este frică. Și uneori - rar - visează să o apere cineva Ea a prins rădăcini în singurătate ca un ulm în pămînt și stă așa pe orice vreme verticală ca un copac trufașă ca o pădure sub viscol Ea își poartă moartea ei pe picioare Și stă așa verticală pînă cînd realitatea cea mai reală
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/11950_a_13275]
-
poruncă La palat să-l aducă Pe maestrul Maimuțoi, Profesor și-artist de soi. Cum își începu lecția Acesta-l sfătui pe Măria sa: - Dintre vicii, amorul propriu Pentru-un rege e ca un opiu. Căci aceasta e pricina, Izvorul și rădăcina Tuturor nenorocirilor Din tagma patrupedelor. Numai când veți reuși ... Citește mai mult Leul, Maimuța și MăgariiTraducere după La FontainePe când stătea în jilțul lui,Meditând la soarta regatului,Regele Leu găsi cu caleCa, pentru-o bună guvernare,Să-nvețe principiile
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
sărută fierbinte pe inima plăpândă. Acasă este Acolo, unde liniștea ta este ... Unde pâinea rotundă aburindă Își plimbă în voie miresmele prin tindă. Unde, când bei răcoarea din ulcior, Pe suflet nu te-apasă cuvântul sacru ”dor”. Acasă este Acolo, rădăcina ta este ... Înfiptă adânc, mustește în ogor, Îți dă tărie și roade să fii nepieritor. Unde rândunica ta la cuib se-ntoarce iar Ciripindu-ți la fereastră, cuvântul sacru ”țară”. Acasă este ... doar acasă ... Citește mai mult Acasă esteAcolo, cald
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
un licăr tremurândăTe sărută fierbinte pe inima plăpândă.Acasă esteAcolo, unde liniștea ta este ...Unde pâinea rotundă aburindăîși plimbă în voie miresmele prin tindă.Unde, când bei răcoarea din ulcior,Pe suflet nu te-apasă cuvântul sacru ”dor”.Acasă esteAcolo, rădăcina ta este ...Înfiptă adânc, mustește în ogor,Îți dă tărie și roade să fii nepieritor. Unde rândunica ta la cuib se-ntoarce iarCiripindu-ți la fereastră, cuvântul sacru ”țară”.Acasă este ... doar acasă ...... X. PRIMĂVARĂ IAR ..., de Elisabeta Silvia Gângu
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
să nu-ți pieri! De-o rază te agață Și-nvață să visezi! 12.,,Ex toto corde’’ ,,Din toată inima’’ Cei care dau Întotdeauna au. Când din inimă ai dat, Domnul te-a binecuvântat. 13.,,Radix omnium malorum avaritia est’’ ,,Rădăcina tuturor relelor este avariția’’ Cei zgarciți din fire Nu au lecuire... De dat, ei nu dau, Dar niciodată n-au. 14.,,Verba docent, exempla trahunt’’ ,,Cuvintele te învață, exemplele trebuie urmate.’’ Cu vorbele-ți meșteșugite Multe tu m-ai învățat
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
în viață,Speranța să nu-ți pieri!De-o rază te agațăși-nvață să visezi!12.,,Ex toto corde’’,,Din toată inima’’Cei care dauîntotdeauna au.Când din inimă ai dat,Domnul te-a binecuvântat.13.,,Radix omnium malorum avaritia est’’,,Rădăcina tuturor relelor este avariția’’Cei zgarciți din fireNu au lecuire...De dat, ei nu dau,Dar niciodată n-au.14.,,Verba docent, exempla trahunt’’,,Cuvintele te învață, exemplele trebuie urmate.’’ Cu vorbele-ți meșteșugiteMulte tu m-ai învățat,Dar faptele
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
albastre. Poartă steagul re-ntregirii Tinerii, urmași de daci, Țelul sfânt al reunirii Le va da viteaz cârmaci. Au pornit marșul unirii Ape clocotesc prin veac, Cântă imnul nemuririi Toți răzeșii lui Novac Au venit de la Tighina Flamurile re-ntregirii Sași găsească rădăcina Și filonul nemuririi Ne-am prins în Horă Unirii Să scăpăm Țară de hoți Căci ne cere legea firii Să-i judecăm pe netoți ------------------------------------ Manhatan 21 octombrie 2012 LIMBA STRĂMOȘEASCA Noi vorbim pe vechi meleaguri Limba noastră cea română Slova
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
promovează valorile europene. A venit vremea să închidem noi, pe dinlăuntru, poarta Schengen unei Europe musulmane, reprezentate de Saint Denis, Molenbeek, Rotterdam sau Andaluzia, să nu ne mai lăsăm umiliți de o Europă socialistă care și-a trădat originile și rădăcinile creștine pentru a face loc Islamului fundamentalist. Ipocrizia lui Merkel, Hollande sau Junkers nu mai are limite: pentru ei refugiații teroriști islamiști sunt mai buni europeni, decât românii creștini, locuitorii milenari ai Europei. Azi, în România, vizita, ca turist, a
EUROPA ISLAMICĂ NE-A ÎNCHIS UŞA SCHENGEN ÎN NAS ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1789 din 24 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380629_a_381958]
-
dedică scriitoarea unor evenimente istorice care au marcat destinul poporului român („ Șarja de la Prunaru”). Încărcătura emoțională a impresiilor născute la trecerea dintre ani, la prăznuirea sărbătorilor creștinești în spațiul canadian,... relevă un suflet sensibil și încrezător, legat totuși cu toate rădăcinile de pământul strămoșilor... • Capitolul al II-lea al cărții, „ Elogiul limbii și literaturii române”, este o mărturie a iubirii pe care autoarea o poartă literaturii și scriitorilor, și, în același timp, este o pledoarie pentru lectura cărților: „ O carte bună
NOTE DE LECTURĂ LA CARTEA „PE CĂRĂRILE VIEŢII” DE ELENA BUICĂ de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380627_a_381956]
-
națională distinctă, așa cum o au cei din Țările Baltice, nu are un scop statalist bine determinat, întreaga populație fiind, în linii mari, împărțită în două părți aproximativ egale: o parte orientată spre Uniunea Europenă și România, acolo unde ne sunt rădăcinile, iar altă parte - în special alogenii și o parte din moldoveni dezinformați și debusolați de sistemul mediatic prorusesc extrem de agresiv - spre Rusia. Statalitatea Republicii Moldova a dat faliment, lucru demonstrat de cei 25 de ani de idependență, care au condus la
25 DE ANI DE INDEPENDENŢĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380636_a_381965]