706 matches
-
din tariful maximal în structurile de primire turistice de 1 și 2 stele pentru unele categorii sociale defavorizate sau cu venituri modeste, ca: elevi, studenți, pensionari, persoane handicapate, veterani, invalizi și văduve de război, membrii Asociației Foștilor Deținuți Politici, luptătorii, răniții și urmașii martirilor Revoluției din decembrie 1989; - asigurarea unor facilități pentru: persoanele care însoțesc sau acorda ajutoare conform Hotărârii Guvernului nr. 97/1991 și Hotărârii Guvernului nr. 121/1992 , invitații Academiei Române și ai unităților acesteia, precum și invitații unor instituții de
ORDIN Nr. 96 din 5 decembrie 1995 privind aprobarea sistemelor tarifare ce vor fi practicate în structurile de primire turistice în anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112278_a_113607]
-
Regulamentul amintit reia unele articole din actul de fondație al lui Dimitrie Drăghici, articole care prevăd numărul medicilor pe secții, atribuțiile acestora, atribuțiile directorului, administrația spitalului, primirea bolnavilor, regimul alimentar, procurarea medicamentelor. După luptele de pe Jiu, urmată de ocupația germană, răniții au fost evacuați cu trenuri sanitare speciale în Moldova rămasă neocupată. Printre răniții refugiați s-a aflat și eroina neamului nostru Ecaterina Teodoroiu din Regimentul 18 Gorj. A fost repartizată pentru prima dată la un spital improvizat într-o tabără
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
articole care prevăd numărul medicilor pe secții, atribuțiile acestora, atribuțiile directorului, administrația spitalului, primirea bolnavilor, regimul alimentar, procurarea medicamentelor. După luptele de pe Jiu, urmată de ocupația germană, răniții au fost evacuați cu trenuri sanitare speciale în Moldova rămasă neocupată. Printre răniții refugiați s-a aflat și eroina neamului nostru Ecaterina Teodoroiu din Regimentul 18 Gorj. A fost repartizată pentru prima dată la un spital improvizat într-o tabără de cercetași din Vaslui, după care a fost mutată la Spitalul Regina Maria
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
Județeană a Arhivelor Naționale, Fond Serviciul Sanitar dos.4/1943). Un exemplu de abnegație și eroism l-a dat doctorul Petru Severin, care avea să moară la datorie, în spital în anul 1945, răpus de tifos exantematic contactat în timp ce îngrijea răniții bolnavi. A fost regretat de toți cei care l-au cunoscut și apreciat. Un alt doctor de marcă, care a avut o activitate îndelungată la Spitalul "Dimitrie Drăghici", este Alexandrina Holban (1890-1978). A lucrat în spital timp de 41 de
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
a înființat spitalele de campanie la sud de Dunăre, spitalul militar de la Rahova după căderea Plevnei și Spitalul de 144 la Turnu Măgurele. Pentru modul cum a condus și organizat unitățile sanitare, pentru grija și devotamentul cu care a îngrijit răniții și bolnavii a fost decorat de regele Carol I cu cea mai mare distincție, “Steaua României” în grad de ofițer. În timpul campaniei din 1877 s-a îmbolnăvit de tifos exantematic, încercare din care avea să supraviețuiască. Într-o scrisoare trimisă
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
sens. E timpul să înțelegem că nu numai supraviețuirea într-un astfel de loc unde nu se întâmplă nimic ar trebui să ne pună pe gânduri, ci chiar supraviețuirea. Spun asta având în vedere faptul că, nu demult, unul dintre răniții revoluției s-a sinucis fiindcă tot ce se petrecea în jurul său l-a făcut să-și piardă orice speranță și orice justificare. Datorită întrecerilor dintre politicienii care ocupă scena, acest caz tragic a trecut aproape neobservat, cum a trecut cu
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
întâmplat atunci și a șterge pe ascuns urmele de sânge care se mai văd încă, arată și el că totul este din ce în ce mai lipsit de sens. Fiindcă pentru funcționarea acestor comisii s-au cheltuit (în ciuda penuriei generale) milioane de lei, în vreme ce răniții revoluției sunt tratați de putere ca o povară în plus pe care o suportă din ce în ce mai greu. După cum știți cu toții, unul dintre acești răniți - ajungând la sentimentul că totul a fost în zadar - și-a pus capăt zilelor. Sinuciderea sa apasă
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
Caritatea", sub conducerea prof. dr. Alexandru Moruzi. La 22 iunie 1941, când s-a decretat "Mobilizare generală" pentru Începerea războiului de reîntregire, unitatea noastră, cu Întregul ei personal, a fost "mobilizata pe loc", având datoria de a primi și trata răniții cei mai gravi, îndeosebi cei cu leziuni ale sistemului nervos central (creier și măduva spinării). Spitalul "Caritatea" a devenit astfel Spitalul militar de Zonă Interioară (Z.I.) Nr. 286. Dat fiind profilul sau specializat, aici urmau a se primi cazurile
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
primi cazurile trecute prin formațiunile sanitare Înaintate, precum Ambulanțele divizionare și Spitalele de campanie. Dar, cănd tunurile bubuiau la numai 18 km depărtare de orașul lași, atât spitalul nostru, cât și celelalte cu profil similar, au fost obligate să primească răniții aduși În grabă, direct de pe zona de operații, unii pansați sumar, la posturile de prim ajutor, alții deloc. Sârmanii răniți erau aduși de urgență cu autosanitare, cu autocamioane sau alte mijloace de transport moto și hipo. Sovieticii opunând o rezistență
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
schijelor, se foloseau manevre delicate, nesocogene. Un intern experimentat exercita funcția numită acum de anestezie-reanimare, În sarcina lui căzând narcoza, transfuziile, tensiometria periodica, spre a surprinde la timp și a combate prăbușirile tensionale. În sala a doua, unde se introduceau răniții de gravitate medie sau ușoară, operau alternativ câte unul din cei doi medici auxiliari, asistați de interni sau externi. În ambele parți Își făcea simțită prezența sora șefa de la blocul operator, Măricica Lăzărescu. Datorită hărniciei și conștiinciozității sale, ea se
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
e bombardament; ce facem?" Răspunsul maestrului veni prompt și hotărât: „Că la regulament: toată lumea care poate merge, la adăposturi!" Erau niște tranșee adânci, săpate ad-hoc În grădina din dosul spitalului. După câteva minute de larma pe săli, semn că personalul, răniții autotransportabili fugeau Încolo, s-a lăsat o liniște care putea să nu prevestească a bine. Într-adevăr, avioane sovietice vâjâiau pe deasupra clădirii spitalului nostru, semănând bombe În jur. Exploziile parcă ne veneau În cap, geamurile sălii de operații zdrăngăneau gata
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
întâmpinat mari dificultăți, nu numai de ordin teritorial (armata trebuia să se refacă pe o arie mult restrânsă față de spațiul (pe care s-a desfășurat constituirea inițială, în 1916), ci și de ordin: demografic în Moldova s-au îngrămădit: armata, răniții, funcționari de stat, demnitari publici, populație refugiată din fața inamicului, ostași ruși. În Iași, populația a crescut de mai multe ori: ,,față de cei 70-75 000 de locuitori, populația sa a sporit la peste 300 000 de locuitori, fără a socoti efrctivele
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
ales pentru faptul că aceștia costau scump, fiind voluntari sau mercenari plătiți în aur. Viața acestora era mult mai valoroasă. Însă Lazare Carnot, oraganizatorul armatelor revoluționare, aprecia că e mai puțin costisitor să procedezi la recrutări proaspete decît să pui răniții pe picioare. De aceea și-a permis să le recomande soldaților cu cel mai mare calm posibil, "să atace cu baioneta ori de cîte ori au ocazia și să urmărească dușmanul pînă la distrugerea lui completă", cu ocazia instruirii din
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
jurământului lui Hipocrate și a largului său umanism: „Avem conștiința datoriei, animat de dorința de a sluji dezinteresat celor mulți și umili, oamenilor nevoiași” (Ion N. Oprea). Cu aceeași dăruire a contribuit la stingerea focarelor de tifos exantematic, a îngrijit răniții pe front sau în spitalele din localitățile unde a fost mobilizat, punându- și în pericol propria sănătate. Puterea de jertfă i-a fost răsplătită cu Ordinul „Coroana României cu Spadă și Panglică de Virtute militară”, urmată de „Medalia Avântul Țării
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
cuțitul. Cand vârful armatei turcești a ajuns la fortificațiile din sudul Vasluiului, tunurile lui Ștefan au lovit frontal, astfel au omorât sute de păgâni și de cai. Turcii au bătut puțin în retragere, insă Soliman-Pașa a strigat “trageți morții și răniții în șanțuri. În numele sultanului Mohamed, înainte! Alah să ne ajute”. Ienicerii au lovit liniile fortificate, lăsând în urmă movile de cadavre între secui și moldoveni. Șanțurile erau pline de muribunzi. Era momentul cel mai periculos pentru oastea lui Ștefan. Acesta
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Pintiliasa Alexandru () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107374]
-
actuali: Balthazar, Basarab (miniaturist), Cecilia Cuțescu-Stork, Grant, Gropeanu, Ioanid, Lăzărescu, Kimon Loghi, Luchian, Maniu, Matușcu, născut în 1882 (Vederi din Țigănești); Al. Mihăilescu, G. Mircea, inspirat de Carolus-Duran, Mutzner (poantilist), Neylies, Oscar Obedeanu (Regele Carol la Grivița, Regina Elizabeta îngrijind răniții pe câmpul de luptă), Pallady, N. Petrașcu, Costin Petrescu, Ștefan Popescu, peisagist, Rodica Romano, Serafim Severin, Sion, Stoenescu, Strâmbulescu, Satmari, P. Troteanu, Vermont, Verona etc.39. Sculptura e onorată de talentul lui Bălăcescu, Brâncuși, George Dimitriu, care mânuiește viguros dalta
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
frumoasele spectacole ale apusurilor de soare pe Dunăre, "drumul fără pulbere", și în umbra munților împăduriți, a mănăstirilor fortificate, a trecătorilor sălbatice și a stâncilor înzăpezite. Bunătatea sa înnăscută s-a răspândit în afectuoase efuziuni care au îndreptat-o spre răniții de la Plevna și Calafat în timpul războiului din 1877, apoi spre cei sărmani, fericirii cărora s-a consacrat prin asociații de binefacere de toate felurile, unde ajutorarea este practicată cu o ingenioasă perspicacitate și o inepuizabilă caritate. Poetesa a citit, a
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
alte persoane nu este indecentă. De aceea încearcă să-l considere pe celălalt vinovat, oricare n-ar fi contextul. Aceste explicații stau la baza proceselor de dezangajare morală față de victimă (Bandura, 1999). Procesele de acest fel explică absența compasiunii pentru răniții civili de pe câmpul de luptă inamic, chiar și la sfârșitul luptei. După bombardamentele de la Hiroshima și Nagasaki în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mai puțin de 5 % dintre americani au afirmat că n-ar fi trebuit folosită arma nucleară
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cu studenții Facultății de medicină. Una din cele mai prestigioase prezențe creatoare a fost aceia în domeniul ortopediei de război. Prin conferințe, broșuri, aparate imaginate de el și realizate, el a pregătit pe mulți din cei chemați să îngrijească pe răniții și mutilații din războaiele noastre. Tratamentele moderne ale fracturilor de război (1915), Primele ajutoare de dat răniților pe câmpul de luptă (1915) sunt două din lucrările sale de bază în acest domeniu. A organizat pe baze științifice și a dirijat
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
început renovarea și înzestrarea acestuia. „Nu pot să uit - scrie fostul său coleg, câtă grijă arăta răniților din acest spital, transformat temporar ca spital de zonă interioară. Sufletul său generos îl împiedica să aibă liniște, fiind numai cu gândul la răniții săi și mai târziu, după ce spitalul a revenit la menirea sa anterioară, nu pregeta să se obosească chiar noaptea pentru cazuri grave și urgente, deși sănătatea nu mai era înfloritoare. Pentru subalternii săi a fost ca un părinte drept și
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
ferăstrău de tăiat lemnele, pentru că-i era zdrobit de explozia unui obuz de tun. Atât era de tragică situația pe front, că nu mai dovedeau echipele medicale și nu mai ajungeau nici instrumentele cu care trebuiau să lucreze acești oameni. Răniții, fiind prea mulți, stăteau întinși pe pături în curtea spitalului, așteptând rândul să fie introduși în sălile de operații. Ce povestea acest om era groaznic, trebuia să ai o tărie de caracter deosebită numai ca să-l asculți. Eu,savurând povestirea
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
câteva însemnări despre mareșalul C.Prezan,spunând: De multe ori vorbim, dar nu totdeauna despre ce trebuie. Aflăm că bancherul sau moșierul cutare a făcut unele donații de câteva pachete de țigări și câteva parale la câte un spital pentru răniții de pe front și-i elogiem foarte mult, dar nu știm cine s-a jertfit și luptat până la moarte pentru a ne reda Ardealul. Să-mi permiteți să fac o indiscreție. Este generalul C.Prezan, cu ținuta și autoritatea sigură, care
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
operatorul Cristi Tamaș a avut prezența de spirit și s-a uitat pe geam și a văzut că suntem în dreptul unui spital. Noi de fapt chiar la spitalul ăla voiam să mergem. Aia a fost inconștiența noastră. Voiam să filmăm răniții și nu știam că peste noapte se dăduse un ordin să fie agresați jurnaliștii. Și ei ne-au prins, ne-au văzut de departe că nu suntem de-ai lor. Când ne-au înconjurat, Cristi Tamaș a început să spună
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
front s-a întâlnit cu soroceni și a fost numit comandant de detașament. În cursul retragerii s-a reușit o regrupare la Vasilevsco, unde Eugen cade rănit și este transportat mai întâi la Spitalul din Bălți, apoi la Arad unde răniții au fost întâmpinați de localnici cu lacrimi și flori. După război a îndeplinit numeroase funcții în condiții de provizorat - gardian comunal la primăria Soroca, funcționar la Banca Agricolă, funcționar la Ministerul Finanțelor, în comandamentul Gărzii financiare din Iași, apoi, în
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
urcarea pe tron a lui Carol I, în fața căruia, ca un profet, a desfășurat harta României cuprinzând Ardealul, Bucovina și Basarabia, spunându-i: „Iată Țara Măriei Tale”. În Războiul pentru Independență (1877-1878) a condus serviciul sanitar al armatei, îngrijind deopotrivă răniții din ambele tabere beligerante. A fost unul din sfătuitorii apropiați ai Regelui Carol I, făuritorul României moderne. A publicat lucrări medicale de importanță: „Profilaxia sifilisului” (1853), „Aerul atmosferic” (1871). Până la moartea sa, survenită pe 26 august 1884, la vârsta de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]