4,392 matches
-
a scrisului zilnic, profund, îndrăzneț, fără ostentație, după cum există și gazetărie cel puțin de condiție îndoielnică, bunăoară foiletoanele "de ocazie", glosările festiviste, precum și subiectele "ursuze și sterpe", "dezolante din fire", cu "muză mediocră și trivială", care meschinizează scrisul și îi răpește libertatea morală 4. Despre foileton, Sebastian are mereu cuvinte elogioase, punându-l la temelia construcției culturii românești, prin faptul că a suplinit o vreme funcția cărții și a revistei: "ideile noastre au fost nevoite să circule cu gazeta, odată cu vestea
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
elaborat o tipologie științifică a basmului folcloric românesc, I. Oprișan a fost îndreptățit să clasifice basmele fantastice potrivit unei viziuni proprii, care merită să fie acceptată provenind de la un prestigios specialist. Primul volum din suita Basmelor fantastice românești, intitulat Fata răpită de Soare, a cuprins "basme ale aspirației sideral-edenice (înfățișând figuri, peisaje, simboluri ale lumii celeste)". Volumul al doilea, Frumoasa Lumii, conține "transfigurări fantastice ale lumii pământene, reale." Volumul al treilea, Inimă putredă, e alcătuit din "basme ale incursiunii în teritoriile
Basme fantastice românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8191_a_9516]
-
Barbu Cioculescu Se apropiau sfintele sărbători, o neliniște pulsând din necunoscute straturi, o stranie și epuizantă frământare, pustiitoare melancolii, la un loc cu cel mai acut sentiment al universalei deșertăciuni puneau stăpânire pe mine, răpindu-mi somnul, stingându-mi pofta de mâncare și chiar pe cea de băut, făcându-mă posac, ciufut, mofluz, nesuferit celor din jur, siliți să-mi rabde noi și insuportabile hachițe. Când, în numele bunului simț se pregăteau să mă pună la
In imago veritas by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9672_a_10997]
-
de dată recentă. Înclin să dau câștig de cauză acestei din urmă posibilități, în vreme ce pe cea dintâi o situez sub zodia unui eventual accident fericit. Despre ce e vorba, în câteva vorbe? Un strălucit profesor de istorie, Adam Adam, e răpit de o organizație ultrasecretă (nu e o exagerare) exact înaintea unei conferințe pe care urma s-o susțină în problema intervenției hazardului în deturnarea constantă a tuturor momentelor faste ale omenirii. Absolut întâmplător, respectiva organizație secretă - Centrul - deține și gestionează
Codul lui Alexandru Robe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9721_a_11046]
-
piercingul joacă rolul principal. Fardul ca și ornamentele desprinse parcă dintr-o pictură a lui Gustave Moreau desăvîrșesc metamorfoza regelui în ceva non-uman, ceea ce acesta dorește să demonstreze adversarilor săi. Numai că lancea lui Leonidas, lansată cu măiestrie îi mai răpește o parte din bijuteriile nazale. Desenele lui Frank Miller ca și efectele vizuale obținute pe computer scufundă filmul într-o atmosferă noir, suprarealistă pe care o strică doar dialogurile excesiv patriotice ca și o remarcă ironică a lui Leonidas referitoare
Spartachiada de la Termopile by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9758_a_11083]
-
pornesc spre nord. Ei pun la cale eliberarea lui Jim. Care este planul nu știu nici eu încă. Un plan construit din disperare, cu violență și care are șanse de reușită de unu la sută. Dar planul izbutește. Jim este răpit chiar din sala de judecată. Și vânătoarea reîncepe. Numai că nu mai suntem în Mexico, așa că urmărirea e de scurtă durată. Toți sunt prinși într-o vilă de la marginea orașului. Dar Peter a luat ostatici o femeie și un copil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
mai are de trăit. După o socoteală rapidă, constată că mai are două zile pline și ceva - nu se știe cât - dintr-o a treia, ziua de duminică. În fond, nu e mare brânză să fii nemuritor. Ba chiar îți răpește din farmecul vieții: ce poate fi mai plictisitor decât să știi că nu 175 ți se poate întâmpla nimic care să te surprindă? E ca și cum ai vedea un film a suta oară: și dacă e o capodoperă, tot te plictisești
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
de dezvoltare și care se Întinde de pe continentul african până În Europa, din Asia și din Pacific până În America de Sud și de Nord. În unele regiuni ale Globului părinții Își vând copiii traficanților ca pe orice marfă ușor vandabilă. Adeseori copiii sunt răpiți din orfelinate, după ce viitorul „proprietar” și-a ales „exemplarele” conform fotografiilor realizate. Aproximativ 10% din cei 900.000 de copii ce lucrau În industria producătoare de covoare din Nepal erau răpiți, iar peste 50% erau vânduți de părinți. Acești copii
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
ca pe orice marfă ușor vandabilă. Adeseori copiii sunt răpiți din orfelinate, după ce viitorul „proprietar” și-a ales „exemplarele” conform fotografiilor realizate. Aproximativ 10% din cei 900.000 de copii ce lucrau În industria producătoare de covoare din Nepal erau răpiți, iar peste 50% erau vânduți de părinți. Acești copii muncesc ziua În fabrici, iar noaptea În bordeluri. În Nigeria și Gabon, comerțul cu carne vie se „aprovizionează” cu copii Între 8 și 15 ani din satele retrase ale celor mai
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
Pipăia să vadă care găină e mai grasă. Sau așa presupunea cel ce mi-a povestit. Adică vulpoiul avea niște criterii foarte clare după care înșfăca găinile. Ei, povestea omul, și chiar în momentul în care vulpoiul se pregătea să răpească o găină suficient de dolofană, care întrunea toate criteriile, el l-a și apucat pe nenorocit de coadă. O coadă stufoasă, superbă. Și vulpoiul s-a zbătut o vreme, s-a zvârcolit până când s-a izbit cu fruntea de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
noi ce vom mai avea de tras? Neutri nu știu cât vom mai putea rămâne, dacă nemții se vor hotărî să coboare încoace. De când au ocupat Polonia, au trupe la granița noastră apuseană, unde ungurii abia își stăpânesc dorința de a ne răpi Ardealul. Ce mare lucru pentru nemți să treacă peste noi? a apreciat învățătorul. Vorbind de una, de alta, timpul trecea pe neobservate. La un timp, Costăchel l-a făcut atent pe Petrache. Măi băiete, ar cam fi cazul să ne
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
clocotind toată, dând în foc ca o oală sub presiune. Veștile de la coafor puseseră capac. Bănuielile ei aveau acum un suport pentru a fi rostite cu glas tare. Îl aștepta pe Teo, furioasă ca o leoaică căreia i s-au răpit puii, totuși curioasă să vadă ce subterfugii va găsi acesta pentru a ieși la liman. Așteptarea era așa de grea! Venise Beatrice de la școală și Doina nu voia ca fata să fie de față la întâlnirea dintre tată și mamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
L-a căutat un timp prin mai multe săli de clasă, până a aflat de la o îngrijitoare că Răducu este cu mai mulți copii pe terenul de joacă. Când a văzut-o pe mămica lui, bănuind că voia să-i răpească bucuria jocului, o rugă mieros să-l mai lase un timp, va veni singur acasă, știe drumul... Mergi chiar acum cu mine, îi spuse Simona pe un ton imperativ. Mămico, veni el rugător, mai lasă-mă... mai lasă-mă, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
Cumplit m-ai lovit Doamne, Dumnezeule!" își plângea Simona cuvintele, ,,sunt vinovată de toate păcatele lumii, sunt o netrebnică, dar pedeapsa ta, Doamne, e nemaipomenită, Doamne, Dumnezeule! Doamne, bunule Dumnezeu, n-ai destui îngeri în cer, de ce? De ce mi-ai răpit singura și ultima mea bucurie de pe acest pământ?" * S-au întocmit formele cerute de legislația în vigoare. Copilul a fost înmormântat creștinește, Simona fiind sprijită de întreg colectivul didactic din școală. Multe colege căutau cuvinte de consolare. Fiecare trăia tragedia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
să rămâneți cu mine, aici, în rai? Ce să facem aici, împreună? Să-l căutăm pe Răducu.. L-am văzut o singură dată și de atunci... Știți, am impresia că nu vor să mi-l arate. Nu cumva l-a răpit Teo? Simona, fii pe pace! Doctorul știe că băiețelul acesta este al tău! Cum, nu recunoaște că e și al lui? Ba da, ba da, dar tu știi că dreptul suprem aparține întotdeauna mamei... Într-o clipă scurtă de limpezire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
mintea ei, nelămuririle săpau aceeași întrebare: De ce mi-a luat copilul și unde-l duce?" Un timp nu mai veni la malul râului spunându-și în sinea ei: Nu vreau s-o mai văd pe femeia aceea care mi-a răpit copilul și-l duce în cine știe ce pustiuri. Ce rău i-a făcut micuțul meu?" În acele clipe Simona rătăcea în lumea neantului, unde umbrele nebuloase ale unor năluciri populează un ținut care are numai început... * A fost și Simona un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
de la ghișeul 4 murise. Nefericita întâmplare se petrecuse în sfârșitul de săptămână, ce tocmai trecuse atunci, iar Adriana se pare că aflase știrea ultima. Este de înțeles, vestea aceasta teribilă o tulburase adânc și o mâhnise până peste marginile mâhnirii, răpindu-i tot cheful de muncă, cu care venise, în acea dimineață, la slujbă. Toată ziua, ea nu-și putu vedea deloc de treabă, ci fu abătută și distrasă de la lucrul ei, căci, în mintea sa, se învârteau tot felul de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
rezultă și dramatismul situației care, în aparență, tinde să devină aproape o normalitate: „Afurisită viață! Mizerabilă lume!”, exclamă Șerban dezgustat până și de propria sa existență neplăcută. Fără a mai diseca prea mult universul artistic al prozatorului, pentru a nu răpi din farmecul, din naturalețea, dar, mai cu seamă, din notele de suspans și din finalurile uneori imprevizibile, consider că oricare dintre piesele incluse în volumul de față constituie o veritabilă probă de talent artistic debordant și de maturitate deplină în
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
ea că era foarte frumoasă în tinerețe și că mulți flăcăi doreau să se însoare cu ea. Tot de la mama, știam că, după căsătorie, foarte repede rămase văduvă. Nu reușise să simtă ce era fericirea, că soarta i-o și răpise. Suferința și durerea i-au stat mereu alături; una de-a dreapta și alta de-a stânga. Îndărăt, nu putea să se întoarcă, era văduvă. Dumnezeu, însă, îi lăsase o posibilitate de a putea privi înainte; era copilașul ei - Costică- așa
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
o face să se simtă mai bine și mai ușurată sufletește decât aceste întâlniri de suflet și vorba blândă și înțeleaptă a părintelui ei. - Ce frumosă ar fi viața, dacă n-ar fi pe lume acei „răi defăimători”, care îți răpesc pacea și liniștea și nu te lasă să te bucuri de ele, zise cu durere Zinaida. De ce unii oameni nu pot suporta să vadă pe alții fericiți și se stăruie din răsputeri să le facă viața de nesuferit? Nu facem
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
suferind? - Bine, zise părintele care o asculta cu răbdare, dar ce rău vă fac acești oameni? Ce ați avut și ați pierdut, în urma stăruințelor lor de a vă face rău? Ați pierdut casa? Ați pierdut locul de muncă? V-au răpit din averile voastre sau v-au despărțit familia? Sau v-a părăsit Dumnezeu și nu mai simțiți mila și ajutorul Lui? - Nu, nimic din acestea, părinte, slavă Domnului! Ei ne defăimează numele și ne vatămă onoarea în fața oamenilor. Ne clevetesc
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Dumneata nu știi, nici nu poți să ți închipui, cât ținem noi la copiii noștri, mai ales că e băiat! - Există totuși o lege! - Avem și noi legile noastre, mai sfinte ca multe altele! Nici o lege din lume nu poate răpi un copil, chiar dacă e de țigan, de lângă ai lui? - Tocmai asta e! Nu e copil de țigan. Povestea e mai lungă, Am să mai vin să mai discutăm problema aceasta, bulibașă, dacă vrei. - După voia dumneavoastră! Deocamdată, vă aștept la
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
le ajungea oamenilor. Iorgu trimise vorbă printr-un om al lui, hotărât să-l întâlnească pe bulibașa Ciontu și să se sfătuiască. Acesta îi mărturisi deschis că aflase de la un sergent că milițienii căutau un băiat cam de 11-12 ani răpit cu ani în urmă de la niște români din oraș și că acesta s-ar afla într-o șatră. Părinții dăduseră un semnal de alarmă oamenilor legii, cerându-le să cerceteze toate șatrele pentru a-și recupera copilul. După ce află pricina
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Georgescu pentru semnarea unor declarații necesare întocmirii dosarului, acestea fiind documentele cu care avea să opereze justiția. Altă cale nu se întrevedea. Țiganii părăsiră sediul Miliției, vociferând și amenințând că se vor răzbuna cumplit, dacă cineva va îndrăzni să le răpească acest copil, care e al lor, numai al lor. Atitudinea aceasta fermă arăta cât de mult își prețuiesc ei odraslele. Acceptau hotărârea justiției, convinși fiind că nimeni nu-i poate lipsi de un copil care văzuse lumina zilei în șatră
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
dezbaterilor. - Vă rog să vă referiți strict la cauza aflată pe rol, se auzi glasul judecătorului. - Este de neconceput, continuă el, ca un copil născut și crescut într-o lume, despre care noi știm atât de puține lucruri, să fie răpit familiei sale, după aproape doisprezece ani, după aproape doisprezece ani, onorată instanță, repetă el, de viață, de deprinderi, de existență într-un mediu cu care face corp comun. Ce vină i se poate atribui acestei ființe nevinovate? S a pedalat
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]