650 matches
-
zile întreaga răsadniță sau seră înmulțitor poate prezenta toate plantele distruse. La suprafața solului se constată prezența unui strat fin micelian, albicios, care se extinde. În cazul unei infestări puternice a solului se observă doar vetre de atac fără plante răsărite, deoarece acestea sunt putrezite până la ieșirea lor la suprafață. Atacul are o evoluție mai lentă după repicare, când plantele sunt mai bine aerisite și capătă rezistență prin înverzirea tulpinițelor și formarea țesuturilor mecanice, protectoare. Absența luminii, insuficienta aerare, excesul de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
zdrobi duș anul bolșevic de la răsărit și de la miazăno b.II. Urm mediat după ce Antonescu ordonase pe 22 iunie 1941 ostașilor ro m apte”, aviația sovietică aflată în bazele din Basarabia a executat masive raiduri aeriene împotriva localităților noastre mai răsărite. Bine nțeles că de acest „tratament” nu au fost scutite nici orașele Vaslui și Huși, aflate pe teritoriul nostru de interes istoric. Potrivit cercetărilor arhivistice pe care le-am întreprins în fondul „Primăria Huși”, primul atac aerian vrăjmaș asupra urbei
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
la suma de 150.000 de lei și paguba lui Iosif Agheorghiesei, domiciliat pe str. D. Hodea, nr.16 care, pe lângă casa cu două camere și antreu arsă complet, mai pierduse și „...3000 kgr. lemne, 5 butoae, 1 t. de răsărită și diverse lucruri din casă. I s’au distrus și 10 pomi fructiferi”. Desigur, lista dăunaților este mult mai lungă însă trebuie să insistăm și asupra bunurilor publice distruse de bombardamente. Astfel, specialiștii prefecturii și primăriei stabiliseră următoarele pagube: Prefectura
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
joacă nestingherite într-un fir de apă, ca la începutul nestricăciunii, cum tot de începuturi amintesc și grajdurile mari pline cu iarbă uscată, livezile de pruni și peri și troițele cu Hristos pe cruce, plantate lângă gardul oricărei gospodării mai răsărite. La baza crucii se pot vedea înfățișate naiv instrumentele patimilor lui Hristos, cuiele, ciocanul, scara, Sfântul Potir, ultimul simbol fiind clar un împrumut din zona greco-catolică. În multe dintre curțile spațioase odihnesc automobile înmatriculate în Spania, căpșunari-pendulari veniți în vacanța
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ușoare înghețau pe noi. Apoi s-a pornit potopul de bile de gheață. Încă alergam spre jnepeni cînd primele proiectile ne-au nimerit. Cu trupurile noastre apărăm copiii și ajungem după mult chin să ne tîrîm sub niște tufe mai răsărite. Dumnezeu ne-a salvat, dar cîte o bilă de gheață tot își mai făcea drum spre trupurile noastre înghețate... Se așterne tăcere și asistența ne privește cu respect. O undă de simpatie ne inundă aproape imperceptibil sufletele. Olandezul întinde o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de pe verandă se îmbulzeau uitându-se curioși pe geam ca la un spectacol nemaivăzut și răscolitor. Morarul-șef s-a uitat mai atent la noi și a înțeles că treceam printr-un moment cu totul special. Te văd cel mai răsărit dintre voi. Cum te cheamă? Mircea. Uite, Mircea, ține pâinea asta. Vezi că încă frige; n-am putut s-o tai felii. După ce se mai răcește puțin, rupe din ea și împărțiți-o frățește între voi. Uite, aici curge produsul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de cinci mii de lei, era mândria lui; nu se poate fără un rest de mândrie, restul acesta este orgoliul, justificarea că ești încă ceva, cineva". * Am trecut pe Strada Primăverii, Verii, Toamnei, pe Strada Iernii. În fiecare oraș mai răsărit există aceste patru străzi. * Dar la Iași am găsit o stradă care se numește mai sintetic, mai filozofic, Strada Timpului. Numai la Iași poate fi găsită o Stradă a Timpului, doar aici se simte cum se preface viața și poezia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
care mă aflu, este dezolant. Sterpe câmpuri lutoase, înțepenite într-o frigiditate statică, nedând drumul vieții și culorilor comprimate în sămânța încă nerodită... Ici, colo, câte un petec vegetal, verdeață rahitică. Aproape nici un semn al primăverii; doar câțiva toporași pirpirii, răsăriți anapoda, între două pompe de benzină. Trecem pe lângă oameni puțini, cenușii, alcoolizați matinal, pe lângă grupuri bezmetice de copii în drum spre o școală care se va prăbușit astă-noapte, într-o auto-demolare sinucigașă. Niște femei cu sape pe umeri calcă apăsat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
vitrege a acestor reviste, dintre care unele se află în pragul sucombării. După statistici s-ar zice că lucrurile stau altfel, căci au apărut și apar peste tot noi reviste, o adevărată ploaie. Nu e azi urbe cât de cât răsărită care să nu se poată lăuda cu o publicație literară sau de cultură în sens mai larg. Dar nu la aceste efemeride se referă dezbaterea amintită, ci la revistele literare cu statut definit, cu trecut apreciabil, cum este și Ramuri
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
dibuiesc. Dacă voi putea să aprind o lumânare... Scrisoarea 121 Oare tu știi ce înseamnă „luatul pe datorie” sau „luatul pe caiet”? Situația ta economică e mai bună (poate mă înșel) și oamenii pe care i-ai frecventat sunt mai „răsăriți” decât 80% dintre români. Să-ți explic. În țară, salariul se termină în prima sau maximum a doua săptămână după ce l-ai luat. Îmi amintesc că ajungeam acasă cu un teanc de bani, iar cea mică se bucura: — Mamă, ce
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
în al doilea fiind dealul ce se vedea în depărtare; din tufe a făcut conturul unui lup care stă la pândă, Dealul Lupului, la fel ca denumirea localității. Vintilă picta nu știu pentru a câta oară celebrul său tablou cu răsărita soarelui și muzicanți, dovada unei lipse de inspirație. Majoritatea tablourilor sale erau cu dovlecei, trenulețe, floarea soarelui și muzicanți veseli. O anumită temă pe care o cam tot repeta, schimbând ici colo câte ceva. Plimbându-mă fără nici un rost, negăsindu-mi
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
În ogradă găini, rațe orăcăiesc în toate părțile; câinii și mâțele îți iesă înainte; în vale case și grădini; în depărtare dealul Ciricului. Acasă-i moș Creangă? Întrebam noi. Acasă, îți răspundea zâmbind o fetiță sprintenă ca un prichindel și răsărită ca o cucută. Poftiți în casă, dumnealui îi dindos. Las’ pe noi că-l găsim și dindos, răspundeam făcând mare gălăgie și dând buluc cu toții dindos în cerdac. Uraaa...! moș Creangă, strigam noi cât ne lua gura, de se răsuna
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
dat la școală și că l-a adus În București pe acest fecior mai mic al lui Moș Ghiță Beldie din Stroeștii Argeșului; de unde, poate, chipul lui, al meu și-al unora dintre nepoți cu faciesuri mediteraneene, firea lui mai răsărită și avântată În treburi, amatoare de tot ce-i nou sau depășind condiția lui de-acasă; bun de povești, de palavre și de fanfaronade omerice, ba chiar și de „teorii“, proprii sau prost asimilate, și neglijându-și pentru astea treburile
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și Întâmplat, dușmăniile latente ale unor fandosiți cu aere de parveniți ai culturii noastre, de bonzi universitari și academici, cum erau V. Pârvan și D. Gusti, În permanență moles tați de Bucuța atunci când lucra cu ei În Întreprinderi cultu rale, răsărite mai toate din absența personalităților creatoare cu adevărat proeminente - și care au umplut, cu zelul lor pro pagandistic, golurile celei mai sterpe epoci, Îmi vine să cred, din cultura românească, cea de după războiul de reîntregire. Abstinența de la orice băutură a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
propagă mai departe cu o virulență devastatoare, datorită diatezei proprii unui organism Încă tânăr și plăpând, cum și ignoranței și delăsării cu care-și poartă aceste fete cele mai crude betegeli. Fata despre care Începui să vorbesc aci părea mai răsărită decât celelalte, Își purta capul ei cavalin semeț, ca o sfidare, și cu un zâmbet ca de triumf prostesc. Ce fel de triumf? veți zice; și ce fel de sfidare?... Era sfidarea, triumful sau replica ei naivă zvârlită unor rude
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Taică-său fusese proprietar de moșii În Ialomița, purtând chiar numele unei stații cunoscute de pe linia Constanței; dar, murind și lăsând datorii, familia pierdu tot și fu nevoită a se muta În București cu copii Încă mici, iar alții mai răsăriți, precum fata asta și un frate al ei mai mare, care (la fel ca și soră-sa, de unde, probabil, o tară comună a acestei familii nefericite) În cearcă o salvare eroică, dar dincolo de căile comune tuturor oa menilor prea comuni
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
care plătesc vânzătorilor de țară! Să fie tăiați!! Și el arată spre Isaia. El, capul răutăților, pentru "înaltă trădare", să fie ridicat în țeapă la Porțile Cetății! Să iasă în întâmpinarea "Măriei sale Aron Alexandru Vodă!" Gâdea, un țigan mătăhălos, buzat, răsărit ca din pământ, cu săcurea în cumpănă, rânjește fericit și îl înșfacă de gât. Isaia, schimonosit de ură, se zbate, izbucnește într-un hohot isteric: "Salcia"!!! Ai milă!!! urlă Negrilă. Sora se prăbușește la picioarele fratelui, îl imploră cu disperare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să se ascundă În umbra pădurii, dar fu Înconjurat Într-o clipă. Era o ceată de slujitori călări și de hăitași, care-și stăpâneau cu greu câinii Întărâtați. Unul dintre călăreți, se vedea după Îmbrăcăminte că era un slujitor mai răsărit, le strigă hăitașilor să dea drumul câinilor pentru a-l sfâșia pe străin. — Lasă-l, spuse altul, un om mai În vârstă. Simeon privi cu recunoștință fața slabă, ochii mobili și nasul Încovoiat, semne de istețime și viclenie. Lasă-l
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
apoi în coșărci! Noi am încremenit. Ne era frig și ne speria cât de multe popuri erau. Am început treaba. Vai de mâinile noastre! Pănușile aspre ne brăzdau palmele ca niște brici. Coșurile se umpleau și câte doi băieți mai "răsăriți" le duceau pe aria șurii. Așa am muncit până după-amiază, fără să ne ofere vreo "prescură" sau o gură de apă. Eram murdari, obosiți și flămânzi. Pe deasupra s-a mai adăugat o ploaie torențială, care ne-a fugărit în aria
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
primăveri, să-ți aducă multă iubire, liniște sufletească, realizări depline și succes!" Fie ca primăvara care se apropie cu pași repezi să-ți aducă numai fericire în suflet prin seninătatea acestui gingaș mărțișor, prin prospețimea fiecărui fir de iarbă nou răsărit". "Mângâierea caldă a speranței alături de acest mărțișor să-ți aducă bucurie, mângâiere și mulțumire sufletească". Șirul acestor mesaje ar putea continua. Depinde de persoana căreia îi este adresat și de capacitatea de creație și simțire a celui care îl expediază
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ani, când s-a întors la Cuci și a continuat să lucreze în gospodăria părinților săi. Ca tânăr holtei cutreiera satele din jur la horele și jocurile tocmite de tineri și mergea la iarmaroacele ce se țineau în localitățile mai răsărite ca Băcești, Pungești, Negrești. Din povestirile lui, Maria și chiar nepoții au aflat cum a cunoscut o fată din Rafaila, Elena Frasin cu care s-a înfiripat o dragoste, dar nemaiîntâlnindu-se o bună bucată de timp a venit uitarea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
casă de om că nu mai ajung la Pungești, rosti cu glasul sfârșit Costache; L-a ajutat să urce în căruță apoi luând hățurile îndemnă caii la drum. Ajunși în Rediu au cerut găzduire la unii gospodari, cu case mai răsărite , dar nu au fost primiți decât de o țigancă bătrână care locuia într-o căsuță amărâtă, parcă gata să se năruiască. L-au dezbrăcat de hainele ude și murdare, țiganca i-a dat altele uscate și curate și l-au
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Pentru că pretinsul „boier negustor“ e, de felul lui, cam sfios și se teme să nu-și trădeze originea plebee (fecior de cârciumar), complicele său îl dojenește: „Ce nătărău ești! Ce puțin cunoști lumea... Da’ bine, ăst droi de oameni mai răsăriți care-i vezi, gândești c-așa s-a născut?... E! nene, nu-mi spui că mănânci paie? Sofragii, ciocoi după caleșci, pescari, cojocari, cârciumari, pantofari, arnăuți... Ș-apoi cu norocu și cu împrejurările s-au făcut cum îi vezi, unii
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
1462 Muntenia 1463 Coramania 1464 Negroponte (a Veneției) 1470 Bate pe Perși la Capadochia 1472 Caffa 1475 Sultan al otomanilor trimisul lui Alah pe pământ domnul Domnilor Lumii stăpân al tidvelor omenești. Mai-marele Credincioșilor și Necredincioșilor. Regele Regilor Împărat al Răsăritului și Apusului Împărat plin de putere a șahhacilor Prinț și Domn al preafericitei constelații Voevod măreț Sigiliu al Biruinței Adăpost al tuturor noroadelor lumii Umbră a Puternicului împărțitor al tihnei pe pământ. "Făgăduința a Tot Puternicului e Adevărul" La Stambul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
toate soiurile de palmieri. Am găsit un arbore care face fragi. Esențe mirositoare, ale căror frunze le cunoaștem și noi ca mirodenii. Caucazul își proectează în depărtare piscurile ninse și stâncăriile goale. Devastat de păduri, risipindu-și stâncăriile, zăgăzuiește cătră răsărit orizontul. Aici va fi fost cândva un rai al oamenilor primitivi; de aici s-au adus cele mai multe fructe ale regiunilor temperate. Cireș, vișin, zarzar, piersic, măr și păr. Munții s-au pustiit; se fac încercări de replantare. Aici, la țărmul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]