4,129 matches
-
comunităților românești, se distinge deposedarea de pământ a românilor; însușirea în mod abuziv de către reprezentanții sașilor, secuilor și ungurilor a pământurilor obținute prin mari eforturi de familiile românești. Nu ne vom referi la situația economică a românilor care a determinat răscoala de la Bobâlna din 1437, războiul țărănesc din 1514, a altor mișcări sociale care au culminat cu nesupunerea la jurământ a grănicerilor năsăudeni în 1762 și cu răscoala românilor din 1784, condusă de Horea, Cloșca și Crișan. Stăpânirea habsburgică asupra Transilvaniei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
românești. Nu ne vom referi la situația economică a românilor care a determinat răscoala de la Bobâlna din 1437, războiul țărănesc din 1514, a altor mișcări sociale care au culminat cu nesupunerea la jurământ a grănicerilor năsăudeni în 1762 și cu răscoala românilor din 1784, condusă de Horea, Cloșca și Crișan. Stăpânirea habsburgică asupra Transilvaniei a însemnat o creștere a sarcinilor iobăgești, ajungându-se la 4 zile pe săptămână de robotă, la care erau obligați toți membrii familiei trecuți de 18 ani
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au rămas în vechea credință, nerecunoscută și desconsiderată. Românilor uniți li s-au făcut promisiuni atrăgătoare care însă n-au fost respectate decât parțial și târziu. Din această cauză, nemulțumirile românilor uniți care amenințau cu desfacerea unirii, au dus la răscoala din 17591761 care a avut în frunte pe călugărul Sofronie din Cioara. A fost nevoie de intervenția armat și de brutalitățile generalului Buccov, cel care a distrus cu tunurile peste 200 de biserici și mănăstiri ale românilor ortodocși. înființarea regimentelor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înființarea regimentelor grănicerești, unul în zona Făgărașului, altul în Năsăud, cu promisiunea scutirii de sarcinile iobăgești pentru românii uniți înscriși în aceste unități militate care aveau comandanți străini, aveau darul de a liniști spiritele. Amânarea îndeplinirii promisiunilor a dus la „Răscoala de la Salva” din 10 mai 1763, condusă de Tănase Tudoran, care i-a îndemnat pe grăniceri să nu depun jurământul de credință față de împărat, atunci când se sfințeau steagurile regimentului grăniceresc din Năsăud. Această revoltă, determinată, în principal, de menținerea stării
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
atunci vom sluji, când vom avea carte de la înălțata împărăteasă unde-s întăriturile noastre. Până atunci nu, odată cu capul! Ce dă guvernul și cancelaria din Beci (Viena) e nimica, îs minciuni goale, de azi pe mâine.” în urma acestor îndemnuri la răscoală „ostașii au depus armele, fără s depună jurământul, apoi le-au ridicat împotriva lui Buccov, au fost încăierări, s-au făcut arestări și cei prinși au fost bătuți cu vergeaua (vergeaua metalică cu care se curăța țeava puștii înainte de a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
părți. Urmarea a fost că din zonele vecine cu Moldova au imigrat peste 3.000 de familii. în 1806 numărul bucovinenilor care s-au expatriat s-a ridicat la 20.000 de suflete. Cei care s-au simțit amenințați după răscoala din 1805, au fugit în țara „turcească” (în Moldova), alții au fost arestați, judecați și condamnați. Până la urmă împăratul a dat o amnistie generală pentru a pune capăt împotrivirilor. Dar bejeniile au continuat: mai întâi se trece în Dornele rămase
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
familii din Dorna și din Iacobeni. Câteva familii din zona Dornelor, sau cum și se spune „șara Dornelor”, trebuie să fi ajuns și în Lunca - Filipeni, care s-au unit cu familiile venite din alte sate din Bucovina. Cu toate că după răscoala din 1905, Imperiul habsburgică a renunțat la introducerea serviciului militar obligatoriu, prelungind termenul de scutire la „recutație” până în 1930, în anul 1913 a cerut la Bucovina să formeze dou regimente de voluntari pentru a lupta împotriva împăratului francez Napoleon („Bătălia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
agricolă din Bârlad și a devenit agronom; Costică a urmat școala normală ajungând învățător; Vasile a urmat școala primară din sat și a lucrat un timp ca fecior boierescă la moșia Rosetti (atenție: a fost mobilizat în anul 1907 în legătură cu răscoalele țărănești) și apoi a fost factor poștal până la vârsta pensiei. Ion a urmat liceul teoretică și apoi cursurile facultății de mine (trebuie adăugat când, unde etc. Despre formarea și dezvoltarea satului Lunca, din cele auzite de la bunicii mei și de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Oncești: familiile Călin, Vraciu, Tabarcea, Crețu și alții. Au mai fost împroprietărite la Viforeni familia Pușcuță 35 și la Gloduri familia Vasilaș. La începutul secolului al XX-lea, „problema agrară” frământa întreaga societate românească. Nerezolvarea acestei probleme a dus la răscoala țăranilor din 1907. Într-un timp și s-a dat răscoalei o amploare mult prea mare și a fost interpretată preponderent politic. Se pare că și numărul celor omorâți - 11.000 de rani - este exagerat, asta ca să se diminueze vina
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
împroprietărite la Viforeni familia Pușcuță 35 și la Gloduri familia Vasilaș. La începutul secolului al XX-lea, „problema agrară” frământa întreaga societate românească. Nerezolvarea acestei probleme a dus la răscoala țăranilor din 1907. Într-un timp și s-a dat răscoalei o amploare mult prea mare și a fost interpretată preponderent politic. Se pare că și numărul celor omorâți - 11.000 de rani - este exagerat, asta ca să se diminueze vina celor care erau la guvernare atunci - conservatori și liberali - ca și cum, dacă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
adevărate trusturi arendășești, mai cu seamă în nordul Moldovei, dar s-a observat că marea majoritate a arendașilor erau români, la fel și administratorii, așa cum la moșia Virgiei Lambrino (Rosetti) era administrator Ciulei Costache. Pe lângă lipsa de pământ (cauza cauzelor), răscoala țăranilor din primăvara anului 1907 s-a datorat lipsei de școli, de asistență sanitară, bolile sociale și boala numit „pelagră”, promovată de consumul porumbului mucegăit și stricat. Multe dintre mărturiile celor care au fost chestionați în legătură cu aspecte privind viața socialeconomico-culturală
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lipsei de școli, de asistență sanitară, bolile sociale și boala numit „pelagră”, promovată de consumul porumbului mucegăit și stricat. Multe dintre mărturiile celor care au fost chestionați în legătură cu aspecte privind viața socialeconomico-culturală din satul Lunca, chiar dacă nu-și amintescă de răscoala din 1907, și nu știm să fi fost răscoală și în Lunca și în satele comunei, converg în același punct când vorbescă de relația țăran-boier: condiții grele de muncă, datorii mari, plată puțină pentru muncă multă și grea. Nu au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
era de 3,6 ha, pe când proprietatea medie a marilor proprietari era de 900 ha.37 Familiile lipsite de pământ erau la cheremul moșierilor și a slujbașilor lor și cu greu puteau să-și agonisească traiul zilnic. Din perioada premergătoare răscoalei din 1907 avem două documente care vorbescă despre situația grea în care se aflau țăranii din comuna Filipeni. Primul document este o cerere a locuitorilor din Filipeni, Sava Elisei, M. Crăciun, Pascu ivlea, Elisei Neagu, Andrei Chireacă și Elisei Chireacă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
siliștei (loc de cas și gospodărie) și o vie în comuna Secuieni ,de către proprietarul Vasile Condurat. Cere să fie lăsată „în stăpânirea mea” că „eu sunt muritoare pe drumuri, neavând nici un sprijin”.39 Rezoluția a fost „La dosar”! După reprimarea răscoalei, guvernul liberal a inițiat unele reforma care se constituie în încercări de atenuare a situației țărănimii, a raporturilor dintre proprietari și țărani: Legea învoielilor agricole, Legea Casei Rurale (4.VI.1908), Legea împotriva trusturilor arendășești. În baza Legii Casei Rurale
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
înscris în programul partidului lor, încă din 1913, realizarea unei alte reforme agrare, însă evenimentele ulterioare, războaiele balcanice (19121913), primul război mondial (1914-1918), au amânat punerea în practică a reformei până în 1921. O urmare pozitivă a legislației liberale de dupăă răscoala din 1907 a fost constituirea izlazului comunal pentru satele comunei, în afară de satul Fruntești. ranii din Lunca, Slobozia - Filipeni și Valea Boțului care au fost împroprietăriți la 1864 nu au primit și izlaz pentru vite, iar cel 20 ha ale unor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
calitativ nu ajungea nici pentru hrana oamenilor, nicidecum pentru animale. Ca proprietari, țăranii nu mai erau înzestrați de boierii proprietari cu fânețe și păscătoare; ar fi vrut să țină mai multe vite, dar nu aveau cu ce le hrăni. După răscoala din 1907, în conformitate cu prevederile Legii învoielii agricole și cu sprijinul financiar al Casei Rurale, proprietarii de moșii au fost 154 obligați să vândă primăriilor suprafețele destinate pentru pășunatul vitelor. Izlazurile și pășunile erau administrate de primării, care reglementau și problemele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pseudonimul Octavian Voicu. Are mai multe volume de versuri. Am fost colegi, am stat împreună la gazdă, împreună ne-am pregătit bacalaureatul, în 1960. El a fost secretarul Teatrului de Stat din Bacău. 36 Singura legătură dintre satul Lunca și răscoala din 1907, înafara unei revolte „în genunchi”, însumând cereri și reclamații, constă din vânzarea unor saci cu cereale la crâșma lui Cojocaru, furați din hambarele lui Apostoleanu, de către doi răsculați din Gloduri. Această situație am aflat-o din gura lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la 180 1907, era în armată și detașat să-i prindă pe „răsculați”. Îmi amintescă cuvintele rostite de bîtrânul Donțu, când eu aveam 13-14 ani: „Deh, niște nimeni, niște golani bețivi!”, ceea ce contrasta total cu linia oficială! 37 Pentru problema răscoalei țărănești din 1907 pot fi consultate lucrările: Arhivele Statului București, Ministerul Justiției, Dosar nr. 35/1907, p.83 N.B., lucrarea Documente privind marea răscoală a Șăranilor din 1907, Vol. I, Editura Academiei R.S.R., București, 1977. Idem, Fond Ministerul Justiției, Direcția
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ani: „Deh, niște nimeni, niște golani bețivi!”, ceea ce contrasta total cu linia oficială! 37 Pentru problema răscoalei țărănești din 1907 pot fi consultate lucrările: Arhivele Statului București, Ministerul Justiției, Dosar nr. 35/1907, p.83 N.B., lucrarea Documente privind marea răscoală a Șăranilor din 1907, Vol. I, Editura Academiei R.S.R., București, 1977. Idem, Fond Ministerul Justiției, Direcția județeană, Dosar nr. 8/1906; M. Badea și I. Ilincioiu, Răscoala Șăranilor din România, Editura Politică, București, 1967. 38 Arhivele Statului București, Fond Ministerul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ministerul Justiției, Dosar nr. 35/1907, p.83 N.B., lucrarea Documente privind marea răscoală a Șăranilor din 1907, Vol. I, Editura Academiei R.S.R., București, 1977. Idem, Fond Ministerul Justiției, Direcția județeană, Dosar nr. 8/1906; M. Badea și I. Ilincioiu, Răscoala Șăranilor din România, Editura Politică, București, 1967. 38 Arhivele Statului București, Fond Ministerul Justiției, Dosar nr. 35/1907, p.83. 39 Ibidem. 40 Arhiva Primăriei comunei Filipeni, Contractul de vânzarecumpărare din 25 mai 1909. Completare + 9 note 41 Arhiva Primăriei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
țării, erau 78% analfabeți, iar în lumea satelor 84% dintre locuitori trăiau în bezna neștiinței de carte. Se făcuse prea puțin de către cei care trebuiau să facă și timpul nu mai avea răbdare, deși guvernanții de atunci fuseser avertizați prin răscoalele din 1888 și prin răscoala din 1907. Mai multe încercări de modernizare și perfecționare a legii învățământului făcute de Spiru Haret nu au avut șanse de reușită, însă după noua lege a învățământului din 1896 (Legea P. Poni) Spiru Haret
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în lumea satelor 84% dintre locuitori trăiau în bezna neștiinței de carte. Se făcuse prea puțin de către cei care trebuiau să facă și timpul nu mai avea răbdare, deși guvernanții de atunci fuseser avertizați prin răscoalele din 1888 și prin răscoala din 1907. Mai multe încercări de modernizare și perfecționare a legii învățământului făcute de Spiru Haret nu au avut șanse de reușită, însă după noua lege a învățământului din 1896 (Legea P. Poni) Spiru Haret a avut posibilitatea să aducă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care reprezintă capi de familie.24 308 La începutul secolului al XX-lea, în România Mică de după 1906, când s-au sărbătorit, cu prea mare fast, 40 de ani de domnie ai regelui Carol I (1866-1916), dar și după tragedia răscoalelor țărănești din 1907, guvernanții de atunci au vrut să măsoare puterile țării după numărul populației, determinată de condițiile economice și de structura administrativă, reflectată în recensământul din 19 decembrie 1912. Rezultatele definitive ale acestui recensământ, care a introdusă mai multe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
începânăd cu epoca modernă): ori nu avea deloc (avea în folosință) sau avea prea puțin. După reforma agrară realizată de domnitorul Al. I. Cuza, în 1864, a urmat împroprietărirea însurățeilor după războiul de independență, alte pământuri au fost date după răscoalele țărănești din 1888, apoi s-au scosă la vânzare moșiile statului și ale particularilor care nu-și puteau plăti datoriile până la primul război mondial. Nu toți țăranii au avut posibilitatea materială să-și achite sau să-și cumpere pământ. După
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prășit, de secerat, de cărat (se prindea pogon, feciorii boierești veneau la poarta țăranului și-l anunțau când trebuia să se înceapă muncile). Oamenii au cumpărat pământ și din moșia lui Sterian și din moșia lui Mihai Rosetti (sub margine). Răscoala țărănească din anul 1907 nu a avut ecou în sat. Niculae Boca - satură potrivită, plin, fără a fi gras. Purta plete, avea părul negru, ochii căprui, pielea feții albă. Era om vesel, de viață. Îmbrăcăminte: femeile purtau ii, catrințe, casînci
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]