959 matches
-
intelectual avid să informeze, totuși cu o anume timiditate în afirmarea opiniilor proprii. Foarte interesant sub raport documentar este volumul Paul Celan. Dimensiunea românească (1987), referitor la popasul poetului, între 1945 și 1947, la București, interludiu considerat de S. „o răspântie a destinului” lui Celan. Mai bine de un an martor al evenimentelor, autorul reconstituie, într-o autentică proză memorialistică, atmosfera efervescentă a epocii, prieteniile lui Celan în capitală, păstrate și peste decenii, aducând și o prețioasă contribuție la cunoașterea istoriei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289787_a_291116]
-
șarpelui într-o construcție halucinantă, de o muzicalitate incantatorie. Timpul și moartea, „taina” trecerii, iluzia, dualitatea omului, a poetului și a poeziei sunt temele din Elementul „lume” (1978). Volumul Satiră duhurilor mele... (Parodii și nu prea) (1980) constituie oarecum o răspântie în creația lui C., în sensul apropierii de lirica optzecistă prin adoptarea unui limbaj prozaic, anecdotic, colocvial, ironic și autoironic. Timpul, moartea, dualitatea funciară a lumii rămân teme predilecte, dar, aspirând să pătrundă câte un înțeles, poetul percepe totul ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286447_a_287776]
-
folclorică (Elegia șarpelui) sau optzecistă (Problema poeziei). Trebuie remarcat eclectismul acestor volume: elemente livrești, ludice, intertextualism, o sintaxă elaborată (paranteze, explicații retorice etc.) apar alături de poezii de dragoste simple, melodioase, unele de inspirație folclorică, altele cu parfum arghezian. Romanele La Răspântii (1979), Arșița (1981), O anume fericire (1989) abordează aceleași teme: orbirea, necredința urmată de pedeapsă (personajul principal se numește Toma Toma), ratarea, boala, nebunia, înglobând și tema socială. La Răspântii și Arșița, continuarea celui dintâi, sunt romane eteroclite: simbolice, alegorice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286447_a_287776]
-
unele de inspirație folclorică, altele cu parfum arghezian. Romanele La Răspântii (1979), Arșița (1981), O anume fericire (1989) abordează aceleași teme: orbirea, necredința urmată de pedeapsă (personajul principal se numește Toma Toma), ratarea, boala, nebunia, înglobând și tema socială. La Răspântii și Arșița, continuarea celui dintâi, sunt romane eteroclite: simbolice, alegorice, poetice, realiste, sociale, cu ample dialoguri pe teme filosofice, ultimul cu o tramă polițistă. O anume fericire insistă asupra problemei cuplului și a libertății umane. Narațiunea, în genere fluentă, preia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286447_a_287776]
-
fluentă, preia rețeta de succes a romanului anilor ’80, în speță pe cea a lui Marin Preda din Cel mai iubit dintre pământeni. SCRIERI: Planete, Iași, 1974; Augusta lumină, București, 1976; Despre voință, București, 1977; Elementul „lume”, București, 1978; La Răspântii, Iași, 1979; Satiră duhurilor mele... (Parodii și nu prea), București, 1980; Arșița, Iași, 1981; Declinul elegiei, București, 1983; Scrisori, București, 1988; O anume fericire, Iași, 1989; Uite viața, nu e viața! Poezii de lume, Iași, 1992; Zodiacul în doi peri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286447_a_287776]
-
e notabil în scenele „de gen”, cu aer „olandez” (G. Călinescu), sau când glorifică prozaic abundența, într-un peisaj ce amintește pe alocuri de Verhaeren, din Flamande. Poloboace, căpițe, cârciumi în „medean”, piețe de pește, „cară cu boi” încremenite la răspântii, asemenea unor menhire, fac relieful acestei lirici, în care orașul, „bătrân”, se animă de o continuă, subtilă aproape, împresurare a satului, absorbind însetat jertfa de roade, aromele, „susurul”, ca un „plămân”. Aspecte disonante în târgul-relicvariu, vegheat de soarele crepuscular, vara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285641_a_286970]
-
duminică dimineața se joacă o doniță cu apă scoasă de mireasă din fântâna aflată la răsărit de casa ei. Protagoniștii acestui moment sunt mireasa și un flăcău cu părinții În viață. Donița este Împodobită cu un șervet jucat la fiecare răspântie până acasă, unde banii sunt luați de lăutari; apare frecvent motivul scaldei. În România, Înainte de plecarea mirilor la biserică, pentru cununie, mireasa, Împreună cu doi flăcăi, cărora le trăiesc părinții, pleacă la o fântână cu apă. De acasă și până la fântână
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
zece poeme ale Invitației la bal. La rîndul lor, cărțile următoare abundă În astfel de imagini ale unor multiple și permanente deschideri ce fac permeabile limitele, asigurînd comunicarea intersubiectivă, Întrepătrunderea obiectelor. În Colomba, subiectul locutor pare situat mereu la o răspîntie de drumuri, În centrul unei simbolice roze a vînturilor: „drumuri se-ncrucișează ca ochii”, „obrazul tău desface lungi cîmpuri de secară”, „zboruri Întretăiate În cremene cum lănci”, „spre tine-n peisagiu mi-am descuiat ferestre”, „glasurile-n aer desfășură-un
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
membri sau părți ale discursului la un termen comun care nu e exprimat decît o dată”: „Și nopțile se fugăresc, apleacă sălciile În amintire / Aprind un foc somptuos din surcelele stelelor / Adună de pe flori polenul somnului / Și-l dăruie cerșetorului la răspîntie” (Brățara nopților, X); „Cuvinte, corăbii pentru coraliile glasului / Pentru aurul strîns În funduri / Pentru tristețea care Își sună clopotele În cortina timpului / Pentru sticlirea de silex a surîsului / Pentru nădejdea mîngîind umerii ca o blană albastră” (Ibid., XV); „[Omul] nu
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
că Nae chiar zâmbise?) 29. CEASUL CU NOROC Un excursionist a pornit spre o cabană. Nu cunoștea prea bine drumul. Deodată 1-a prins o furtună puternică. El nu s-a oprit Însă, ci șia continuat drumul. Ajuns la o răspântie, constată cu necaz că indicatorul de drumuri a fost smuls de vijelie și azvârlit cât colo. Furtuna s-a Întețit. Excursionistul se adăpostește sub un brad unde Își face cortul și unde Îl apucă noaptea. Dimineața și-a dat seama
Probleme recreative pentru elevi, părinţi și cadre didactice by Aneta Alexuc () [Corola-publishinghouse/Science/91592_a_93566]
-
sudoarea și suferințele bunicilor și părinților, aici și-a șters mama lacrima, așteptându-l pe tata, aici tata s-antristat pentru suferințele mamei, ori amândoi pentru necazurile noastre. Aici am plâns pe cei duși și am închinat genunchiul și inima la răspântii, în drum spre Biserică. Aici ne-am întristat, aici ne-am bucurat. Aici ne-am jucat jocurile noastre cele de copii, „de-a uliu și puii, de-a poarca, de-a țaca, de-a Zâna- Florilor, de-a ascunsa, cu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
fenomen, Biodava, București, 1994. Kalench, John, Cum să fii cel mai bun în MLM, Digital Data, Cluj, 1997. King, Suzanne, "Guide to Working in Journalism and Publishing", în Lumea Magazin, București, nr. 7/2001. Mesarovic, Mihajlo; Eduard Pestel, Omenirea la răspîntie, Editura Politică, București, 1975. Nireștean, Aurel; Ardeleanu, Mihai, Personalitate și profesie, University Press, Tîrgu-Mureș, 2001. Parkinson, Mark, Ghidul carierei, All Beck, București, 2002. Ploscă, Marin; Mois, Augusta, Consiliere privind cariera, Dacia, Cluj-Napoca, 2001. Popescu, Ch.; Meglei, V.; Bucur, D., Protecția
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
din livezi, până la iarna, cu saci de făină și șorici de porc care înghesuie podul casei. Consecință a poziționării lor relativ mediane în Europa, meleagurile noastre sunt acoperite de o climă temperat continentală, de tranziție spre excesivă. Situarea lor la răspântie de drumuri a făcut, totodată, să devină ținta unor influențe majore din afara domeniului românesc. Asupra teritoriilor noastre au o înrâurire directă principalele sectoare climatice ale Europei: temperat oceanic (în vest), temperat continental excesiv (în est), mediteranean (în sud), boreal (în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
După înfăptuirea României Mari, Bucureștiul s-a trezit brusc într-o poziție periferică. Centrul geografic al țării translatase în jurul Brașovului, așa că au fost avansate propuneri privind mutarea capitalei în Țara Bârsei. Candidatura Brașovului era una serioasă, fiind situat la o răspântie de drumuri provenite din toate provinciile românești (având la îndemână cheia pasurilor Oituz și Rucăr Bran). Și totuși Bucureștiul a continuat să fie capitala țării fără prea multă dificultate dintr-un motiv foarte simplu. În plină epocă a naționalismului, în numele căruia
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
satului. Era pregătit la rândul lui să se arunce în genunchi la picioarele stăpânitorului. Și să-și țuguie buzele pentru a-i pupa papucii. Pe cât era de crud cu supușii lui, pe atât era de smerit în fața prealuminatului. 6. LA RĂSPÂNTIE DE DRUMURI a. Pe cărări bătătorite Evoluțiile trecute, prezente și viitoare au fost, sunt și vor fi profund influențate de realitățile geografice. Relieful a impus o anumită dinamică tuturor formațiunilor statale întemeiate în interiorul lui. Istoria ținuturilor noastre a fost scrisă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
modificări majore relativ recente. Așa s-a petrecut, de exemplu, în vestul Europei, pe fondul mișcării populațiilor germanice, sau în est, din pricina slavilor. Totuși structura noastră genetică are, într-o măsură importantă, un caracter compozit. Spațiul românesc a fost o răspântie de drumuri care a jucat un rol însemnat în destinul multor triburi și popoare. Geografia locului, fasonată în special de forma Carpaților, ne susține pe deplin afirmația. Desigur, este o aserțiune a cărei valabilitate nu se aplică pe linie maternă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Rey, Colin Renfrew.159. CUPRINS Cuvânt de început 7 PARTEA I DESPRE PĂMÂNTUL NOSTRU.............................................10 1. DE LA FACEREA LUMII 11 2. LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI 26 3. IPOSTASURILE SINGURĂTĂȚII 44 4. SFÂNTA GLIE 60 5. COLINDÂND PRIN TÂRGURI 80 6. LA RĂSPÂNTIE DE DRUMURI 98 7. CHEILE ÎMPĂRĂȚIEI 117 PARTEA A II-A DESPRE NEAMUL NOSTRU 1355 1. PE CĂI RĂTĂCITE 1377 2. SÂNGELE STRĂBUNILOR 150 3. OBÂRȘIA NEAMULUI 169 4. LIMBA DE FOC 1866 5. ÎNFĂPTUIREA UNUI MIRACOL 200 6. ROADELE
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
comună, toamna se asociază morții, dar, pe lângă proiectarea în universul familiar ("am locuința lângă cimitir") a mortuarului, se observă și o deturnare a așteptărilor. Universul e modificat (se păstrează lumea de bâlci, "dricarii cu simbria neplătită/ la rișcă joacă în răspântii o dantură/ să cumpere cercei pentru iubită", în care hazardul își spune cuvântul, dar din care eroticul și thanatosul fac parte în mod firesc), dar se sugerează absența morții (căci în cimitir, morții "nu mai vin aici de-un an
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
tema morții și cea a iubirii, ambele tratate în registru comic demitizant: Am locuința lângă cimitir/ (...) cât despre morți, ei nu mai vin aici de-un an/ și pierd calicii chilipir." sau "Dricarii cu simbria neplătită/ la rișcă joacă în răspântii o dantură/ să cumpere cercei pentru iubită!" E un poem care subliniază epuizarea unor structuri lirice prin prelucrarea lor la nesfârșit (textul face trimitere la poetica simbolistă, refuzată însă: "De-atuncea nici/ fantome mari să trecă nu vor/ ținând de
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
se explorează posibilitățile interpretative prin construirea mai întâi a unei fabule, apoi a alteia și se intră astfel pe teritoriul plurisemantismului imaginii. Kafalenos crede că acest plurisemantism poate fi imaginat, în studiile narative: „ca un punct de întâlnire, ca o răspântie prin care trec narațiunile și în care fiecare dintre ele include momentul reprezentat. Privitorii pot construi orice fabula, pot construi nenumărate fabule. Construim fabule ca răspuns la informațiile pe care le deținem despre momentul reprezentat și la unele sugestii din
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
fraze ca aceasta: "Se pare că a venit timpul să spunem "lumea franceză" cum spuneam odinioară "lumea romană"". Caracterul pregnant al modelul francez face din Paris capitala intelectuală a Europei. Bulevardul care duce de la Porte Saint-Antoine la Porte Saint-Martin devine răspîntia eleganței și distracțiilor înaltei societăți. Se discută despre politică în cluburi, cafenele, dar mai ales în saloane, unde se elaborează și se răspîndesc ideile noi care își au izvorul în spiritul filosofic. Saloanele marchizei Lambert, ale Doamnei du Tencin sau
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
1944 ia din nou calea pribegiei, stabilindu-se ca preot la biserica „Sf. Împărați” din Târgu Jiu. De la înființare, în 1939, a fost membru al Societății Scriitorilor din Basarabia. S. își adună poeziile în volumele Picături de lacrimi (1932) și Răspântie (1944). El compune o poezie de inspirație rurală și religioasă, cu un colorit local, ca în Mireasa de peste Prut, care a cunoscut o anume răspândire: „La poarta ta de curcubeu,/ În nopți cu umbra diafană,/ Răsari și tu, răsar și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290024_a_291353]
-
diafană,/ Răsari și tu, răsar și eu.../ Doi morți învie-ntr-o icoană, // Se scurge vremea ca o rouă,/ În visul frânt de vagabond,/ Tu, peste frământarea nouă,/ Te-nalți ca un luceafăr blond”. SCRIERI: Picături de lacrimi, Chișinău, 1932; Răspântie, Chișinău, 1944. Repere bibliografice: Iorgu Tudor, Mișcarea social-culturală în Basarabia după Unire. 1918-1944, București, 1976, 196; Sergiu Matei Nica, Trofim Suruceanu. 1987, ADLTR, C-161; Trofim Suruceanu, în Mireasa de peste Prut, îngr. Alexandru Darie, pref. Grigore Vieru, introd. Mihai Cimpoi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290024_a_291353]
-
Discuții libere și anchete obiective”, „Viața orașelor din Ardeal și Banat”, „Probleme de politică internă”, „Știri și fapte de peste hotare”, „Viața economică și financiară”, „Diferite noutăți și informații”. În foileton publică Al. Hodoș (Orașele de frontieră), Val. Pușcariu („Astra” la răspântie), Septimiu Popa (Portarul fericirii), Ion Munteanu (Pigmalion). Sunt prezenți cu poezii Iustin Ilieșiu, Aron Cotruș. Mai semnează Ion Agârbiceanu (Creștinismul și presa), N. Georgescu-Tistu, I. Paleologu, Ion Clopoțel, Elie Dăianu, Vladimir Nicoară, C.I. Codarcea, Leonard Paukerow. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287196_a_288525]
-
în condițiile persecuțiilor rasiale, numele nu îi mai apare în presă. Tipărește totuși cartea Pinocchio în împărăția jucăriilor (1943), iscălită cu pseudonimul Mihail Axente. După căderea dictaturii antonesciene, dă la iveală cîteva poeme și articole în „Viața românească”, „România liberă”, „Răspântia”, „Orizont”, „Tribuna poporului”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Victoria”, „Înainte”, „Frontul plugarilor” ș.a. Publică și volumele Povestea unui bob de lacrimă (1945) și Pinocchio detectiv (1947), semnate Mihai(l) Axente, pseudonim pe care îl va mai folosi și pentru două traduceri. Mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286971_a_288300]