1,361 matches
-
iar primul meu gînd se Îndrepta către Închizătoarea unui sutien. — Vorbind de lup... Mi-am ridicat privirea și iată-l. Fermín Romero de Torres, geniu și figură, Îmbrăcat În costumul său cel mai bun și cu mutra aia de trabuc răsucit intra pe ușă cu un zîmbet triumfal și cu o garoafă proaspătă la butonieră. — Dar ce faci dumneata aici, nefericitule? Nu trebuia să respecți odihna prescrisă? — Odihna se respectă singură. Eu sînt un om de acțiune. Iar dacă nu sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
nu era un miracol, o iertare pe care trebuia să și-o cîștige Învățîndu-te să nu comiți aceleași greșeli pe care le comisese el. Nu o dată m-am Întrebat dacă Julián nu ajunsese la convingerea că tu, În acea logică răsucită a universului, te transformaseși În fiul pe care Îl pierduse, Într-o nouă foaie albă pe care să-și reînceapă acea poveste pe care nu o putea născoci, Însă de care Își putea aminti. Au trecut anii aceia petrecuți În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
din plin de șeful bandei... ― Așa da! - a apreciat unul din cei de față. ― Să mergem mai departe. Căpitanul bandei era un bărbat strașnic. Înalt, bine legat, cu o privire azurie de te treceau fiorii când te privea și mustață răsucită ca două aripi de lăstun. Purta cizme cu carâmb înalt, chimir ghintuit cu ținte galbene cum îi aurul și două pistoale înfipte în el. Flinta o ținea totdeauna pe brațul stâng. Vara purta pălărie cu zagara largă, iar iarna cușmă
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Se poruncea adunarea Oștii celei mari În jurul măriei sale. Curierii se așezară din trei sute În trei sute de pași, pentru a prelua cuvintele voievodului, care nu puteau fi auzite de toată suflarea. - Unde e măria sa? Întrebă un țăran mai vârstnic, cu mustață răsucită. Că nu-l văz. - Apăi nici n-ai cum să-l vezi, moș Vasilie, zise un răzeș mai tânăr, blond, stropit de sânge din cap până-n picioare. E la vreo cinci sute de pași, cu căpitanii și boierii Împrejur. - Care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
și tolbe de săgeți, iar alții, puțini, săbii la cingătoare. Alexandru Își lipi calul de al voievodului și așteptă. Oamenii, câteva sute, ajunseră la ei și Îi Înconjurară. Apoi unul din bătrâni, scund și voinic, cu părul cărunt și mustața răsucită, se Întoarse spre ceilalți și strigă: - În genunchi, fraților, că aista-i măria sa Ștefan! Întreaga adunare Îngenunchie, iar cei care aveau cușme sau căciuli pe cap și le scoaseră. - Cine sunteți, oameni buni? Întrebă voievodul. Și ce faceți În pustietățile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
puternic ca un taur, acoperit doar în dreptul șalelor cu o bucată de pânză cadrilată. Probabil abia și-a terminat ritualul de dimineață, căci trupul îi este proaspăt uns cu ulei. Părul bogat îi strălucește, la fel și mustața neagră, extravagantă, răsucită belicos în sus pe obraji. Pântecele lucios al bărbatului se ițește spre Pran. Omul se sprijină de cadrul ușii și-și răsucește vârful mustății între degetul mare și arătător. — Ia să te vedem, zice bărbatul, izbucnind într-un acces de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
se fi îndrăgostit. Fata era înaltă și zveltă, cu mâini mari și un păr blond, zburlit, de obicei ridicat și înghesuit sub un topi Bombay Bowler. PC aprecie toate acestea, cum ar fi apreciat un trap bun sau chișița bine răsucită a unui ponei de polo. Nu l-a interesat nici un moment cum arăta Charlotte fără haine și i-a trebuit o perioadă de instruire la bordelul lui Johnny Balcombe, pentru a înțelege unde, cum și când să încerce s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
el, ca elev nou, în clasa a VI-a, este o anomalie care trezește suspiciuni. Școala la care Jonathan are onoarea de a fi înscris, este condusă de un oarecare Fender Greene, un bandit cu părul ca paiele, cu mustață răsucită și cravată verde țipătoare, simboluri ale rangului său privilegiat. Chemându-l pe Jonathan în biroul său, îi administrează o strângere de mână convingătoare, îi ține un mic discurs, începând cu faptul că nu știe ce fel de viață a dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
ea și-i spune pe un ton confidențial că de când n-a mai văzut-o, a devenit o femeie extrem de frumoasă. — Și când a fost asta? întreabă Jonathan printre dinți. Gittens capătă un aer jucăuș, jovial, de cuceritor, cu mustața răsucită ca în muzicalurile de proastă calitate, în care trebuie să cânte și să și danseze. N-a trecut prea mult timp. Câțiva ani, cel puțin. Profesorul începe să vorbească despre un articol din Le Monde, ceea ce îl face pe Gittens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
lângă un foc care face fum. Noaptea, finlandezii ascultă muzică la un gramofon și trag de aproape în oricine se apropie prea mult de camioane. În pofida vigilenței lor, femeile se strecoară în preajmă, cu brățări la glezne, făcute din cupru răsucit, iar copiii lor cu amulete mici de cupru legate la încheieturi. Uneori, Jonathan rămâne înăuntru cu Short. Într-un scurt interval de luciditate, reușește să-l facă să înțeleagă că este un om de știință care se îndreaptă spre Fotseland
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
N-ai încheiat târguri cu dușmanii noștri? Nu ți-au promis barbarii că atunci când vor pătrunde în Orașul Interzis, te vei alege cu și mai mult? Prințului Kung i se umflă venele de pe gât și sprâncenele i se încruntă, semănând, răsucite cum sunt, cu o rădăcină de ghimbir. Sare la Su Shun, dărâmându-l la pământ, și începe să-l lovească cu pumnii încleștați. Unde vă sunt manierele? strigă împăratul Hsien Feng. Su Shun avea permisiunea mea să se exprime. Vorbele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ca un mălai și plină de capace albe de scoici și cochilii răsucite de melci. Vieru se Întreba, cântărindu-le și fărâmițându-le În palme, dacă vreun Urmaș al Întemeietorului le Înșirase cumva - așa cum aflaseră de la profesorul Foiște - pe mațe răsucite și uscate de oaie, dacă făcuse troc cu ele, schimbându-le pe cine știe ce alte prostii, ori dacă Mintoșii le Împodobiseră cu ele pe femeile pe care le comercializau ca să Împrospăteze sângele feluritelor triburi ce-și trimiteau reprezentanții la marele Târg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
doi militari Înarmați. Canafas arăta Înspăimântător și jalnic, așa cum era și firesc după atâta vreme de hălăduit În sălbăticia pădurii, departe de Îngrijirile oamenilor: coama și coada erau atât de pline de ciulini, că păreau niște bucăți dintr-un lemn răsucit, plin de noduri și drăcos; pe piele - nețesălată de cine știe când - crescuseră smocuri ciufulite de păr care scoteau, la fiecare tremur, clinchete de zurgălăi de la țurțurii de nămol Întărit; copitele - netăiate și nepotcovite - se lățiseră și păreau patru bucăți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mi amintesc de casă Când zeci de neajunsuri mă cer și când un glas De‐ i izvorât din suflet, pe suflet mă apasă. S‐ au coșcovit pereții îmbătrâniți de ploi, Sunt mai tocite parcă și scările de piatră, Cu coada răsucită, smucindu‐se în laț, Văd, m‐ a uitat și cânele - mă latră. Dar mama... Se încurcă în fuste alergând, Acum îi simt mireasma de prună și de pară Cum o simțeam atuncea, când prune ne‐aducea Copiilor, ce ne jucam
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
la fiecare absidă, zidul de piatră cioplită care alternează cu cărămida). La Dragomirna, de exemplu, fațada exterioară a turlei este împodobită cu o decorație sculptată artistic, cu motive ce se regăsesc în manuscrise. Brâul de piatră cu aspect de funie răsucită și reliefurile ornamentale de la Dragomirna sunt de influență caucaziană. Sistemul acesta de decorare a ajuns la desăvârșire prin biserica de la Sfinții Trei Ierarhi, unde toate fațadele exterioare sunt sculptate. Într-o măsură cu totul redusă această decorație o regăsim și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
din acest registru arată Vindecarea omului îndrăcit, care umbla prin morminte. La porunca lui Iisus demonii ies din acel om și intră în porcii care fug spre mare. Ultimele două scene sunt pe porțiunea de zid dintre absidă și brâul răsucit ce coboară pe sub pandantivi. Ele urmează după Schimbarea la față, care este deasupra lor. După acest registru urmează o friză cu medalioane de sfinți, care înconjoară naosul pe cele trei laturi (sud, vest, nord) și apoi continuă în altar. Ca
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Iuda Tadeu răstignit și săgetat de amândouă părțile de două personaje cu arcuri în mâini. Scena de după a treia fereastră ilustrează Vindecarea celor doi orbi. Menționez că se văd amândouă pisaniile, atât cea veche cât și cea nouă. Până la brâul răsucit mai sus sunt două scene ce reprezintă martiraje ce nu pot fi identificate, iar de la brâu la zidul de despărțire dintre naos și pronaos este o altă scenă mai mare, tot martiraje ale unor sfinți. Unul dintre ei este răstignit
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
În absida de nord în partea de sus în conca absidei este pictată Adormirea Maicii Domnului în medalion aurit, pe tron, înconjurată de mulțimi de îngeri și numeroși sfinți ce variază după îmbrăcăminte. Deasupra absidei pe zidul vertical, sub brâul răsucit, pictura este deteriorată. Se văd numai părți de pictură, dar scenele nu pot fi identificate. Numai sub pandantivul de nord-est se poate recunoaște scena cu Mormântul gol de după înviere, cercetat de femeile mironosițe și apostolii Petru și Ioan, care văd
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și Sfântul Apostol Petru păzit de soldați în temniță, iar deasupra un înger cu sabia. Ultima scenă din absidă, cea de după ultima fereastră, arată Mucenicia Sfântului Apostol Matei. Urmează apoi cele două scene pe porțiunea ce încadrează absida până la brâul răsucit: Mucenicia Sfântului Toma, om tânăr, străpuns cu sulița de soldați, și Sfântul Matei batjocorit de mai mulți oameni. De la brâu până la zidul despărțitor, într-o scenă mai mare, este reprezentată iarăși Mucenicia unor sfinți. Pisania este ștearsă. Iisus se roagă
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
și nord pe care le-am prezentat, mai există un registru cu scene mai mari, reprezentând momentele importante din viața Mântuitorului Iisus Hristos. Registrul respectiv este situat între zidul despărțitor dintre naos și pronaos și marginea turlei, marcată de brâul răsucit care coboară de la pandantivii mari. Șirul scenelor începe pe latura de sud deasupra frizei cu medalioane, urcă spre boltă și coboară spre nord, după cum urmează: Iisus o vindecă pe soacra lui Petru, care stă culcată pe pat, iar Petru cu
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de nord-vest ni-i prezintă pe Sfinții Iason și Sosipatru. Pe partea de sus a intradosurilor coloanelor sunt câte doi arhangheli, pictați în bust, deci, în total șase imagini. Pe spațiul îngust dintre catapeteasmă și marginea turlei, marcată de brâul răsucit, este o friză cu figuri de sfinți, întregi sau medalioane. Glafurile de jos ale ferestrelor nu sunt pictate, ca cele laterale, ci decorate cu motive florale simple. În general, „pictura din naosul bisericii Mănăstirii Cetățuia se impune nu numai prin
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
transpira, inima se zbătea, vinovată, picioarele se muiaseră, brațele atârnau, mutra speriată nu îi tulburase pe judecători. Lucrau de zor, se auzea, din nou, murmurul vocilor, surdina refrenului voios. „Jigo, jig, jigodia. Jigo Jigo, s-o întinzi.“ Foile foșneau, sucite răsucite, refrenul susura, ațâțat. Străinul rămăsese țintuit, cu scaun cu tot, în rama ușii. Il priveau acum cu toții, disprețuitor, stăruitor, plictisiți,neobosiți. Ba da, ba da, obosiți! Dintr-odată și-au șters, ca la comandă, frunțile, sprâncenele fosforescente, măștile nădușite. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Anglia, e obiceiul să răsucești ceainicul de trei ori în direcția acelor de ceasornic, pentru a scăpa de diavol. Așa e? Sau în sens opus acelor de ceasornic? Să răsucești ceainicul? N‑am auzit în viața mea de nici un ceainic răsucit. — Ăă... stai să‑mi amintesc. Mă strâmb, gânditoare, încercând să‑mi amintesc când a fost ultima oară când am băut ceai dintr‑un ceainic. Dar singura imagine care îmi vine în minte este Suze aruncând un plic de ceai într
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
ani, lângă izvoare. Un sat orbitor de alb, prin care Înaintează două siluete negre, solemne; un bărbat și o femeie În negru. Îi vede? Și-i amintește? Ce făceam atunci, unde eram? Eram aici? Dincolo? Lumina urcă peste trunchiurile albe, răsucite, petrificate - crescând dintr-un pământ roșu. Măslini bătrâni, pitici, cu trunchiul noduros, de cinci sute de ani: pădurea dantescă. Câmpul parcelat În romburi - ca pe vremea Grachilor. Și, profilându-se tot mai departe, silueta omului călare pe un măgar, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
de sunetele bizare ale unei limbi moarte. Odiseea! Cartea dumneavoastră favorită, domnule profesor! Firește, numai ea putea răspunde. Giulia a prins totul din zbor, deși făcea curse spre capătul livingului ca să aducă platourile cu paste, cu legume și fripturele mici, răsucite, prinse cu o scobitoare. Dacă nu știe mai multă greacă veche decât Antonio, În schimb a Înregistrat, cu mai multă atenție, obsesiile profesorului. Odiseea este Într-adevăr cartea mea favorită, așa cum bine a observat ochiul tău perspicace! Ulise fermecat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]