5,132 matches
-
definitiv în subiectul respectiv, devenind o observație inefasabilă. Nu ajunge, când te temi, să nu se producă una ca asta... Dar mai există o coardă,... o strună secretă, care să scoată în mecanica, în mișcarea pianului, să-l facă să răsune... un do minor plin de noblețe... * Englezii, în vorbirea lor, folosesc des acest mă tem, I^m afraid, din politețe, să nu-și contrazică partenerul, făcând o afirmație, de exemplu zicând că cineva nu vine, - ei spun mă tem că
Teama ca noblețe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8312_a_9637]
-
munții de mânie,/ vuia peștera pustie,/ vuia codrul cu izvorul/ și vuia, vuia poporul". O țară întreagă vibrează de furie: "A-nălțat dușmanu ghiara/ să lovească munca, țara/ și poporul, țara toată/ cere pentru câini răsplată./ Cere dreaptă răzbunare,/ să răsune peste zare:/ - Cine spre popor cutează/ va pieri! țara veghiază!" Patria amenințată se apără prin tăria credinței norodului: Că doar patria-i norodul/ care își trudește rodul,/ nu chiaburii, lighioaie/ care umblă s-o jupoaie,/ s-o trădeze și s-
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
și imagistică, emoție și vigoare, prospețime și vie aspirație. Ștefan Cazacu, la cei 19 ani ai săi, are maturitate și înțelegere și el nu cântă la violoncel cu o implicare temperamentală, cum se întâmplă de regulă, ci face violoncelul să răsune, să scintileze în policromii, ca și cum ar avea o viață proprie. Dirijorul întregului program simfonic a fost maestrul Camil Mariescu. Din creația ceaikovskiană el a mai oferit publicului Fantezia simfonică după Dante Francesca da Rimini și Simfonia a 5-a în
Ștefan Cazacu și Camil Marinescu by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83130_a_84455]
-
repede trecătoare. Răsfoiești în singurătate albumul cu fotografii. Fiecare instantaneu mâncat de vreme este o poartă deschisă spre alt timp. Peisajul se animă ca prin farmec, ținutele, bizare pentru lumea de azi, își recapătă dreptul la normalitate, în cap îți răsună voci și accente pe care credeai că le-ai uitat demult. Ai sentimentul că te-ai regăsit, că jumătatea de secol care s-a scurs a fost un vis, auzi zgomotul motoarelor turate, vezi elicele rotindu-se tot mai puternic
Amazoanele văzduhului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8311_a_9636]
-
unor oameni dispăruți lipite pe fiecare cutie și alte fotografii uriașe iluminate de lămpi negre înșirate pe pereți) imaginea unor momente disparate, inventarul unor obsesii intime și amintiri personale, scurta biografie a "omului fără calități", uneori adevărate sarcofagii în care răsună parcă liturghiile sumbre ale muzicii lui Mahler. Proza lui Bernard Henri Levy se îngemănează cu exponatele lui Boltanski în aceeași meditație de esență metafizică asupra destinului uman supus tuturor vicisitudinilor istoriei, asupra timpului care nu se mai întoarce, asupra vieții
Peregrini și peregrinări by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/8316_a_9641]
-
Lansări de carte Constantin-Tufan STAN Desfășurată la Belinț, localitatea timișeană în care a debutat ca dascăl, în 1794, Dimitrie Țichindeal, „gură de aur”, cu încă dulcea nostalgie a sonorităților corale ale madrigaliștilor lui Marin Constantin, care au răsunat aici în anul 1973, cea de-a II- a ediție a Colocviului Național de Folclor „Sabin V. Drăgoi” a propus un program dens și atractiv. Cei doi moderatori, Constantin-Tufan Stan, inițiatorul Colocviului, și Simion Dănilă (membru al Uniunii Scriitorilor din
Lans?ri de carte by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/83294_a_84619]
-
omului viu. Și așa se face că, în peștera din Frigia, pielea aceasta însuflețită, de cum auzea sunete de flaut, începea imediat să se unduiască în ritmica unui dans spontan, semn că amintirea plăcerii melodice îi revenea în minte, pentru ca, de îndată ce răsunau ciupiturile de coarde ale citerei, aceeași piele să încremenească de spaimă, ca într-un protest mut față de cruzimea destinului îndurat. În plus, pielea lui Marsyas nu avea de ales: prinsă între pereții peșterii, nu putea nici să scape de oroarea
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
răbdarea și tenacitatea muncii. La vârsta de 16 ani, de ziua onomastică, mama sa îi dăruiește un patefon și o colecție de douăzeci de discuri; acest dar avea să fie determinant pentru destinul vieții sale. Primele două discuri făceau să răsune în casa lor două voci pe care Nicolae Herlea le va iubi și aprofunda toată viața: Enrico Caruso și Beniamino Gigli. Mi-a vorbit foarte mult despre efectul produs de aceste două voci asupra ființei sale și asupra evoluției sale
Nicolae Herlea ? carisma umanismului vocal by Stephan POEN () [Corola-journal/Journalistic/83385_a_84710]
-
o mare și permanentă risipă de energie. Violoncelul este un instrument care solicită forță. Chiar la marii violonceliști se conturează, și statuar uneori, dimensiunile acestei realități impla- cabile. La Tomasz Skweres sunetele, emisia sonoră, sunt degrevate de orice încărcătură și răsună în imponderabil, cu degajare, cu ușurință, firesc și de la sine. Și această nouă realitate sonoră se cristalizează și se întrunește într-o condiție artistică pe care o poți întâlni rar în viață, dacă și se întâmplă. Din creația sa componistică
Un violoncelist de excepție by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83405_a_84730]
-
evocativă și emoțională impresionantă. Ceea ce m-a emoționat a fost faptul că violoncelul suna realmente ca o orchestră, o orchestră compactă , cu voci soliste ale unor instrumente încă deabia atunci de noi auzite, o muzică, cu melodii și dansuri. Instrumentul răsuna ca un aparat muzical multisonor, și cu nimic din ce știam că-i este tradiția. Cred că aici este locul să aduc mulțumiri Forumului Cultural Austriac de la București, sponsorul acestui regal instrumental și componistic.
Un violoncelist de excepție by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83405_a_84730]
-
poate, cel mai bun din întreaga sa creație. Ceea ce frapează este schimbarea de tonalitate, odată cu renunțarea la orice pariu (mai mult sau mai puțin teribilist - a se vedea nevoia de inovație cu orice preț). Nu strigătul victorios al învingătorului ludic răsună (deși scenariile imaginare continuă, sprințar, să-și țeasă dantela), ci lamentoul dezbrăcat de podoabe al celui care a pierdut totul, spre a constata, uimit, că a păstrat intactă doar vocea impersonală a poeziei. Auzim, așadar, sonul special al vocii celui
Despre demnitate by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8451_a_9776]
-
desfășurat activitatea Ioniță Stoicescu - Logofețelul, de ale cărei „avantagii” se pare că a beneficiat însuși viitorul autor al operei comice O noapte furtunoasă și în unele dintre bisericile orașului și în mod sigur în mănăstirile învecinate, Roșioara, Suzana, Zamfira, a răsunat glasul „finului Pepelei, cel isteț ca un proverb” - Anton Pann. Autorul Bazului teoretic și practic al muzicii bisericești a dorit să-și doarmă somnul de veci la mănăstirea Roșioara, unde văduva Tinca ar fi urmat să îmbrace haina monahală. Școala
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
unei vieți muzicale, în care va crește însuși tânărul „școler” al Liceului Sfântul Petru și Pavel - Paul Constantinescu. Viitorul compozitor va fi atras nu numai de formațiile instrumentale ale urbei, aflate în expansiune muzicală, dar și de intonațiile bizantine ce răsunau în mănăstirile Ghighiu, Târgușor, Zamfira, Sinaia și în unele biserici ale orașului, aspecte asupra cărora Al. Bădulescu și N. Dumbravă se aplecaseră într-o lucrare anterioară, din 2008{\cite 8}. Am făcut referiri la aceste momente marcante din istoria vieții
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
pagini de Johannes Brahms, Edvard Grieg, P.I. Ceaikovski (ora 19,30) și concertul Accademiei Bizantine - dirijor și clavecinist Ottavio Dantone - care a interpretat, împreună cu violonista Viktoria Mullova, o suită de opus-uri din creația lui J.S. Bach. Gongul final a răsunat în seara zilei de 28 Septembrie, ademenindu-ne cu alte trei tentații: Ansamblul Schubert a reday, la Ateneu, cvartetele cu pian de Frank Bridge, Gabriel Fauré și George Enescu (ora 11,00); recitalul în care pianistul Murray Perahia a electrizat
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
și delicatețe, a blocurilor marmoreene din care Beethoven și-a clădit cele 5 Concerte pentru pian și orchestră prezentate integral, în calitate de solist și dirijor, în compania Orchestrei Filarmonicii ”George Enescu”; în serile în care operele Tetralogiei wagneriene ”Inelul Niebelungului” au răsunat în varianta de concert, producând frisoane, uimire, fascinație, în tălmăcirea Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii din Berlin, sub bagheta lui Marek Janowski, sau în Concertele de la mizul nopții, veritabile ”călătorii în timp”, în vremea lui Monteverdi, Vivaldi, Bach, Händel, Mozart, Mendelssohn
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
care a transmis în direct festivalul, jos pălăria, dar ne întrebăm de ce n-a făcut acest lucru TVR?), Radio România, “Actualitatea Muzicală” și cotidianul “Ultima oară”. Timp de 3 zile Medgidia a trăit sub vraja cântecelor lui Dan Spătaru, care răsunau la difuzoare în piațeta din fața sălii. Odată intrat în foyer te întâmpina un mare panou cu însemnele festivalului, în fața căruia te puteai fotografia, primind apoi imaginea imortalizată pe un... magnet de frigider! În sala cochetă, arhiplină seară de seară, pe
Un triumf by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/84014_a_85339]
-
Corul de Copii și Tineret “Symbol”, condus de către fondatorul său, maestrul Jean Lupu și de către dirijoarea Luminița Guțanu, a sărbătorit în felul său unic, Învierea Domnului. Din vocile mici, bine stăpânite de către cântăreți și bine strunite de către dirijori, a răsunat dintr-o dată, venind parcă de nicăieri, sau poate de peste tot, un frumos “Hristos a înviat”. În prima parte a concertului, Corul “Symbol” a celebrat Marea Înviere. O Înviere simțită la intensitatea ardentă a unui suflet de copil, a unui
?Prin sunet c?tre lumin?? by R?zvan Rados () [Corola-journal/Journalistic/84038_a_85363]
-
și motivația care au generat această scriere. Dacă a urmărit într-adevăr acest lucru, a reușit cu prisosință. Jordi Savall și Dinastia Borgia Este un cadou al zeilor atunci când minunatele sonorități ale arcușului mânuit pe strunele violei lui Jordi Savall răsună mângâind delicat marmura sălii de concert...fie că provin din Le concert spirituel au temps de Louis XV El Cant de la Sibi·la , Battaglie& Lamenti , Diego Ortiz-Recercadas del Tratado de Glosas Roma 1533 , The Celtic Viol , Mare nostrum sau din
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
întreaga evoluție, de la Mowachah Billadi ASkara Min adbi Llama cu care a debutat concertul, până la Lamento -ul maur care evoca izgonirea acestora din regat, efect amplificat de retragerea fizică a celor trei admirabili instrumentiști din perimetrul scenic. La fel de sensibil a răsunat și cvartetul bărbătesc în Oración aramea de la Hagadá de Pascua Judia. Întregul spectacol a urmărit calitatea și autenticitatea interpretării pornind de la stranii instrumente muzicale, continuând cu virtuozii care le puneau în rezonanță, până la frumoasele voci ale tenorului Francesc Garrigosa
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
un deosebit talent în trasarea portretelor sonore pe care le vizează. A urmat celebrul Concert pentru vioară în mi minor op.64 în interpretarea violonistului rus Boris Brovtsyn , aflat pentru prima dată în România. Pe podiumul Atheneului temele lui au răsunat de nenumărate ori de-a lungul timpului, sub arcușul unor violoniști intrați deja în legendă...și totuși Boris Brovtsyn a reușit să readucă acel suflu plin de ardoare imprimat de școala lui David Oistrach, dublat de extraordinarele sale calități native
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
majore ale vieții, din istoria țării și din lupta acestui popor pentru apărarea gliei și a ființei naționale, din dragoste pentru muncă, pace și frumos ale celor ce trăiesc pe aceste legendare meleaguri. Majoritatea lucrărilor scrise de Mircea Neagu au răsunat pe nenumărate scene ale instituțiilor de spectacole și concerte, în numeroase emisiuni de radio și televiziune, în programele marilor concursuri naționale ale formațiilor de amatori din perioada 1950- 1989, cu deosebire în Festivalul Național „Cântarea României”, la care au participat
Mircea Neagu ? 85 by Al. I. B?dulescu () [Corola-journal/Journalistic/84208_a_85533]
-
de reverie.”(<footnote Idem. pag.93 footnote>) Alteori, când trăirile psihologic-sentimentale tind să se sustragă controlului oricăror norme pozitive, muzica auzită de dincolo de „apele Styxului” devine anarhică. “Tocmai atunci peste apele Spreei, cu strălucirea lor unsuroasă, a început să răsune ceva impur și grotesc, un amestec strident de țipete, râsete isterice, cântece violente de berărie, de ritmuri și melodii răsuflate, ca la o operetă frivolă, dar și de jazz prelung, convulsiv, ceva ca un urlet îndepărtat de trompetă, sau ca
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
arhitecturală a unui veritabil poem literar-muzical. Epilogul, similar unei code sintetizează principalele leit-motive dramaturgice, ierarhizate acum într-o miraculoasă ordonare carmică pozitivă fapt ce-i permite autorului să sesizeze, fără ecranări, muzica sferelor. „În această pace aud cum încep să răsune undeva în înalt, acordurile îndepărtate, misterioase, suave, ale muzicii sferelor. E o cântare imnică? O dulce neliniște? O revelație? O stare extatică ? Sau doar nevoia mea de a visa cu ochii deschiși?... Niciodată nu voi fi în stare să spun
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
de furtună pluteau în văzduh, iar marea de o culoare de plumb topit mi se așternea la picioare, luna se ridica enormă de culoarea aramei. Nici un zgomot, totul pare că îți ținea răsuflarea în așteptarea furtunii. Fără să vreau îmi răsunau în ureche preludiuîn si minor de Chopin ale cărui armonii dezolante pare că izvoreau din acest peisagiu unic. La întoarcere la hotel, vestea ca un trăznet ne lovi drept în inimă: murise regele Ferdinand! După o lungă boală fără nădejde
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
de asemenea vedete profesioniste, așa încât, laolaltă cu un sincer “La mulți ani!”, îi spunem că n-am uitat “amenințarea” sa că va reedita acest memorabil concert în câteva mari orașe ale țării! Excepționala voce a lui Petre Geambațu trebuie să răsune pe toate marile scene ale țării! Foto: Gabi Boholț, Elitephotos.ro
Jumătate de veac pe scenă! by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84223_a_85548]