1,269 matches
-
Zecheru Publicat în: Ediția nr. 1296 din 19 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Bate vîntul iar și norii se adună ploi de gînduri peste mine cad Sufletul săracul plînge a furtună, negăsindu-și locul fără de păcat, Ploaia s-a-ntețit și mă răvășește gîndurile toate parcă stau în loc Singura putere ce mă risipește sunt cîteva clipe pline de-al meu foc! 20 07 2014 Referință Bibliografică: Gînduri ... Georgeta Zecheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1296, Anul IV, 19 iulie 2014. Drepturi de
GÎNDURI ... de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349342_a_350671]
-
frunze galbene pe trupul meu / îmi toarnă-n suflet picături de toamnă / mă răscolesc c-un foșnet arămiu și greu / făcându-mă copacul plin de taină, / îmi ruginește vorba în rostiri / ce stau în aer suspendate parcă / în vânt îmi răvășește gândul plin, / de toamne ce au mai trecut odată” (Liliana Petcu - „Copacul”) Timpul cu aripi largi și răzvrătite apare repetitiv în poemele lui VICTOR GH. STAN. Clepsidra ținută în mână dă fiorii timpului ireversibil și aduce discreta serbare a sufletului
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
lege a existenței ne urmărește pe toți, viața nu trebuie luată ca o paradă de fapte. Cine trăiește clipa cu sinceritate față de sine dăruiește bucurie și celorlalți. Duplicitatea aruncă zarurile vieții la întâmplare, o formă periculoasă care schimbă ordinea lucrurilor, răvășind suflete și năruind spirite. Și asta, culmea, numim destin ! (Elena Adriana Răducan - „Apelul de urgență”) „Acum, luând puțină distanță și privind mai detașat, mă gândesc că firea omenească așa-i făcută, să fie supusă diverselor slăbiciuni și când realitatea proprie
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
în bici umed, peste sufletele neștiutoare, în căutarea unui drum, a unicului drum... Doamne, stinge-mă sau lasă-mă să-nvăț primii pași, de după apocalipsa sufletului. Mai lasă-mi o secundă pământeană în care să învăț structura ghețurilor albastre când, răvășite de bucuria iubirii, își întind în van miile de brațe întunecate, pentru a-mi cuprinde sufletul pentru o ultimă oară, la pieptul minciunilor veacurilor.. Istorii adâncite în oceanul valorilor, strigă prin clopote, spaima regăsirii.... Liniștea din lemnul toacei, reînvie cuvintele
ÎNTR-O ZI... de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344475_a_345804]
-
jocul de fugă către teritorii sublime. La Eugenio Montale,poetul italian,ale cărui poeme sunt invadate de simbolul concentrat de heraldică și de o frisonare dureroasă îmbinată cu nostalgia pentru categoriile ideale,luate ca eden,copleșit fiind de anodin sau răvășit de spiritele ce peste convulsivul pământ/zboară în roiuri.( Tramontana).Edenul la Montale este virtualitatea ontologică,dar și marea ca suveran principiu al existenței și al vieții:Tu prima mi-ai spus/că măruntul zbucium/al inimii mele era doar
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348050_a_349379]
-
Articolele Autorului Câteodată, omul simte nevoia să evadeze din preajma oamenilor, din preajma societății preocupată până peste cap de problemele personale sau de cele cotidiene, și dorește să aibă o portiță de scăpare pentru a-și soluționa problemele personale, gândurile care-i răvășesc sufletul cu repeziciune, dar nu reușește să și le clarifice în prezența celor din jur. Și ce face omul, ca să evadeze din societate și din lumea plină de răutate, invidie și de egoism? Singurul lucru pe care-l poate face
OMUL ŞI UNIVERSUL LOR de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347646_a_348975]
-
apăsau și-i aduceau în minte chipurile părinților săi dragi. Citea din cartea dragă a poetei Georgeta Resteman. A deschis cartea la întâmplare găsind o poezie de dragoste, amintindu-i de Mircea și povestea lor de iubire. Gândurile-i erau răvășite și-i treceau prin minte toate evenimentele petrecute de când l-a cunoscut pe Mircea: zilele de vis petrecute în Sinaia, violarea ei de către Viorel, accidentul și amnezia ce a precedat accidentul din timpul violului, șansa de a porni în viață
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347650_a_348979]
-
De îndată ce o lăsă pe blana moale de oaie care acoperea podeaua, se trezi atacată de o nălucă, care o răsturnă pur și simplu de pe picioare. - Robinson!!! La strigătul pătrunzător al bărbatului, un val de aer răzvrătit de niște aripi imense, răvăși părul Monei, după care, totul încetă. Cu coada ochiului, femeia zări un pelican imens, care clămpăni câteva minute nemulțumit, legănându-se pe labe, după care fu scos afară fără menajamente. - Scuze, era tovarășul meu de cameră! O perioadă va trebui
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
apăsau și-i aduceau în minte chipurile părinților săi dragi. Citea din cartea dragă a poetei Georgeta Resteman. A deschis cartea la întâmplare găsind o poezie de dragoste, amintindu-i de Mircea și povestea lor de iubire. Gândurile-i erau răvășite și-i treceau prin minte toate evenimentele petrecute de când l-a cunoscut pe Mircea: zilele de vis petrecute în Sinaia, violarea ei de către Viorel, accidentul și amnezia ce a precedat accidentul din timpul violului, șansa de a porni în viață
DESTINE PARALELE CAP.IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361921_a_363250]
-
vocea ei. Îl salută cu o voce stinsă. Tânărul o privi atent. Era iubita lui, dar parcă nu era ea; jovialitatea ei, cheful ei de viață, râsul ei molipsitor și uneori deranjant de tare se ascundeau după un un chip răvășit de disperare. - Ai vorbit cu doctorul, nu-i așa? Tânăra avea o privire împietrită. Lacrimile au izbucnit, durerea surdă care-i sfâșia sufletul revărsându-se ca un vulcan. - Ce să fac, ce ne facem dacă... cum mă voi descurca? O
CE SUNTEM? de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365862_a_367191]
-
frunze galbene pe trupul meu / îmi toarnă-n suflet picături de toamnă / mă răscolesc c-un foșnet arămiu și greu / făcându-mă copacul plin de taină, / îmi ruginește vorba în rostiri / ce stau în aer suspendate parcă / în vânt îmi răvășește gândul plin, / de toamne ce au mai trecut odată” (Liliana Petcu - „Copacul”) Timpul cu aripi largi și răzvrătite apare repetitiv în poemele lui VICTOR GHE. STAN. Clepsidra ținută în mână dă fiorii timpului ireversibil și aduce discreta serbare a sufletului
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE CRONICĂ DE ELENA ADRIANA RĂDUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365950_a_367279]
-
lege a existenței ne urmărește pe toți, viața nu trebuie luată ca o paradă de fapte. Cine trăiește clipa cu sinceritate față de sine dăruiește bucurie și celorlalți. Duplicitatea aruncă zarurile vieții la întâmplare, o formă periculoasă care schimbă ordinea lucrurilor, răvășind suflete și năruind spirite. Și asta, culmea, numim destin ! (Elena Adriana Răducan - „Apelul de urgență”) „Acum, luând puțină distanță și privind mai detașat, mă gândesc că firea omenească așa-i făcută, să fie supusă diverselor slăbiciuni și când realitatea proprie
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE CRONICĂ DE ELENA ADRIANA RĂDUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365950_a_367279]
-
stelele-n ceruri..mă înfioram de ele Dar le-am acceptat în suflet..le-am iubit,de dragul tău! Erau zile nesfârșite..îmi doream să văd pământul Deschizându-se spre mine..să-mi înghită dorul greu Apăreai ca o nălucă..tainic răvășindu-mi gândul Azi m-am prins de firul vieții..respirând de dragul tău! 13.06.2017 de Oana Adriana Alexandrescu Focșani. Imagine: sursă Internet. Referință Bibliografică: DE DRAGUL TĂU / Oana Adriana Alexandrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2356, Anul VII, 13
DE DRAGUL TĂU de OANA ADRIANA ALEXANDRESCU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365427_a_366756]
-
pur-sânge este dorul tău mâncând distanța dintre noi în zboru-i. L-ai hrănit cu focul sacru al redescoperirii de sine în privirea-mi ce ai adorat-o din prima clipă! Îi mângâi coama și la galop îți aduce zâmbetul meu, răvășind sub copita-i, adânca-ți trăirire pe valul iubirii. Referință Bibliografică: Înaripat / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1262, Anul IV, 15 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ÎNARIPAT de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365488_a_366817]
-
nu mai pot scăpa? Împrăștiați aceste vânturi aducătoare de ploi obositoare, arați miriștea nopții și puneți stelele să păzească îmbătrânitele câmpuri de maci! La fântână așteaptă femeia grâului în pârgă și gândul ei se coace nemângâiat în așteptări. Păru-i răvășit și sânii acoperiți de arșiță mi-au pus neliniște-n vin și-n inimă spasme, au chemat frigul și ceața să-mi mistuie setea. Culesul e încă departe, abia mă despart de arome, ziua e lungă ca și așteptarea întâlnirii
CUM VOI AJUNGE LA TIMP? de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 962 din 19 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366604_a_367933]
-
și-n tine mă trezesc... Fii-mi cântecul duios din zilele topite Și bucuria vieții ce-n ființă îmi tresare Cu lacrimi înflorind pe pleoape adormite, Când mă mângâi ușor: "Bună dimineața, Soare!" Miroase-a tine somnul în pat cald, răvășit Din lan arzând în mine îți strigă macii dorul... Fii-mi deșteptarea tandră din veri fără sfârșit, Când îngeri din icoane roșesc, veghind amorul... ...Mi-ești cântecul de-o vară, cu sângerări de maci... Fii-mi zâmbetu-n apusuri, în care
CÂNTEC DE-O VARĂ de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366562_a_367891]
-
care tu și eu cântăm pe trupurile noastre sonata dragostei într-un duet căpătând amplitudine simfonică în fiecare nerv - instrument din orchestră și fiecare celulă cu propria-i rezonanță în iubirea nestinsă prin venele-strune curgând tăcerea ne-nvăluie gândul în simțuri răvășite de-o febră dulce ce ne cuprinde tainic lutul și-apoi ne cunună cu adâncul din noi.... Referință Bibliografică: Tăcerea / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 194, Anul I, 13 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Georgeta
TĂCEREA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366671_a_368000]
-
Primăverii. Surpriza a fost una de proporții. Încă din primele fraze am aflat că Maia este o evreică de 16 ani. Textul publicat acolo, m-a captat însă imediat datorită subiectului abordat, plasat la începutul verii anului 1941 în Iașul răvășit de presiunile autorităților asupra populației evreiești. Și pentru că scriitura în sine m-a impresionat, am lăsat un mic comentariu. Nu îmi aminteam să fi citit înainte ceva de autorul respectiv și nu aveam ... Citește mai mult Știam că în ebraică
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
Primăverii.Surpriza a fost una de proporții. Încă din primele fraze am aflat că Maia este o evreică de 16 ani. Textul publicat acolo, m-a captat însă imediat datorită subiectului abordat, plasat la începutul verii anului 1941 în Iașul răvășit de presiunile autorităților asupra populației evreiești. Și pentru că scriitura în sine m-a impresionat, am lăsat un mic comentariu. Nu îmi aminteam să fi citit înainte ceva de autorul respectiv și nu aveam ... XVII. DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
iar sufletul pustiit, încă, plânge-n amândoi; timpul, înțelept, ne-a coborât din altă viață, locuim prin cărți și iubirea servește prefață. Azi te caut prin templu' cu ferestre-n rime, dar am rămas peste timp, suflete sinonime; diminețile sunt răvășite și plină de fantezie, am găsit leacul pentru solitudine, în poezie. Am rămas legați de-un anotimp nemuritor, iar prin labirintul amintirilor, dorul ,,vărsător'' cu greu, se lasă răsfățat de clipa vrăjitoare, dar prin clepsidră, nisipul curge cu răbdare. Moștenim
LOCUIM PRIN CĂRŢI de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366283_a_367612]
-
împrejur și, furat de un gând fugar, era cât pe-aci să fie înhățat de Corbea (dar lungimea lanțului nu-i permise să-l ajungă) care-l sperie așa de tare că-i trecu pofta ce-o simțea în trupu-i răvășit de farmecile Didinei. Cum ajunse lângă pridvor, începu să urle de ”durere” că rupea sufletul și unui preot ce-i învățat cu jealea omului la necaz, dar gazdele noastre ospitaliere, atente cum nu se poate cu boierul, au rămas înmărmurite
PARTEA A VI-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351763_a_353092]
-
când visele germinau. Se uită la mine mirată, cu ochi aprinși, arzând în ei beție de arome târzii și de culori vrăjite. Legănându-se înaltă și galbenă, pasul obosit în peregrinări spre mine-și îndreaptă. Zâmbind, mă sărută pe creștet, răvășită de gânduri ruginii și-mi șoptește cu glas cenușiu: Nu m-ai recunoscut?! Sunt toamna vieții tale. Mereu m-ai purtat în suflet, ca pe o muzică tristă, izvorâtă din amurg.” Am tresărit și aripile inimii... fâșii de lumină, s-
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352369_a_353698]
-
ÎN CALEA TIMPULUI. DESTĂINUIRI Autor: Corina Lucia Costea Publicat în: Ediția nr. 1023 din 19 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Anotimpuri rătăcite (Prefața vol. În calea timpului. Destăinuiri de Rodica Ianăș) Am șovăit mult. Am stat mută de uimire și răvășită de-ncântare, citind versurile Rodicăi Ianăș. Aflată la volumul de debut, dar la maturitatea vârstei, autoarea a realizat, în versurile pe care ni le dăruiește, o adevărată hartă emoțională a sufletului feminin ... de la candoare și teamă de lume, la pasiune
ÎN CALEA TIMPULUI. DESTĂINUIRI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352476_a_353805]
-
Femeia întrebată, începe-a plânge și-ncet, Punându-și mâinile pe fata, aproape, că-mi șoptește... Că mult timp, ți-a mai trebuit, să-mi spui că mă iubești, Că ești îndrăgostit...se-ntoarse către mine, eu sunt atat de răvășit Nu-mi vine a crede, că e EA, aceea, pe care, eu o am acuma lângă mine, Ținându-mă de mână, femeia pe care o sărut și o iubesc, Pe care, așa cum am mai spus-o, țineți minte...și va
COINCIDENŢĂ de COSTI POP în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350474_a_351803]
-
athonită. Frica începuse să pună stăpânire pe el. Doi din fii lui duhovnicești au murit în condiții suspecte și se temea că vor urma și alții în acest război al lumilor. Moartea starețului Petroniu Tănase cu doi ani înainte îl răvășise mai mult decât voia să recunoască. Nu reușea să găsească un alt preot la care să se spovedească și care să-l înțeleagă, să-l îndrume, să-l sprijine. Mulți călugări priveau cu suspiciune lungile lui ieșiri în afara muntelui. Pentru
PĂRINTELE VICHENTIE de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350418_a_351747]