800 matches
-
pe lângă câțiva naivi, foarte mulți trimiși acolo de puterea obscură a Securității. Într-un context asemănător n-aș face nimic spectaculos. Nu mă trag din Ana Ipătescu, nu am stofă de eroină în fapt, doar în cuvinte știu să mă războiesc. Îmi plac figurile de adevărați disidenți, cum eu n-am putut să fiu decât în surdină. De aceea, mi-am răscumpărat neputința scriind despre un I. D. Sîrbu sau Marcel Petrișor, autorul cutremurătorului Fort 13. 10) Sunteți colecționar (de timbre
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
s-a arătat în decursul nemărginit al timpului, fie că ea se arată acum, undeva, într-un loc barbar, departe și în afara cuprinderii vederii noastre, fie că ea se va ivi în viitor, da, pentru aceasta suntem gata să ne războim cu vorba, afirmând că pomenita alcătuire statală ori a existat, ori există, ori, măcar, va exista, atunci când Muza însăși va ajunge stăpână peste cetate. Căci nu este o imposibilitate ca ea, cetatea, să existe, nici nu grăim lucruri imposibile. Că
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
într-adevăr, lipsă de modele! Faptul că nu există nici o obligație de a exercita magistraturi în această cetate, nici dacă ai fi capabil de a conduce, nici obligația de a te supune, dacă nu voiești, nici cea de a te război când se face război, nici cea de a sta în pace, când ceilalți stau, dacă nu poftești pacea, nici obligația de a nu avea magistraturi sau de a nu fi judecător, dacă există o lege care să te oprească de la
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sub ochi doar movilele de "mușunoaie": Iar în lumea asta mare, noi copii ai lumii mici / Facem pe pământul nostru mușunoaie de furnici" (Scrisoarea I). Nu numai timpul macină zidul cetăților, ci și monarhii răi care-și ucid "populii" prin războie nemiloase: "Căci eretic tiranul, ce Crucii se închină / Când oardele-i barbare duc moarte și ruină..." (Preot și filozof). Piatra cetăților devine doar fin nisip ridicat și risipit de vânturi: "Ș-atunci vântul ridicat'a tot nisipul din pustiuri, Astupând
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
este ziarul care apare la Cernăuți, anunțat de Glasul Bucovinei nr.920 din 17 februarie 1922, „redactat de un oarecare domn Aurel Hutu, tatăl său fiind din Câmpulung”, cum ni-l recomandă gazda anunțului și cu care avea să se războiască adesea pentru opinii divergente... Un nou ziar - anunța Dreptatea din 17 februarie 1922: „Marți 19 februarie 1922 a apărut la Cernăuți un nou ziar săptămânal Cuvântul Țărănimii, organ al partidului țărănesc din Bucovina.” * Cuvântul Țărănimii, gazetă săptămânală a partidului țărănesc
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Revista Făt-Frumos de la Suceava devenită cu nr.1/1934 cernăuțeană (strada Arhim Epopvici nr.4, apoi strada Munteniei nr.14 ”și-a colindat străbunii” la ei acasă, cultivându-le tradiția istorică, a cultivat cultura și arta, făcând operă, s-a războit cu cei ce promovau regionalismul, devenind un încercat organizator al acțiunilor de cultură, știință și artă, publicând broșuri, buletine și fascicole ale acestora, cărți de rugăciune, colecții muzicale, făcând muzeistică și artă monumentală. Cea de a doua revistă literară, de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
principiu, trama); filonul alchimic (reprezentat de partitura cocoșatului pitic Sadim); în fine, complotul ocult cu țintă propriu-zis politică, culminând în utopie negativă (în oraș se infiltrează insidios, apoi ajung să se înstăpânească în maniera regimurilor totalitare „militarizate”, ulterior să se războiască între ei, împărțiți în facțiuni rivale, așa-numiții „realiști”, un fel de similicomuniști egalitariști și autoritariști, mai degrabă sectă decât partid; e pomenită și o „lojă a Armoniei” etc.). Narațiunea mai e împănată și cu alte ingrediente ezoterice, „paranormale” ori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
decadent” se aplică poeților (francezi în special) care căutau de fapt să se emancipeze de curentele vechi, iar în Reflexiuni asupra literaturii actuale se avântă cu mult entuziasm într-o pledoarie pentru „poezia energiei moderne”, opusă „utopiei poporaniste”. Densusianu se războiește cu adepții poporanismului de la „Viața românească” și în articolele Viclenii literaricești și Gardele pretoriene în literatură. Mai sunt rezumate conferințele Poezia psalmilor ținută de Gala Galaction și Muzica postwagneriană a lui Georgescu-Ștefănești. Revista publică de asemenea poezii semnate de Ervin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286965_a_288294]
-
să se Îndrepte către un singur aspect al situației, de pildă către oamenii afectați de foamete, ci să acționeze asupra Întregii probleme mondiale, astfel Încît să poată pătrunde și În spațiul organizațiilor umanitare, al guvernelor, al oricăror facțiuni care se războiesc etc. Într-adevăr, ne oferă un sentiment de mulțumire să simțim că ne stă În putere să facem ceva pentru a fi de ajutor, deoarece de multe ori sîntem prea departe de asemenea situații pentru a le Înțelege pe deplin
[Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
scurt roman compus tot pe o pânză autobiografică. Ultima bătălie (1964), cea mai mediatizată carte a sa, cuprinde povestiri precum Caseta (reluată în 1966), unde formula proletcultistă predilectă nu pare să se fi schimbat. U. scrie despre cei care se războiesc cu legionari transfugi sau cu ofițeri naziști, despre femei care luptă neînfricate alături de bărbați. Autorul nu își schimbă prea mult registrul nici în perioada de dezgheț a anilor ’80, când revine, după un deceniu și jumătate de tăcere, cu Primăvara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290322_a_291651]
-
află deja în „cea de‑a doua copilărie” și că, în scurt timp, viața lui se va sfârși. El explică această îmbătrânire prin faptul că, în lipsa vreunui adversar extern, liberă de orice „materie de război” (bellorum materia deficeret), Roma se războiește cu ea însăși, măcinându‑și astfel propria putere. Imperiul oriental va profita de această slăbiciune și‑i va da lovitura de grație. Descris cu numeroase detalii, scenariul eshatologic, ce debutează în capitolul 16, se inspiră, după cum spune autorul, din profețiile
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
să meargă pe paralitici, va alunga demoni. Va vorbi despre viitor ca și cum ar fi prezent și va învia morți, va veni în ajutorul văduvelor, va fi apărător al orfanilor, va iubi toată lumea și îi va aduce pe cei ce se războiesc la iubire, prin cuvinte ca acestea: „Să nu apună soarele peste mânia voastră” (Ef. 4,26). Nu va aduna aur, nu va fi iubitor de argint sau aplecat spre vreo bogăție. Dar toate acestea le va face cu vicleșug și
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Îi slujeau și miriade de miriade stăteau înaintea Lui! Judecata s‑a așezat și cărțile au fost deschise” (Dan. 7,9‑10). Cornul, spune el, va face toate aceste lucruri: va spune enormități, cuvinte deșarte și vanitoase și se va război cu sfinții, până ce se va așeza judecata. [...] „Eu mă uitam mereu, din pricina multelor vorbe pe care cornul cel mare le grăia..., am privit până când fiara a fost smulsă, și trupul ei nimicit și dat focului” (Dan. 7,11). Din pricina nebuniei
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Cuvintele lui Isus: Mt. 25,41; Lc. 10,18; Mt. 3,12; și cele ale apostolilor săi: Ioan (Apoc. 12,7‑9): „Și s‑a făcut război în cer: Mihail și îngerii lui au pornit război cu balaurul. Și se războia și balaurul cu îngerii lui. Și n‑a izbutit el, nici nu s‑a mai găsit pentru ei loc în cer. Și a fost aruncat balaurul cel mare, șarpele cel de demult, care se cheamă diavol și satana, cel ce
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Immanuel Kant a lansat ideea unei uniuni pacifiste între democrații, mai mulți autori au încercat să demonstreze natura pașnică a regimurilor democratice. O serie de studii din anii '80 au oferit dovezi sistemice clare în sensul că democrațiile nu se războiesc una împotriva celeilalte. Dar acest lucru nu înseamnă că democrațile sunt mai pașnice decât alte regimuri politice. Cercetările în domeniu arată că democrațiile au aceeași predispoziție de a declanșa războaie ca și regimurile autoritare, ele implicându-se deseori în războaie
RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1528]
-
de care am vorbit mai sus. Extrem de importantă este și relatarea Sfântului Maxim Mărturisitorul, care ne descoperă pricinile pentru care Dumnezeu îngăduie să fim ispitiți de draci. Acestea sunt în număr de cinci : 1. Mai întâi, pentru ca, războiți fiind, și războindu-ne în apărare, să dobândim puterea de a deosebi virtutea și păcatul. 2. Apoi, dobândind prin luptă și durere virtutea, să o avem sigură și nestrămutată. 3. A treia, ca înaintând în virtute, să nu ne îngâmfăm, ci să ne
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
permanentă pocăință. Contemplarea răutății săvârșite în istoria umanității poate deveni un imbold către o mai adâncă rugăciune, pentru sine și pentru întreaga lume. Nu este deloc lipsită de importanță relatarea arhimandritului Sofronie despre experiențele sale duhovnicești din timpul celor două războie mondiale. Cruzimea nemaiîntâlnită a acestor două conflagrații au adus în sufletul acestui călător experiența plânsului neîncetat. Despre puterea disperării de a izvorî buna îndrăzneală și rugăciunea cu lacrimi ne vorbesc și paginile de jurnal ale lui Vladimir Lossky, redactate în timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ridicate de monarhia anterioară și de pericolul arab vor înceta, Vasile II hotărăște să încheie definitiv socotelile și cu bulgarii. După ce va năvăli în Macedonia, după ce-1 va bate pe Samuel la Skoplje, în 1004, și după ce se va război, timp de 15 ani, cu principalul dușman al Bizanțului, el sfîrșește prin a-i încercui, în 1014, armata în regiunea Strymon, masacrînd o parte a soldaților lui Samuel care reușește să fugă și luînd (după spusele cronicarilor) aproape 15000 de
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
tîrziu, episcopii germani să lanseze o cruciadă permanentă împotriva popoarelor din Est. Timp de mai bine de o jumătate de secol, teutonii, care obțin, în 1237, alipirea unui alt ordin militar cuceritor (operînd mai la est), cavalerii Gladi-feri, se vor război astfel în teritoriile prusacilor, convertindu-i cu forța, deposedîndu-i de pămînturi în folosul coloniștilor germani, masacrînd populațiile care nu se supun creștinării și germanizării, întemeind sute de sate și zeci de orașe, printre care Thorn, Kulm, Elbing, Könisberg. La scurt
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
necunoscută”. Sunt prezenți cu versuri Mircea Demetriade (Ditirambi), D. Karnabatt (Parfum damnat), Al. Petroff (Salut Boețiii, Neron, Către L.), iar cu articole, Al. Macedonski (Spre ocultism), Zoe Fialski, Nicolae Gregorian. Apare și semnătura lui Gabriel Donna (Alte simboluri), ce se războiește cu cei de la „Sămănătorul”, iar Victor Anestin scrie despre romanul spaniol modern. Mai publică poezie Ion Petrovici (În toamnă), Ștefan Petică (Vara depărtată) ș.a. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287430_a_288759]
-
Vasilescu, Ion Podocea ș.a. Multă vreme articolele de atitudine din cadrul rubricilor „Partidele și libertatea”, „Deziluzie sau speranță”, „Situația culturii române actuale”, „Istoria literară ca instituție literară”, „Limbajul poeziei” au fost semnate de Adrian Marino, apoi de Gheorghe Grigurcu, care se războiește fără menajamente cu „apolitismul”. Profilul special al J.l. se conturează încă de la început, când prezența unor texte scrise de Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Nichifor Crainic, Pavel Chihaia, Ovidiu Bârlea, Virgil Tănase, Al. Rosetti, Emil Botta, Mihail Sebastian, Dinu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287693_a_289022]
-
vrea să renunțe să fie gazdele nunții la care au visat dintotdeauna? Sunt unica lor fată. Unicul copil. Deci... cum ies din chestia asta? Mă uit în gol la pagina de hârtie, cu respirația precipitată, lăsându-mi gândurile să se războiască între ele. Caut disperată o soluție, o portiță de scăpare prin care să mă pot strecura. Nu vreau să mă dau bătută până când nu trec în revistă absolut toate posibilitățile. Gândurile mi se răsucesc în minte, iar și iar. Le
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
ziarului „Adevărul” speră că dezbaterile preconizate ale procesului se vor termina până luni, ceea ce îi bucură, pentru că procesul le ia prea mult spațiu în gazetă. Secretarul de redacție Samson, afirmă următoarele : „E foarte rău că noi, un stat mic, ne războim acum cu America și Anglia, căci în fond tot procesul nu e este decât o răfuială cu anglo-americanii.” Generalul D. Cibuchi, din str. Sf. Constantin nr. 1 face următoarele reflexii cu privire la proces: „Sunt numiți trădători cei care au comunicat englezilor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ei, un prilej unic. Dacă te-am întrebat la început ce crezi despre dumneata, n-a fost spre a răspunde: cred bine sau cred rău; ci pentru a-ți aminti, în măsura în care am dreptul să o fac, că trebuie să te războiești nițel mai mult cu dumneata; că în dumneata doarme ceva: un om mai interesant decît bănuiai, sau un creștin mai bun decît o arăți, sau poate un erou; și în orice caz doarme un om adevărat pur și simplu. Vezi
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
transformă uneori în ființe bidimensionale, în oameni ai suprafețelor. De aceea nu ne strică o cură de luciditate, de înțelepciune un tratament eficace, o formă aproape postmodernă de magie a sufletului și a minții. Românitudinea în marginile adevărului Ne tot războim în spațiul românesc, de peste două decenii, cu varii baterii de întrebări, dar nu-i mai puțin adevărat că o parte din interogații sînt și mai vechi, venind încoace pe creasta timpului dinspre eonul sfîrșitului de secol XIX. În fond, ne
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]