794 matches
-
ei un contingent de militari, care a luptat, în 1166, alături de bizantini. Virtuțile militare ale românilor sud-dunăreni erau binecunoscute bizantinilor, astfel, unul din cronicarii lor notează că "aveau fortărețe numeroase ridicate pe stânci abrupte" și de multe ori "s-au războit cu romeii" (Anna Comnena). Din informațiile deținute rezultă că românii din Haemus și sudul Dunării se bucurau de anumite privilegii economice și politice și își aveau propria lor nobilime. Încă din secolul al X-lea, când sunt amintiți pentru prima
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Amur, de o parte și de alta a râului Kerulen: mongolii locuiau pe malul stâng, iar tătarii pe malul drept. În vecinătatea lor trăiau și alte triburi de același neam, purtând însă nume diverse: keruiți, merkizi, oirați ș.a., care se războiau frecvent între ele și cu vecinii lor. În rândul triburilor mongole se diferențiase o ramură, care trăia mai ales din vânătoare și pescuit, răspândită în ținuturile împădurite, iar o altă ramură a lor, mai numeroasă, practica nomadismul ecvestru și se
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și secuii au închis pasurile munților, ca să nu mai poată trece din nou". La rândul ei, cronica veche rusă consemnează că, după înfrângerea ungurilor, tătarii s-au luptat cu românii: "Tătarii au izgonit pe unguri la Dunăre și s-au războit și cu valahii". Cronicarul francez Philippe Mousket, contemporan cu evenimentele, spune că "a venit veste despre tătari..., cum că regele din țara vlahilor i-a învins la o trecătoare"; de fapt, este vorba despre țarul de la Târnovo, conducătorul statului vlaho-bulgar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cu de prisos. Frații Asan și Petru, întăriți prin cumani din partea de loc în care mai târziu se-nființă Moldo-Valahia, întemeindu-se cu încredere pe oștirea lor de luptă, disponibilă, și cu de prisos, nu se mai mărginiră a se război de după înălțimi de dealuri și din dosul scutitor al pădurilor, ci pustiiră și arseră temeinic șesurile și orașele Traciei. Lui Isaac Angelos îi păru rău de greșeala ce o făcuse în întîia sa campanie din Moesia, deci, pentru a o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
începînd de la marginea Ardealului ajunge spre miazănoapte [miazăzi] până în Dunăre, spre răsărit până în Marea Neagră și care multă vreme s-a chemat Cumania, au locuit două veacuri aproape poporul cumanilor, numit și uți și polovți, de o sălbatecă necultură, nomadizând și războindu-se pentru a prăda, c-un cuvânt într-un mod primitiv, cu totul propriu; el trăia cu vânătoarea, cu pescuitul și cu creșterea de vite și nu suise încă nici o treaptă a agriculturi, așa că îndeosebi marea întindere de pământ însemnată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de care am vorbit mai sus. Extrem de importantă este și relatarea Sfântului Maxim Mărturisitorul, care ne descoperă pricinile pentru care Dumnezeu îngăduie să fim ispitiți de draci. Acestea sunt în număr de cinci : 1. Mai întâi, pentru ca, războiți fiind, și războindu-ne în apărare, să dobândim puterea de a deosebi virtutea și păcatul. 2. Apoi, dobândind prin luptă și durere virtutea, să o avem sigură și nestrămutată. 3. A treia, ca înaintând în virtute, să nu ne îngâmfăm, ci să ne
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
nouă de generații. Armele lor pot fi cumplite! Abația e prea veche ca să dispară fiindcă am găsit niște furnici cu trup de elefant. Dacă la acest lucru mai adăugăm și fanatismul religios al călugărilor, mi-e teamă că vă veți război multe veacuri cu Abația. ― Asta e problema mea! Un bombardament orbital... ― Nu va arăta decât că nu ai înțeles nimic din ceea ce încerc să-ți spun. Chiar crezi că armele cele mai redutabile ale Abației sunt "depozitate" în Câmpia Pannoniei
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mulți încît să nu fi putut fi hrăniți de planeta asta. Mai mult, dușmanii noștri sunt atât de puțini. Încât abia o mică parte dintre planetele pe care le stăpânim i-ar putea adăposti fără probleme. Cu toate astea, ne războim cu ei. - Asta stăpânii nu înțeleg, repetă cu încăpățînare Zuul. - Atunci spune-le stăpânilor tăi că oamenii sunt mai mult decât mașinării care consumă aer, apă și mâncare. Spune-le că societatea noastră e mult mai complexă și că, uneori
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
a cetății pământești, în așteptarea accederii în cea cerească, era fără îndoială o idee augustiniană. Brusc nu se mai simți chiar în largul său. - Auzi, stai că acum nu mai înțeleg eu, interveni Bella. Ce tot atâtea explicații?! Noi ne războim fiindcă, încă de la prima bacterie de pe Vechea Terra, logica vieții noastre a fost că acela care este mai puternic, îl mănâncă sau îl alungă pe cel mai slab, pentru a se putea înmulți și da naștere la indivizi mai puternici
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
unde se așezase când Arrus venise amenințător spre el să-l anunțe că urmau să fie ținta unui atac iminent. - Vezi, Făurarule, asta pare să fie cheia trecutului nostru: ne tot ferim de lupte, dar nu încetăm niciodată să ne războim și nu ajungem în starea aceea în care să ne creștem copiii în pace. Eu vă ofer o altă cale. Aceea de a lupta o dată pentru totdeauna cu relele care ne înconjoară. O să biruim sau o să murim, dar viața copiilor
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de care am vorbit mai sus. Extrem de importantă este și relatarea Sfântului Maxim Mărturisitorul, care ne descoperă pricinile pentru care Dumnezeu îngăduie să fim ispitiți de draci. Acestea sunt în număr de cinci : 1. Mai întâi, pentru ca, războiți fiind, și războindu-ne în apărare, să dobândim puterea de a deosebi virtutea și păcatul. 2. Apoi, dobândind prin luptă și durere virtutea, să o avem sigură și nestrămutată. 3. A treia, ca înaintând în virtute, să nu ne îngâmfăm, ci să ne
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
de care am vorbit mai sus. Extrem de importantă este și relatarea Sfântului Maxim Mărturisitorul, care ne descoperă pricinile pentru care Dumnezeu îngăduie să fim ispitiți de draci. Acestea sunt în număr de cinci : 1. Mai întâi, pentru ca, războiți fiind, și războindu-ne în apărare, să dobândim puterea de a deosebi virtutea și păcatul. 2. Apoi, dobândind prin luptă și durere virtutea, să o avem sigură și nestrămutată. 3. A treia, ca înaintând în virtute, să nu ne îngâmfăm, ci să ne
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
s-a arătat în decursul nemărginit al timpului, fie că ea se arată acum, undeva, într-un loc barbar, departe și în afara cuprinderii vederii noastre, fie că ea se va ivi în viitor, da, pentru aceasta suntem gata să ne războim cu vorba, afirmând că pomenita alcătuire statală ori a existat, ori există, ori, măcar, va exista, atunci când Muza însăși va ajunge stăpână peste cetate. Căci nu este o imposibilitate ca ea, cetatea, să existe, nici nu grăim lucruri imposibile. Că
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
într-adevăr, lipsă de modele! Faptul că nu există nici o obligație de a exercita magistraturi în această cetate, nici dacă ai fi capabil de a conduce, nici obligația de a te supune, dacă nu voiești, nici cea de a te război când se face război, nici cea de a sta în pace, când ceilalți stau, dacă nu poftești pacea, nici obligația de a nu avea magistraturi sau de a nu fi judecător, dacă există o lege care să te oprească de la
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pe fereastră, războaiele religioase fac ravagii. Numai oamenii jubilează la pulsiunile morții - acest instinct al inumanității, amintiți-vă... - ale căror victime pot fi și alții, dar și propriile lor persoane. De la primele pagini ale Eseurilor și până la ultimele, Montaigne declară război durerii: niciuna nu este admisibilă, el nu justifică niciuna, nu găsește niciuna utilă. Ea este tot ce i se poate întâmpla omului mai rău, spune el. Să vrei durerea, ca și cum cea pe care o suportă deja, n-ar fi de-
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în termeni de putere, într-un mod rațional și egoist, și pe care le urmărește în vederea maximizării puterii și securității proprii. Aceste interese pot fi uneori conflictuale, ceea ce poate determina declanșarea de conflicte armate. Spre exemplu, în 1916, SUA declara război Germaniei pe baza faptului că politica sa era una inacceptabilă din punct de vedere moral. În realitate însă, miza și interesul Statelor Unite de a interveni în război au mers mai departe de atât: SUA încercase încă din vremea războiului americano-spaniol
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
strânse, astfel încât eventuala lor deteriorare să nu poată genera un casus belli. În al doilea rând, aceste state trebuie să aibă suficientă putere pentru a evita declanșarea unui război între ele. Altfel spus, ele nu trebuie doar să nu se războiască, dar și să se abțină în mod voluntar de la folosirea forței și amenințării cu forța în relațiile dintre ele - mai mult chiar, să nu conceapă ca ținând de posibil un conflict armat între ele. Componența unei comunități de securitate aduce
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
pacifiste dintre democrații, mai mulți autori au încercat să demonstreze natura pașnică a regimurilor democratice (vezi Mansfield și Snyder, 2003, pp. 113-126). O serie de studii din anii ’80 au oferit dovezi sistemice clare în sensul că democrațiile nu se războiesc una împotriva celeilalte. Dar acest lucru nu înseamnă că democrațile sunt mai pașnice decât alte regimuri politice (Levy, 2003, p. 13). Cercetările în domeniu arată că democrațiile au aceeași predispunere de a declanșa războaie ca și regimurile autoritare, ele implicându
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
originea sa etnică. Faptul că numeroși exponenți ai capitalismului primar erau alogeni a generat o reacție de adversitate față de străini, în primul rând, și abia în plan secund față de burghezi. În aceste condiții, ideologul socialismului românesc, C. Dobrogeanu-Gherea, nu se războiește atât cu burghezia, cât mai ales cu promotorii neoiobăgiei și ai regimului hibrid generat de lipsa unei burghezii puternice. Eminescu vede în regimul liberal artificial un factor dizolvant al tradițiilor și al autorității statului, o formulă neinspirată care a condus
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
70 a putut dezvolta un pragmatism contractual cu prezentul, pe care l-a valorificat cât se poate de bine după revoluție. Spuneam În text că partea tulburătoare din toată această evoluție eterogenă a generațiilor este că generația ’60 s-a războit cu un trecut pe care partidul Îl etichetase deja ca fiind negativ: era un trecut Încă foarte recent, e adevărat, dar el fusese deja stigmatizat la nivel oficial ca disfuncțional, anacronic sub aspect ideologic. Există un anumit consensualism fericit, adaptativ
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
era un trecut Încă foarte recent, e adevărat, dar el fusese deja stigmatizat la nivel oficial ca disfuncțional, anacronic sub aspect ideologic. Există un anumit consensualism fericit, adaptativ În toată povestea aceasta, fiindcă, datorită lui, generația ’60 ajunge să se războiască nu cu sistemul ca atare (așa se face că nu am avut disidenți, spre deosebire de celelalte țări socialiste), ci doar cu reziduurile ideologiei vechi, jdanoviste, care mai rămăseseră prin cultură. Prin acest contractualism pieziș, partidul se pune la adăpost, dându-le
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ideologiei vechi, jdanoviste, care mai rămăseseră prin cultură. Prin acest contractualism pieziș, partidul se pune la adăpost, dându-le scriitorilor și oamenilor de cultură un cal de bătaie. Consecința este că generația ’60, marcată de prudență adaptativă, nu s-a războit cu sistemul ca atare, ci doar cu inerțiile și sechelele marginale ale acestuia: ea a trăit „aventura” care i s-a Îngăduit să o trăiască, nu a trecut mai departe, spre angajare opozitivă sau eroism. Privilegierea complicității În defavoarea eroismului a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
, publicație apărută la Focșani la 21 mai 1946 (număr unic), avându-l ca director pe Ion Stavarache. Articolul-program, semnat de acesta, anunță că revista se va război cu „rămășițele reacționare și fasciste”, criticând „clicile de fantome ale trecutului”. F.P. aduce un omagiu lui G. Vlădescu-Răcoasa, ministrul naționalităților, care semnează el însuși un articol intitulat Facla Putnei. Literatura e reprezentată de două traduceri: poeziile Marinarul de Tristan Tzara
FACLA PUTNEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286930_a_288259]
-
a d-lui Eugen Lovinescu). Nu sunt trecuți cu vederea nici Vladimir Streinu, Camil Baltazar, G. Nichita, Sanda Movilă ș.a., membri ai cenaclului Sburătorul. N. I. Russu mai semnează articolul Pe marginea ortodoxismului d-lui Crainic (52/1929), în care se războiește cu „Gândirea”. Pe lângă polemicile purtate împotriva curentelor moderniste, Mihail Dragomirescu s-a ocupat, în cadrul rubricii „Istoria spiritului românesc în secolul al XX-lea”, de poporanism, de ideologia sămănătoristă și de Curentele mai nouă în literatura română. Pentru a promova tezele
FALANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286942_a_288271]
-
decadent” se aplică poeților (francezi în special) care căutau de fapt să se emancipeze de curentele vechi, iar în Reflexiuni asupra literaturii actuale se avântă cu mult entuziasm într-o pledoarie pentru „poezia energiei moderne”, opusă „utopiei poporaniste”. Densusianu se războiește cu adepții poporanismului de la „Viața românească” și în articolele Viclenii literaricești și Gardele pretoriene în literatură. Mai sunt rezumate conferințele Poezia psalmilor ținută de Gala Galaction și Muzica postwagneriană a lui Georgescu-Ștefănești. Revista publică de asemenea poezii semnate de Ervin
FARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286965_a_288294]