1,802 matches
-
Ion Ion), Lucian Blaga (Amurg de toamnă), Ion Minulescu (Strofe pentru ploaie), Ion Barbu (Driada), Al. A. Philippide (Melodie), G. Topîrceanu (București), Adrian Maniu (Vedenii de toamnă), Nichifor Crainic (Un stol). Cu proză au colaborat Cezar Petrescu (Sângele, Scrisorile unui răzeș), Gib I. Mihăescu (Povești din țara omului), Ionel Teodoreanu, Gala Galaction, C. Sandu-Aldea. Mult mai puțin prezentă este, în schimb, publicistica literară. Revista nu are o rubrică permanentă de cronici și recenzii, articolele apărute în cuprinsul ei vădind cel mai
HIENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287433_a_288762]
-
a lipsi intenția critică, difuză aici, din primele sale studii. Apropiat de critică de Ciocoii vechi și noi al lui Nicolae Filimon, romanul suferă o mutație importantă în privința structurii: atenția naratorului se deplasează către spectacolul limbajului. De la acela „simplu”, propriu răzeșilor, până la cel meșteșugit, aluziv, „oblic”, limbajul pare să fie adevăratul personaj. Pământul și dragostea sunt obsesiile care unifică episoadele. R. nu abandonează gustul său pentru descrierile „fotografice”, care sunt, de fapt, instrumente ale sugestiei - de atmosferă, stare socială, caracterologie indirectă
ROSETTI-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
SADOVEANU, Mihail (5.XI.1880, Pașcani - 19.X.1961, București), prozator. Este fiul Profirei Ursachi, urmașă a unei familii de răzeși, și al lui Alexandru Sadoveanu, de origine oltenească, avocat. Crește mai mult sub influența mamei, câștigând în casa bunicilor de la Verșeni un contact intim cu lumea satului și cu natura. Urmează școala primară în târgul natal (1887-1891), unde dascălul Mihai
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
283. 477. Ibidem, p. 284. 478. Ibidem, pp. 284-285. 479. Vezi D. Furtună, „Cinci cărți de blestem din Moldova”, în Biserica Ortodoxă Română, LIII, 1936, nr. 7-8, pp. 428-429; C. Erbiceanu, Istoria Mitropoliei Moldovei, București, 1888. p. 24. 480. Șerban Răzeșul, „Iarăși despre mitropolitul Ignatie Sârbul”, în Biserica Ortodoxă Română, LXXXII, 1964, nr. 11-12, pp. 1093, 1096. 481. Vezi Dan Horia Mazilu, O istorie a blestemului, Editura Polirom, Iași, 2001, pp. 372-382. 482. Vezi Dan Horia Mazilu, op. cit., pp. 333-335. 483
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
SÂRCU, Polihronie (30.VII.1855, Strășeni, j. Lăpușna - 23.VI.1905, Sankt Petersburg), slavist. Provenit dintr-o familie de răzeși, este fiul lui Agapie Sârcu. A urmat clasele primare la mănăstirea Căpriana, unde a avut prilejul să învețe și limba bulgară. Își continuă studiile la Seminarul Teologic din Chișinău, apoi la Odessa și Sankt Petersburg, absolvind în 1878 Facultatea de
SARCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289498_a_290827]
-
mijloace expresive diverse, fără obsesia sincronizării cu ultimele performanțe de limbaj. SCRIERI: Poezii - Gedichte, ed. bilingvă, Mainz, 1981; Transilvania, Rhein, 1982; Phoenix. Amintiri lirice (1959-1984), Mainz, 1984; Strigătul morților, Lünen, 1986; Omina, Dortmund, 1987; Testament, pref. Emil Manu, București, 1991; Răzeșul cuvintelor, Kastellaun-Port Barcares (Franța), 1991; Răstignirea ultimului cuvânt, pref. Gh. Bulgăr, București, 1992; Lichtebbe, Freudenstadt, 1994; Blinder Spiegel, Freudenstadt, 1994; Semne, grații și simboluri, postfață Al. Cistelecan, Cluj-Napoca, 1995; Mandala, Kastellaun, 1996; Două anotimpuri, toamna, Timișoara, 1997; Poeme - Gedichte, ed.
SCHENK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289550_a_290879]
-
, Constandin (7.IX.1795, Iași - 23.II.1862, Iași), memorialist. Coborâtor dintr-un neam de răzeși din ținutul Vasluiului, S., penultimul din cei șase urmași ai Ecaterinei (n. Danu) și ai bașceaușului Iordache Sion, nu s-a putut împăca niciodată cu ascendența-i modestă. A învățat la Iași, însușindu-și temeinic limba greacă. În 1821, drept
SION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
anii premergători maturității, în accepția de permanențe inalterabile ale existenței umane pe de o parte, și realitatea socială, pe de altă parte, înțeleasă ca simbioză între spiritul marii boierimi de viță veche și cel al burgheziei intelectuale, generoase, coborâtoare din răzeși. Prima realitate, prin care La Medeleni se constituie și într-un bildungsroman, este condiționată de stabilitatea celei de-a doua: conservarea candorilor edenice proprii vârstelor aurorale pare posibilă doar în condițiile unui timp social-istoric propice. Arhitectonic, trilogia nu urmează legile
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
constelația ei, doar Victor Papilian este realmente un „gândirist” (deși tematica sa e mai mult urbană, deci netradițională), prin tendenționismul și chiar tezismul creștin ortodox al unor scrieri. Cezar Petrescu a debutat în 1922 cu volumul tipic sămănătorist Scrisorile unui răzeș, spre a încerca după aceea să scrie, urmând modelul „comediei umane” a lui Balzac, o „cronică românească a secolului XX”. Gib I. Mihăescu (netradițional prin sursele inspirației) are comun cu gândirismul cultivarea lui Dostoievski (a cărui influență a suferit-o
TRADIŢIONALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290235_a_291564]
-
, Trofim (15.IV.1901, Suruceni, j. Chișinău - 10.VII.1996, Târgu Jiu), poet. Din neam de răzeși, S., fiul lui Nicolae Suruceanu, rămas orfan de tată foarte devreme, urmează școala primară în satul natal, iar la Chișinău Seminarul Teologic și Facultatea de Teologie (1927-1932). Preot mai întâi în Malovata, se impune prin activitatea pastorală și de organizator
SURUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290024_a_291353]
-
mai târziu director al cotidianului politic și literar „România” (1938-1940) și al revistei „România literară” (1939-1940), funcționează un timp și ca secretar general în Ministerul Artelor (1936). Debutează cu povestirea Scrisori, publicată în „Sămănătorul” (1907), iar prima carte, Scrisorile unui răzeș, îi apare în 1922. Confrații i-au creat lui P. legenda unui om monden, bogat, client al cazinourilor, căsătorit de cinci ori, privind lumea din goana unui Buick, în care era fotografiat uneori alături de soțiile sale mai mult sau mai
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
Drumul pierdut), care avea aproape trei mii de pagini (și peste zece mii de file cu variante). În 1955 a fost ales membru al Academiei Române; i s-a decernat Premiul Național pentru proză (1931). P. își considera prima carte, Scrisorile unui răzeș, „ca o lichidare a influenței sadoveniste”. La nivelul expresiei, al scriiturii, procesul desprinderii de sămănătorism, pe care prozatorul și-l impune în nuvelele din Drumul cu plopi (1924), se vădește un veritabil salt, cu rezultate notabile. Fructificând buna experiență a
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
notabile. Fructificând buna experiență a nuvelisticii europene (de la Guy de Maupassant la Leonid Andreev), P. uzează acum cu precădere de modalitățile prozei de analiză, având ca obiect de studiu „omul interior”. Făcuse pași în această direcție încă din Scrisorile unui răzeș, dar prin intermediul unor eroi involuați spiritual ( Râsul) sau al unor naturi elementare, cu o anume linearitate a cazuisticii sufletești (Socoteala). Drumul cu plopi schimbă perspectiva. „Omul interior” este aici un citadin, în genere intelectual, capabil de o complicată mecanică sufletească
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
devastat de efortul sisific pe care îl face în vederea alinierii la ordinea mereu în metamorfoză a lumii exterioare. Acesta este teritoriul de emergență al figurației învinșilor, pentru care P. manifestă o adevărată predilecție, începând cu protagoniștii elegiaci din Scrisorile unui răzeș și sfârșind cu cei mai cunoscuți eroi ai romanelor sale: sinucigașul Radu Comșa din Întunecare (I-II, 1927-1928), retrasul din lume Paul I. Năgară din Cheia visurilor (1935), iluminații tranșeelor din Ochii strigoiului (I-III, 1942) ș.a. Fatalitatea este însă
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
dimpotrivă, în vertiginoasă pierdere de înălțime. Protagonistul, un industriaș respectat și invidiat pentru statutul său material și social, este cuprins de o anxioasă criză existențială, de care era marcat și eroul schiței În podgoria de odinioară, ce deschidea Scrisorile unui răzeș. În miezul orașului modern și fremătător, industriașul are obsesia sacrificiilor morale făcute în cursa pentru îmbogățire și mai ales senzația acută a lipsei de trăire autentică a vieții de până atunci. El ia o hotărâre care îl readuce la condiția
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
este iubit și adulat de copii. Îl cheamă ghețurile Polului, din care fusese smuls. Când este pe punctul de a-și atinge visul, îl copleșește însă dorința întoarcerii în lumea civilizată. Fram este, așadar, ca și personajele din Scrisorile unui răzeș, un suspendat între dorința adaptării urbane și nostalgiile obârșiei. Reușit este și romanul Omul de zăpadă (1945), care aproximează registrul poetic al basmelor românești, cu fantezia lor dezinvoltă. În timpul comunismului, acceptând cu voie sau de nevoie noua direcționare a literaturii
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
peregrinează prin lume, jucând la ruletă și făcând asasinate, fete provinciale devenind vamp și întâlnind pe Greta Garbo, aventurieri cu stranii și obscure afinități este a elibera conștiința creatoare, a o dezlega de tirania realității. G. CĂLINESCU SCRIERI: Scrisorile unui răzeș, București, 1922; Drumul cu plopi, București, 1924; Omul din vis, Craiova, 1925; Aranca, știma lacurilor, București, 1927; Întunecare, I, București, 1927, II, Craiova, 1928; Somnul, București, 1927; Carnet de vară, Craiova, 1928; Omul care și-a găsit umbra, București, 1928
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
în colaborare); L. N. Tolstoi, Opere, XII, București, 1958 (în colaborare cu S. Recevski), Sonata Kreutzer și alte povestiri, pref. Ion Vasile Șerban, București, 1971 (în colaborare cu S. Recevski și Ștefana Velisar Teodoreanu). Repere bibliografice: Ion Bianu, „Scrisorile unui răzeș”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XLIII, 1922-1923; Aderca, Contribuții, I, 166-175, 507-508; Al. Busuioceanu, „Scrisorile unui răzeș”, „Cugetul românesc”, 1923, 1; Emanoil Bucuța, „Scrisorile unui răzeș”, „Ideea europeană”, 1923, 110; G. Bogdan-Duică, „Scrisorile unui răzeș”, SDM, 1924, 30; Perpessicius
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
povestiri, pref. Ion Vasile Șerban, București, 1971 (în colaborare cu S. Recevski și Ștefana Velisar Teodoreanu). Repere bibliografice: Ion Bianu, „Scrisorile unui răzeș”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XLIII, 1922-1923; Aderca, Contribuții, I, 166-175, 507-508; Al. Busuioceanu, „Scrisorile unui răzeș”, „Cugetul românesc”, 1923, 1; Emanoil Bucuța, „Scrisorile unui răzeș”, „Ideea europeană”, 1923, 110; G. Bogdan-Duică, „Scrisorile unui răzeș”, SDM, 1924, 30; Perpessicius, Opere, III, 187-191, IV, 34-43, 74-76, 156-160, 190-194, 341-346, V, 36-43, 156-160, 345-347, VI, 182-190, 344-348, 359-362, VII
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
cu S. Recevski și Ștefana Velisar Teodoreanu). Repere bibliografice: Ion Bianu, „Scrisorile unui răzeș”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XLIII, 1922-1923; Aderca, Contribuții, I, 166-175, 507-508; Al. Busuioceanu, „Scrisorile unui răzeș”, „Cugetul românesc”, 1923, 1; Emanoil Bucuța, „Scrisorile unui răzeș”, „Ideea europeană”, 1923, 110; G. Bogdan-Duică, „Scrisorile unui răzeș”, SDM, 1924, 30; Perpessicius, Opere, III, 187-191, IV, 34-43, 74-76, 156-160, 190-194, 341-346, V, 36-43, 156-160, 345-347, VI, 182-190, 344-348, 359-362, VII, 81-84, 155-158, 354-359, X, 97-107, XI, 88-93, 175-183, XII
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
Ion Bianu, „Scrisorile unui răzeș”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XLIII, 1922-1923; Aderca, Contribuții, I, 166-175, 507-508; Al. Busuioceanu, „Scrisorile unui răzeș”, „Cugetul românesc”, 1923, 1; Emanoil Bucuța, „Scrisorile unui răzeș”, „Ideea europeană”, 1923, 110; G. Bogdan-Duică, „Scrisorile unui răzeș”, SDM, 1924, 30; Perpessicius, Opere, III, 187-191, IV, 34-43, 74-76, 156-160, 190-194, 341-346, V, 36-43, 156-160, 345-347, VI, 182-190, 344-348, 359-362, VII, 81-84, 155-158, 354-359, X, 97-107, XI, 88-93, 175-183, XII, 187-195, 503-504; Ralea, Scrieri, II, 122-125; Constantinescu, Scrieri, IV
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
RĂZEȘUL, revistă apărută la Bârlad, lunar, din februarie 1926 până în ianuarie 1927, sub direcția lui Virgil Caraivan. Preocupările redacției se îndreaptă spre reconstituirea istoriei zonei (istoria Hușilor, a Bârladului), publicându-se numeroase documente și contribuții istorice, semnate de episcopul Iacov Antonie
RAZESUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289153_a_290482]
-
, Vasile G. (30.XI.1860, Roman - 30.VII.1919, Broșteni, j. Neamț), prozator, autor dramatic și gazetar. Este fiul Catincăi (n. Polizu) și al lui Gheorghe Morțun, urmașul unei vechi familii de răzeși bucovineni, stăpân al unor întinse moșii. După studii liceale la Institutul Academic din Iași, unde în 1875 l-a avut profesor de limba germană pe Mihai Eminescu, și la Colegiul „Sainte-Barbe” din Paris, M. frecventează cursuri de litere și filosofie
MORŢUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288256_a_289585]
-
Tudor Arghezi (Proprietatea literară, O editură nouă-Cultura Națională și alte articole în cadrul rubricii „Foițe”) și, sporadic, literatură, grupată în pagina intitulată „Literatura și arta plastică”. Astfel, sunt publicate scrieri în proză de Cezar Petrescu (Vera Arcadievna, fragment din Scrisorile unui răzeș), Al. Macedonski (Pomul Margaritii), Tudor Arghezi (Amintirile ierodiaconului Iosif), Gh. Brăescu și traduceri din poezia lui Charles Baudelaire (Albatrosul, în versiunea lui Tudor Arghezi), din scrierile lui Henri Murger și ale lui Gérard de Nerval. N. mai cuprinde articole din
NAŢIUNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288368_a_289697]
-
NĂDEJDE, Sofia (14.IX.1856, Botoșani - 11.VI.1946, București), publicistă, prozatoare, traducătoare și autoare dramatică. Este fiica Pulheriei Profira (n. Neculce) și a lui Vasile Băncilă-Gheorghiu, descendent al unei familii de răzeși scăpătați, unul dintre cei patru frați ai ei fiind viitorul pictor Octav Băncilă. Învață mai întâi la Botoșani și, după căsătoria cu Ioan Nădejde, își ia bacalaureatul la Iași. Femeie energică și capabilă să se devoteze exemplar, slujește concomitent cauza
NADEJDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288345_a_289674]