727 matches
-
Arte "G. Enescu") va cunoaște emoția primului spectacol. MAȘINA DE VÎNT se constituie într-un mesaj al intelectualului sugrumat de regimul Ceaușescu, nevoit să se comporte conform "principiilor de clasă", dar care, de fapt, în universul său interior, e un răzvrătit, lucid și moral fiind. Actualitatea mesajului este dată de faptul că, în oricare sistem ne-am afla, omul de înaltă ținută, atât intelectuală, cît și etică, este marginalizat, trimis "pe tușă", ignorat sau persiflat. E un Neînțeles. Tocmai pentru că societatea
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
eu?3 Despre resorturile adânci care Îl silesc pe Caragiale să ia În răspăr lumea bună a Bucureștilor s-au scris zeci de pagini. Vom reveni asupra lor atunci când Îl vom așeza față În față cu Mateiu I. Caragiale, fiul răzvrătit. Lucru lesne de Înțeles, deoarece acesta din urmă alege să trăiască Într-un stil pe care mai plebeul său tată Îl detestă: stilul high life „fără fond”. Să ne Întoarcem Însă la Macedonski. Portretul lui, așa cum se decupează din cele
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
distrugerea ordinului și acapararea bogățiilor sale) În urma unui lung proces de vrăjitorie (1307-1311). Nu numai Europa a cunoscut manipularea politică a acuzațiilor de vrăjitorie. În anul 1879, după ce triburile Navaho au fost readuse pe teritoriile lor istorice, mai multe grupuri răzvrătite au Început să atace satele indienilor Zuni și fermele din New Mexico. Cei doi lideri Navaho, Manuelito și Ganado Mucho, temându-se de represiunile autorităților americane, au declanșat zvonul că vrăjitoria este cauza acestor incursiuni și au făcut o listă
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
prezența) dominației Coroanei ungare asupra regiunii est-carpatice, prin instituirea unui organism politic (marca-stat), condus de români, dar subordonat Angevinilor. În Diplomă se vorbește despre "restaurarea țării noastre a Moldovei (terra nostra Moldavensis)" și readucerea "pe calea statornicei credințe...a românilor răzvrătiți", ceea ce atestă că regele Ludovic considera drept legitimă suzeranitatea ungurească asupra țării din răsărit. Prezența regelui ungar în Transilvania, în iarna 1359-1360, a fost determinată și de evenimentele din Moldova. Faptul că regatul Ungariei făcuse mari eforturi pentru a reuși
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cu alte „supraviețuiri”, Meseria de nuvelist (1980), Ficționarii (1983), Logica (1985) și Cap limpede (1989), cartea axială a acestei creații, modelată „ziaristic”, e un nesfârșit colaj de utopii și ratări, de sentimentalism, bovarism, cinism, oportunism și hedonism ideologic: adolescent marxist, răzvrătit antipatern din rațiuni de ostilitate față de mica burghezie, devorator de Malraux, Popa Nan, Sărindar și Camus. C. are mult din caragialianul Mitică, pe care știe să-l acomodeze cu stalinismul și ceaușismul. Personajul prozelor „ficționarului” vede lumea ca un colaj
COSASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286433_a_287762]
-
poate, omenesc”; desfacerea de lume a sfântului e o stare nenaturală și o tortură) transformă poemele - ce ar fi trebuit să fie ofrandă și laudă Dumnezeirii - în transcrieri vehemente ale suferinței și derelicțiunii: „Tare sunt singur, Doamne, și pieziș!” Așteptarea răzvrătită, reproșul aduc Psalmii aproape de amarele tânguiri ale lui Iov. Specific argheziene sunt și accentele de trufie provocatoare, rivalitatea cu Atotputernicul: „Cercasem eu, cu arcul meu,/ Să te răstorn pe tine, Dumnezeu!” Totuși, ieșirea din seria comună a ispitelor „ușoare și
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
ciudățeniile acelui popor: întotdeauna revendica ceva, niciodată mulțumit de status quo-ul dobândit, gata, în fiecare moment, să se reverse pe arterele orașului pentru a detrona, a zdruncina, a pretinde. În calmul social perfect al patriei noastre, francezii aveau aerul unor răzvrătiți înnăscuți, al unor contestatari din convingere, al unor zurbagii profesioniști. Cufărul siberian conținând ziarele ce vorbeau despre greve, despre atentate, despre lupte pe baricade semăna și el cu o bombă mare în mijlocul somnolenței pașnice din Saranza. Și apoi, la câteva
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
jonglează cu cuvintele. Căci vedeam numaidecât ivindu-se în fața mea picioarele învinețite ale lui Pașka, înfipte într-un troian de zăpadă, pe malul Volgăi, și reflexele fluide ale flăcărilor în ochii lui... Da, el era mai mișcat de soarta tânărului răzvrătit, decât de propriul lui înec, evitat în ultima clipă, cu o oră mai înainte! Înainte de a ne despărți, la o răspântie din mahalaua în care locuia, Pașka mi-a întins partea mea de pește: câteva carapace lungi de lut. Apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
eu de papă. [SCENA V] SAS Preaînălțate Doamne, venii să pun la cale Urmările dietei... [vrerea] Măriei Tale. [DRAGUL] O, ochii mei, sărmane ferești ale gândirii, Sânt prinși de flori de gheață, de pânzele pieirii; Zadarnic îmi silesc eu natura răzvrătită, Eu văd lumea întreagă așa, ca printr-o sită; O umbră îmi par însumi și lumea umbră-mi pare Și sânt străin într-însa ca visul ce năzare; Mai mult... chiar trupul propriu străin îmi pare mie, Se pare că
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și moartea crudă ce-o făcuse predecesorului său Andronic Komnenos. Neînduplecarea românilor și incursiunile lor biruitoare în anui 1195. Noul împărat Alexios Angelos, știind bine în gândul lui ticăloșirea împărăției, încerca o coardă pacinică, căută să se-mpace cu românii răzvrătiți și trimise pentru aceasta o anume solie fraților Petru și Asan; însă pertratările se sfărâmară din capul locului, pentru că acești oameni deteră nu numai răspuns sumeț si dârz, ci puseră așa niște condiții de pace încît primirea acestora nu putea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în trufia lor, porniră rînduri-rînduri din Asia spre apus, spre a combate răscoala, și prin asta dădură răgaz grecilor din Niceea si Trapezunt de-a se dozvolta și întări. Numai la Arcadiopol izbutiră latinii, puțin după asta, să biruie pe răzvrătiți și să-i alunge din oraș. Astfel răscoala, mică în Didymotichos, dar [î]culminînd mare la Adrianopol, câștigase o însemnată întindere și-o grozavă seriozitate. La știrea ei și a ajutorului militar dat de regele român rebelilor din Didymotichos și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nemărginire mai sunt și Apocalipsa și Anticristul... Controversele teologice duraseră două generații și făcuseră mai bine de o mie de victime. Războiul fratricid purificator avusese însă două consecințe divine: întîi se puseseră la punct tehnicile Însămânțării ca armă împotriva călugărilor răzvrătiți și se scriseseră primele lucrări de ingineria mântuirii și apoi încolțise ideea creării unui singure esențe mesianice, care să îmbrace mereu alte forme. Când au construit satul de clone, călugării au constatat că distilarea unui mântuitor e destul de grea. S-
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
în alegerea domnitorilor, a avut un efect devastator. "Căci nemaiaflându-se nimeni care să-i întreacă pe ceilalți prin neamul său ales și să-i țină în frâu pe uneltitori, țara s-a ruinat și s-a umplut de partide răzvrătite. Turcii vedeau cu ochi buni aceste tulburări dinlăuntru, fiindcă își dădeau seama că, dacă moldovenii vor fi sleiți de puteri, le vor putea porunci orice, mai lesne decât dacă ar fi uniți și puternici" (Cantemir, 1967: 115-116). De altfel, mărturie
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
voi da răspuns (’e‘enQm), Eu, Dumnezeul lui Israel, nu-i voi părăsi.” (Is 41, 17) Verbul este fie la perfect, fie la imperfect pentru că e vorba de o acțiune punctuala; Dumnezeu nu răspunde automat. Mai ales omul trufaș și răzvrătit nu primește răspuns. Astfel, Saul se plânge: „...Dumnezeu s-a îndepărtat de mine, nu mi-a mai răspuns (lo’ ‘"n"n ‘Ä:)...” (1Sam 28, 15d) Aceleași lucruri se pot spune și în legătură cu Șam‘ (2.1.13.8), când acesta este
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Allais, Să fim sobri!, pref. Marian Popa, București, 1971; Piet Legay, Furtună la Tobruk, București, 1971; André Maurois, Prometeu sau Viața lui Balzac, București, 1972; H. Charrière, Papillon, I-II, pref. Modest Morariu, București, 1972; Em. Roblès, Pledoarie pentru un răzvrătit, București, 1973; Hervé Bazin, Preafericiții de pe insulă Dezolării, București, 1974; Gilbert Durând, Structurile antropologice ale imaginarului, pref. Radu Toma, București, 1977; Jules Romains, Oameni de bunăvoință, vol. V: Trufașii, București, 1979. Repere bibliografice: N. Carandino, Autori, piese și spectacole, București
ADERCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285183_a_286512]
-
nu o dată declamator și grandilocvent, e totuși strunit, menținut între limitele unei estetici „modernizate”, și poate convinge. Poetului îi este firească și postura de „cetățean”, el perorând, uneori vaticinar, cu discretă vigoare, pe tema vicisitudinilor veacului: e, în fond, un răzvrătit, probabil împotriva unor nedreptăți - neprecizate expozitiv - ale istoriei și ale actualității (obiectul revoltei rămâne relativ nebulos, dar tensiunea „insurecției” verbale denotă un sentiment poetic real). În asemenea ocazii filonul folcloric și haloul euforic sunt absente, tonul e rece, deloc calofil
IUGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287641_a_288970]
-
III-lea) și maiestatea sa însăși i-au dictat întreaga sa conduită“47. Dorind să evidențieze adevăratul rol al Franței și sprijinul pe care ea l-a acordat lui Cuza împotriva „rivalilor săi și a unei opoziții inapte și uneori răzvrătită“, Tillos atrage atenția ministrului său de externe că „nu numai influența noastră (a Franței) este atinsă, ci și politica noastră este compromisă dacă, prin imposibil, vreo mișcare ar izbucni“48. Și dacă totuși o mișcare ar • V. Russu, „Monstruoasa coaliție
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lui opere? POMPILIU CONSTANTINESCU Schimbând ceea ce-i de schimbat, N. Iorga a jucat în cultura română, în ultimele patru decenii, rolul lui Voltaire. Personalitatea lui e covârșitoare. Minor în fiecare activitate în parte, foarte conservativ și îmbibat de prejudecăți, dar răzvrătit continuu, sărind cu iuțeală de la o atitudine la alta, și totdeauna tolerat în nestatornicie printr-o bună credință care se simte, N. Iorga apare masiv privit de departe, prin numărul uriaș de tomuri scrise și prin multiplicitatea preocupărilor. Totuși imensa
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
să scrie în limba natală. POMPILIU CONSTANTINESCU Într-un veac de deshidratare, de anxietate, care ia toate aparențele unei clinici psihopatologice, Panait Istrati a fost un om viu, un om adevărat, un autentic. [...] Cu o energie oarecum plebeiană, de veșnic răzvrătit, s-a exprimat întreg, fără sfială și fără rușine. A făcut profesiune de om, în timp ce se face din ce în ce mai mult profesiune din tăierea firului în patru. ȘERBAN CIOCULESCU SCRIERI: Kyra Kyralina, pref. Romain Rolland, Paris, 1924; ed. (Chira Chiralina), București, 1924
ISTRATI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
să dea oconotație negativă controlului social. Pliați adânc pe individualitate, libertate și criticism social, ei apără individul în fața familiei, familia în fața statului. Dar oare marea masă a oamenilor resimt acest control atât de coercitiv, sau această prezumție este proiecția intelectualului răzvrătit? Apoi, ar fi de conceput existența comunităților umane în complexitatea vieții sociale actuale, fără un (auto)control social? 8.3. Raportul părinți-copii sub semnul socialuluitc "8.3. Raportul părinți‑copii sub semnul socialului" 8.3.1. Șansele școlare și socialetc
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de debut a lui R., Singurătatea în doi, prezentată elogios de Otilia Cazimir, anunță chiar prin titlu conturarea unei duble identități, pe care o va evidenția cu insistență întreaga lui creație: pe de o parte, este ființa umilă, spiritul plebeu răzvrătit care, în maniera lui Serghei Esenin, se vede definitiv atașat de obârșia dură, țărănească, pe de alta, ființa privilegiată, creatorul, cel care investighează misterele lumii și tainele poeziei. Cele două identități nu se opun, ci se confundă. Titlul trimite și
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
trandafirul sălbatic” ce „neclintit rămâne” și „se apără cu spinii”. Ajuns aici, R. își alcătuiește prima retrospectivă lirică, Nordul obiectelor (1979). Pasul următor este Accente (1981), o culegere totuși eterogenă, în care autoportretul se estompează, tonul e mai blând, confesiunea răzvrătită devine notație aparent detașată, iar „energia visului” devine melancolie. Ciclul Antares din Trandafirul sălbatic anticipa o coordonată nouă, motiv pentru care este reluat în Magie (1982), carte în care reflecția și notația devin investigație lirică, spațiul poetic confruntându-se cu
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
evenimentelor la nivel popular, dintr-o perspectivă cvasianonimă și naivă, prin intermediul unor întâmplări episodice banale. În ciclul Roata cu șapte spițe, o țărancă face tot posibilul, riscându-și viața, ca pușca ascunsă de bărbatul ei, fost gornic, să ajungă la răzvrătiți (Flinta lui Dămian); jertfindu-se, un țăran beteag vestește, buciumând, izbucnirea răzmeriței (Tulnicul lui Gădălin); alt țăran izbutește să ia, în ziua zdrobirii pe roată a lui Horea, opincile acestuia, obiecte devenite sacre pentru el, pe care apoi, după îndelungi
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
Ursul românesc", "E slobod să mai cînt?", "Cîmp românesc", "Poeților tineri", "Drumul meu", "Despărțire de o garoafă roșie", pe activistul de partid sau, cum pretindea Beniuc și după 23 august 1944, pe ilegalistul care se vrea așezat în fruntea mulțimii răzvrătite. Nu știu cum de s-a acceptat asemenea forțare a sensurilor autentice ale poeziei". Ba știm foarte bine. Era la mijloc nevoia acută a unei "legimități" pentru o formulă literară neviabilă, importată pe deasupra, "realismul socialist", pentru care forțarea prin metode tîlhărești a
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]
-
Adrian Păunescu. Nu mai putem fi însă de acord cu dl. Ion Cristoiu, cînd afirmă: "Lirica lui Mihai Beniuc dinainte de încheierea războiului sfidează toate normele literaturii angajate. Sînt suficiente astfel două observații, ținînd de simpla aruncătură de ochi. Prima: mulțimea răzvrătită, pregătindu-se să explodeze, avîndu-l în frunte pe poet, nu e de extracție proletară, ci țărănesască, mai precis moțească. Or, potrivit normelor elementare ale "literaturii angajate", cei ce urmau să dărîme vechea orînduire și să instaureze noua viață, noua primăvară
O struțo-cămilă ideologică (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17158_a_18483]