408 matches
-
și abia apoi Totalitate și infinit. În postfața să, Virgil Ciomos se întreabă care vor fi fiind acele repere intelectuale sau umane care au definit unicitatea gîndirii lui Lévinas, recunoscînd, însă doar între altele, descinderea filozofului dintr-o multimilenara tradiție rabinica. Ticu Goldstein, apelînd la diverse surse care îi confirmă convingerea, merge însă mai departe, sugerînd că de fapt iudaismul, așa cum îl (re)definește Lévinas, reprezintă marca esențială a gîndirii sale, izvorul care dă claritate și adîncime și importurilor sale din
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
adunarea Bisericii lui Hristos, adică, acei care au primit slava înfierii, prin care strigăm, «Abba, Părinte!»” (Rom. 8, 16). Psalmul 81, 6 fusese discutat într-o manieră similară anterior, de către Sfântul Iustin Martirul. Dar Sfântul Iustin rămâne încă aproape de exegeza rabinică, care considera că oamenii devin „Dumnezei” prin supunerea în fața Legii. Sfântul Irineu este primul care s-a aplecat asupra implicațiilor baptismale pe care Sfântul Iustin le indică, dar nu le dezvoltă. În timp ce Sfântul Iustin asociase textul cu „copiii lui Dumnezeu
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
Talmudul nostru arată că cel ce pierea sub domnia lui Jane era osîndit să fie ucis cu pietre. Nu putem crede în evangheliile voastre cu atît mai mult decît pretinsele scrisori ale lui Pilat presupuse de voi. Această deșartă învățătură rabinică era lesne de răsturnat. Regina însă puse capăt disputei întrebîndu-i pe evrei de ce puțeau? "Același Zechiel ținu mai multe conferințe despre care unul din ucenicii săi ne dă seama. Fiecare parte își atribui victoria, deși aceasta nu putea fi decît
Voltaire despre evrei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16036_a_17361]
-
în cimitirul evreiesc din Calea Lipovei, joi, 22 aprilie. Au fost alături de noi, la durerosul eveniment, toți cei care l-au iubit, prețuit și respectat pe cel ce ne-a îndrumat de-a lungul celor 63 de ani de misiune rabinică. Fie-i memoria binecuvântată! Comunitatea Evreilor din Timișoara. Împărtășim durerea resimțită de Comunitatea Evreilor din Timișoara și de îndoliata familie la dispariția celui care a fost Prim-Rabinul dr. ERNEST NEUMANN, un intelectual de marcă, o prezență activă în viața
Agenda2004-17-04-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/282347_a_283676]
-
idolatrizați, ca Mircea Eliade sau Emil Cioran. De altfel, și prin structura personalității și-ar putea revendică o dublă naționalitate. Erudiția să aproximativa și patetica aduce aminte de Nicolae Iorga, în timp ce raționalismul popular pe care îl practică dezinvolt are ceva rabinic. Mai presus de apartenență etnică, Z.Ornea rămâne însă un cărturar. Și morală să este a unui cărturar. Z. Ornea vrea liniște, ca să poată să citească, vrea relații cordiale cu semenii, ca să poată să coopereze. Foarte tolerant cu moravurile celor
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
lui se întoarseră pe scaune și îl priviră cum își scarpină neconvingător fruntea. - Nu reușesc deloc, declară el și se trînti la loc. - Ridică-te ! Rabinul Binder înaintă de la pupitrul lui Itzie pînă la cel din fața lui Ozzie. Cînd spinarea rabinică se întoarse către el, Itzie îi dădu cu tifla, stîrnind chicoteli mărunte în încăpere. Rabinul Binder era prea preocupat să nimicească odată pentru totdeauna absurditățile lui Ozzie ca să-și mai bată capul cu chicotelile. - Ridică-te, Oscar. La ce se
La revedere, Columbus by Philip Roth () [Corola-journal/Journalistic/4614_a_5939]
-
beneficiarilor ei în direcția reconstrucției ticăloșiilor totalitare, despre improbabilitatea și lipsa de teleologie istorică a libertății. Cartea e făcută să păcălească cititorul neavertizat: ea pare scrisă liber, exemplele la îndemâna neinstruitului abundă, autorul se mișcă cu o libertate uluitoare între exegeza rabinică, democrația greacă, experimentele comunismului secolului XX, ultimii douăzeci de ani ai României și critica internetului, televiziunii și shopping-ului, putând să provoace ușor un vertij în capul cititorului neatent și care nu a urmărit, eventual, câteva din cărțile anterioare ale
Ca un bănuț în buzunarul rupt by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2385_a_3710]
-
umane? Să intre într-un restaurant la braț cu o kurve cu craci lungi! O muiere rea de muscă în haine mulate pe corp! — Ah, te rog, Ve-ne-ra-tî-e, m-am făcut băiat mare - așa că mai dă-o-ncolo de morală rabinică. În faza asta se dovedește cam caraghioasă. Întâmplarea a făcut să prefer femeile frumoase și sexy celor urâte și frigide, ce mare tragedie? De ce mă-nfățișezi acum ca pe-un gangster din Las Vegas? De ce mă legi pe vecie cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ar trebui, totuși, întrucât nu știe ce este viitorul, care va fi el, să fie în stare să accepte și surpriza negativă: că schimbarea va fi cumplită și că, în loc să anunțe o nouă lume, anunță un sfârșit dureros. O vorbă rabinică, care are aparența unei glume, a unei replici cu haz, exprimă oarecum prevederea unui asemenea sfârșit: „Să vină Mesia, sigur, dar n-aș vrea să fiu atunci de față!“ În fond, ceea ce îndreptățește atitudinea mesianică nu este atât scopul, venirea
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
tendință. Nu numai Eliade XE "Eliade, Mircea" s-a înșelat, tendința există până azi. Însuși Scholem XE "Scholem, Gershom" a greșit, căzând în mitologie, într-o dimensiune care există în Cabala, dar nu există nici în Biblie, nici în literatura rabinică. Asta e un fel de viziune occidentală, berlineză, pariziană, să spunem, voltairiană, kantiană, așa ceva, care există până azi în studiile ebraice. De-acolo s-a inspirat Eliade XE "Eliade, Mircea" . Nu știu exact de unde, dar cred că pot să găsesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
Mircea" descrie Biblia așa cum se descrie Biblia tot timpul. Câteva cuvinte, din care deduc că ce a scris el în Jurnal în ’67-’68 i-a provocat un fel de reflecție, dar n-a schimbat narațiunea biblică și nici narațiunea rabinică. Când ajunge la Cabala, în ’80 și ceva, când scrie volumul al III-lea, spune: „Cabala este o scriere, o narațiune scholemiană”. Asta s-a întâmplat în Evul Mediu: așa cum s-a produs ruptura dintre Biblie și Talmud, s-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
a primit - din mâna îngeru- lui - Cartea înțelepciunii lui Dumnezeu, ci Enoh (cf. ver- siunea slavonă a Cărții lui Enoh, XXXIII) sau Isaia (cf. apo calipsa timpurie Viziunea lui Isaia), sau chiar Noe (cf. textul Sepher Noah din lite ratura rabinică medievală) (10, pp. 53, 113, 119 și 22, pp. 226-228). Pentru tradiția islamică, regii David și Solomon sunt cei care au primit în dar de la Dumnezeu cunoașterea divină și, odată cu ea, cunoașterea „limbajului păsărilor”. „Noi [= David și Solomon] am fost
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu coarne mari”) și convertirea tuturor națiilor (păsările și animalele se transformă în tauri albi). „Apocalipsa cu bestiar” stă la originea unui întreg gen literar, ilustrat și în cultura română, printre altele, de Istoria ieroglifică a lui Cantemir. 4Ezdra Tradiția rabinică îl consideră pe Ezdra „al doilea Moise”. Într-adevăr, se poate spune că întoarcerea din exil (458 î.Hr.) echivalează cu o a doua naștere a lui Israel: un alt Templu se construiește în locul celui ridicat de Solomon; în urma unui decret
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
construiește în locul celui ridicat de Solomon; în urma unui decret al Marii Adunări, bărbații căsătoriți cu femei neevreice trebuie să se despartă (adică să ia totul de la capăt, lepădându-se de viața de până atunci); în sfârșit, Torah se rescrie (tradiția rabinică pune inovația tot pe seama lui Ezdra) cu caractere aramaice, pătrate. Ne aflăm așadar în fața unui personaj a cărui charismă acționează deosebit de puternic chiar după cinci secole de la moarte. Lui îi sunt atribuite nu mai puțin de șase cărți. Cartea a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și filozofică păgână rămâne o afirmație de bun-simț, incontestabilă (firește, fiecare aspect al acestei influențe merită discutat și nuanțat). Aceasta nu zdruncină sub nici o formă legătura ombilicală dintre ultima scriere din Noul Testament și corpusul apocaliptic intertestamentar. Câteva reflecții finale Iudaismul rabinic, instituționalizat va privi cu suspiciune textele apocaliptice. Cartea lui Daniel a fost cooptată în canon datorită pasajelor exegetice care urmează după fiecare vis sau viziune extatică. O viziune fără interpretare poate deveni primejdioasă pentru neinițiați. și nu numai atât. Argumentul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și reglementează viața cultică în Iudeea la începutul secolului al VII-lea î.Hr. Ulterior, este admisă în canon și literatura profetică, atât de importantă în perioada de restriște a exilului babilonian. Ageu, Zaharia și Malachia formează ultima serie (în viziunea rabinică) de profeți inspirați de către Duhul sfințeniei (ruah ha-qodesh). În perioada elenistică, se vorbește despre structura tripartită a Bibliei ebraice: Pentateuhul (Torah), Profeții (Neviim), celelalte cărți sau hagiografii (Ketuvim). Urmează perioada „creștină”, când disputele asupra canonului Bibliei ebraice se radicalizează. Abia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
situată într-o singură regiune 174. Cercetătorii contemporani au scos în evidență caracterul dacă nu revoluționar, cel puțin îndrăzneț al versiunii „celor șaptezeci”. Termenii grecești folosiți pentru echivalarea unor termeni teologici ebraici atestă o voință profundă de subminare a autorității rabinice, devenită sufocantă. Cert este că, îmbrăcându-se în veșmântul limbii grecești, gândirea iudaică a câștigat în amplitudine, evitând riscul unei închideri sterilizante în sine. Odată cu traducerea Sfintelor Scripturi într-o limbă universală, iudaismul însuși a devenit „universal”. Numai că acest
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
mirat că nu ciocănea În brațul lui și că nu șuiera la mine printre dinți, și a Început să-mi explice: Uite ce e, doamnă, primești de la el cel puțin dublu decât ar fi visat să-ți acorde orice tribunal rabinic sau civil. Cel mai bine ar fi să prinzi oferta noastră cu amândouă mâinile, pentru că, sincer vorbind, doamnă, În toată cariera mea Încă nu am văzut un om care să accepte de la Început să cedeze toate bunurile comune. În afară de Peugeot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
poștale părăginite din holul unei clădiri de piatră cenușie, uimit să descopere și aici o familie Pizanti și aproape surprins că nu-și vede propriul nume pe cutia de dedesubt, se apropie politicos de el un tânăr student la școala rabinică sefardă, cu ochelari, slab, Îmbrăcat În haine de hasid așkenazi. Cu grijă, parcă anticipând o reacție violentă, Îi propuse lui Fima să Îndeplinească acolo, pe loc, porunca divină de a-și pune filactere. Deci, după părerea ta, asta o să apropie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
destul de răspândită. La fel, australienii, papuașii, grecii, romanii etc. credeau că șerpii se împerechează cu femeile. J.G. Frazer descrie în Adonis felul cum tribul indian komati utiliza șerpi din piatră pentru a influența fertilitatea femeilor tribului. Mai târziu, "în cercurile rabinice se spune că menstruația se datorește raporturilor Evei cu șarpele în Paradis"212. Relația femeie lună se consumă nu numai sub raport erotic, ci îmbracă o multitudine de alte forme și semnificații. "O legendă bretonă ne asigură că părul vrăjitoarelor
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
primit unele răspunsuri și rezolvări în timp. O altă parte se mai află încă pe agenda de zi. 284 J.-P. Vernant et al.,, Divination et rationalité, ed. cit., p. 24. 285 Ibidem, p. 44. 286 Referindu-se la metodele rabinice de explicare a Torei, Moshe Idel urmărește utilizarea unui termen, drș. Concluzia sa este aceea că "mutația de la folosirea oraculară a rădăcinii drș în legătură cu Dumnezeu la o cercetare a textului într-o modalitate exegetică este o evoluție care presupune că
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în traduceri în diferite limbi (Sacchi 1981, 1989) - și de scrierile grupului de la Qumran, stabilit în apropiere de țărmul nord-occidental al Mării Moarte (Soggin 1995). Este vorba de texte care înfățișează un iudaism heterodox, dacă îl evaluăm după criteriile iudaimsului rabinic din secolul al II-lea d.C. După excluderea grupurilor care mai târziu vor fi definite „sectare”, credința lui Israel va fi deja, cu puține, dar importante variante (de exemplu, existența templului din Ierusalim, a cultului sacrificial celebrat de preoți și
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
cu alte cuvinte, lupta împotriva ipocriziei. De altfel, în Biblia ebraică, dar mai ales în codul „sacerdotal” al Pentateuhului, sunt descrise multe sacrificii și toate sunt reglementate cu precizie; pe de altă parte, știm din alte izvoare (Mișna, Talmud, comentariile rabinice antice, chiar și Noul Testament) că cultul sacrificial se desfășura în special la templul din Ierusalim, dar nu erau excluse probabil nici celelalte sanctuare, ca de exemplu la Șilo (cf. 6.1.b), unde erau oferite sacrificii animale (1Sam 2,12
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
existat această posibilitate, sâmbăta nu este încălcată” (Šabb. XIX,1, cf. Pes. VI,2). Motivația se baza pe spusele lui rabbi Simon ben Menasia: „sâmbăta a fost făcută pentru voi și nu voi pentru sâmbătă”, zicală înregistrată de un comentariu rabinic la Ex 31,31 (cf. Isus în Mc 2,27). Comunitatea de la Qumran pare să fi fost mult mai rigoristă cu privire la această chestiune: în afară de a-l lăuda pe Domnul, sâmbăta nu era permisă nicio acțiune. Sâmbăta a devenit progresiv semnul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
inadmisibilitatea sa, lucru valabil și astăzi în unele biserici creștine; fariseii acceptau posibilitatea de se adapta în funcție de situație. O situație asemănătoare este descrisă cu privire la păstrarea sâmbetei, rigoristă pentru grupul de la Qumran, severă pentru farisei, mult mai deschisă pentru Isus: cazuistica rabinică despre respectarea sâmbetei (cf. 14.3.e) nu este legalistă, ci încearcă să se împotrivească tentativelor de încălcare, probabil frecvente, ale acelora care nu voiau să oprească lucrul în între-prinderile familiale. c) Esenienii sunt un alt grup în iudaismul mijlociu
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]