396 matches
-
în "Letopisețul Cantacuzinesc", se menționează că: "„deci atuncea boiarii câți erau pribegi încă au venit de s-au închiat toți la Alexandru vodă. După aceia trecând 2 luni, iar Alexandru vodă au început de au tăiat mulțime de boiari, anume: Radul logofătul ot Drăgoiești i Mihnea ot Bădeni i sin Udriște vistierul i Tudor ot Bucov i Vladul Caplii i Pătrașcu i Calota i Stan sin Drăgulețului i Radul stolnicul ot Boldești i Radul sin Socol dvornicul, și alții, mesița septemvrie
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
iar Alexandru vodă au început de au tăiat mulțime de boiari, anume: Radul logofătul ot Drăgoiești i Mihnea ot Bădeni i sin Udriște vistierul i Tudor ot Bucov i Vladul Caplii i Pătrașcu i Calota i Stan sin Drăgulețului i Radul stolnicul ot Boldești i Radul sin Socol dvornicul, și alții, mesița septemvrie 1 deni”" . Același episod este relatat în cuvinte aproape identice și de cronică lui Radu Popescu, însă nici unul dintre cei doi cronicari nu spune nici un cuvant despre motivația
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
de au tăiat mulțime de boiari, anume: Radul logofătul ot Drăgoiești i Mihnea ot Bădeni i sin Udriște vistierul i Tudor ot Bucov i Vladul Caplii i Pătrașcu i Calota i Stan sin Drăgulețului i Radul stolnicul ot Boldești i Radul sin Socol dvornicul, și alții, mesița septemvrie 1 deni”" . Același episod este relatat în cuvinte aproape identice și de cronică lui Radu Popescu, însă nici unul dintre cei doi cronicari nu spune nici un cuvant despre motivația care a stat la baza
Alexandru al II-lea Mircea () [Corola-website/Science/308045_a_309374]
-
istoric din Letopisețul de la Bistrița: „În anul 7015 (1506), octombrie în 28, intrat-au domnul Ioan Bogdan Voievod în țara muntenească cu toate oștile la locul Rătezații, lângă movila Căiata, pe cea parte a Râmnicului; și acolo au venit de la Radul Voievod un sol [...] și au rugat pe domnul Bogdan Voievod cu multă rugăminte să se împace cu Radul Voievod, fiindcă «sunteți creștini și de același neam» (zicea el); și multe vorbe s-au schimbat între dânșii și multă rugăminte s-
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
în țara muntenească cu toate oștile la locul Rătezații, lângă movila Căiata, pe cea parte a Râmnicului; și acolo au venit de la Radul Voievod un sol [...] și au rugat pe domnul Bogdan Voievod cu multă rugăminte să se împace cu Radul Voievod, fiindcă «sunteți creștini și de același neam» (zicea el); și multe vorbe s-au schimbat între dânșii și multă rugăminte s-au făcut [...] iar domnul Bogdan Voievod, văzând atâta rugăminte, făcu pe voia lui și se-mpăcă”. Pictura lui
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
lângă satul Săreni. Lungimea sa totală este de 28 km iar suprafața bazinului său hidrografic este de 106 kmp. Acest pârâu străbate comuna pe o lungime de 3,5 km și colectează toate apele de pe teritoriul comunei: Valea Sărată, Vâlceaua Radului, Valea Cârții și Valea Bradului care se unesc vărsându-se în Otăsău sub numele de Valea Sărată; mai la sud, între Dealul Motești și Dealul Cârlige curge Valea Manta. Dealurile comunei Pietrari sunt acoperite în parte cu păduri de foioase
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
pentru ofensiva care avea să-l alunge pe Radu cel Frumos în toamna anului următor. Campania militară începe pe 8 noiembrie 1473 prin trecerea Milcovului de către armatele unite ale lui Ștefan cel Mare și corpurile de mercenari angajate de Laiotă. Radul cel Frumos iese în întâmpinarea armatei invadatoare probabil undeva pe lângă Gherghița în Prahova unde, între 18 și 20 noiembrie, are loc așa numita "bătălie de la Cursul Apei". Voievodul muntean este înfrânt și obligat să se refugieze în cetatea Bucureștiului unde
Basarab Laiotă cel Bătrân () [Corola-website/Science/302055_a_303384]
-
primul hrisov din 25 martie 1545 a menținut în funcții și chiar a promovat patru dregători ai predecesorului său. Cronica țării consemnează că la două săptămâni după instalare a poruncit ca să fie uciși mai mulți boieri printre care: Coadă vornicul, Radul comisul, Dragul stolnicul, Stroe spătarul, și Vintilă comisul. Cronica mai menționează că ei au fost și torturați pentru a dezvălui unde sunt banii și bijuteriile ascunse pentru a fi vărsate la tezaur. În urma acestui măcel, o parte din marea boierime
Mircea Ciobanul () [Corola-website/Science/302518_a_303847]
-
Mehedinți. Prima atestare documentară sigură a locuirii acestor zone apare în Hrisovul din 27 iunie 1529 prin care Moise, voievodul Țării Românești întărește niște ocine Mănăstirii Govora iar printre boierii trimiși să cerceteze actele și să depună mărturie apar și Radul și Stoian din Aluniș. Ori dacă erau stăpânii, desigur că existau și supușii. La începutul secolului al XVII-lea pământurile megieșilor încep să fie cumpărate de diverși nobili, pentru ca, până la sfârșitul secolului, practic întreaga suprafață să devină, fie boierească, fie
Comuna Spineni, Olt () [Corola-website/Science/298965_a_300294]
-
care se prelungește și în următorii ani pentru aplanarea lui intervenind însuși principele Sigismund Bathory printr-un decret emis în 1583. Acest decret este important pentru istoria Racoviței, deoarece în el apar pentru prima dată numele unor iobagi: Thoma Nikowich, Radul Batuir(?), Ioan Zakette Doykul, Wratislav Opre și Radul Vlatislaw de Rakowicza. În ziua de 25 octombrie 1599 oștile muntene în frunte cu Mihai Viteazul venite dinspre Făgăraș au făcut joncțiunea cu trupele intrate prin pasul Turnu Roșu conduse de frații
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
aplanarea lui intervenind însuși principele Sigismund Bathory printr-un decret emis în 1583. Acest decret este important pentru istoria Racoviței, deoarece în el apar pentru prima dată numele unor iobagi: Thoma Nikowich, Radul Batuir(?), Ioan Zakette Doykul, Wratislav Opre și Radul Vlatislaw de Rakowicza. În ziua de 25 octombrie 1599 oștile muntene în frunte cu Mihai Viteazul venite dinspre Făgăraș au făcut joncțiunea cu trupele intrate prin pasul Turnu Roșu conduse de frații Buzești, căpitanul Baba Novac și Banul Udrea. Dacă
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
Macarie Mihailovici Radul (în ; n. 4 septembrie 1910 - d. 2 mai 1971) a fost un geograf moldovean, care a fost ales ca membru titular al Academiei de Științe a Moldovei. A fost candidat în științe geografice și docent. La inițiativa sa, a fost
Macarie Radul () [Corola-website/Science/311069_a_312398]
-
titular al Academiei de Științe a Moldovei. A fost candidat în științe geografice și docent. La inițiativa sa, a fost înființată la 30 octombrie 1938 Facultatea de Geografie a Universității de Stat din Tiraspol. În perioada decembrie 1939 - septembrie 1940, Radul a fost director al Institutului pedagogic din Tiraspol. După reocuparea Basarabiei de către URSS, a fost numit în funcția de comisar al poporului pentru învățământ al RSSM, de unde a fost trecut în noiembrie 1944 în funcția de vicepreședinte al Consiliului de
Macarie Radul () [Corola-website/Science/311069_a_312398]
-
data de 12 iunie 1946 Consiliul de Miniștri al RSSM și Biroul CC al PC (b) din Moldova au adoptat Hotărârea nr. 583 „Cu privire la crearea Bazei Moldovenești de cercetări științifice a Academiei de Științe a URSS în orașul Chișinău”. Macarie Radul a fost numit în funcția de director adjunct al Bazei, funcție pe care a îndeplinit-o până în anul 1947. În anul 1947, Macarie Radul devine membru al Biroului CC al PC(b) M, apoi în anul 1949 este promovat în
Macarie Radul () [Corola-website/Science/311069_a_312398]
-
crearea Bazei Moldovenești de cercetări științifice a Academiei de Științe a URSS în orașul Chișinău”. Macarie Radul a fost numit în funcția de director adjunct al Bazei, funcție pe care a îndeplinit-o până în anul 1947. În anul 1947, Macarie Radul devine membru al Biroului CC al PC(b) M, apoi în anul 1949 este promovat în funcția de secretar al CC al PC(b) M pentru agitație și propagandă. În anul 1951, a fost eliberat din funcție fiind acuzat de
Macarie Radul () [Corola-website/Science/311069_a_312398]
-
a Moldovei, în care Rusia și rușii, deși cu anumite rezerve, erau prezentați ca ocupanți. La data de 20 mai 1960, a fost creat Institutul de Economie, devenind primul său director. Prin hotărârea Guvernului RSSM din 1 august 1961, Macarie Radul a fost desemnat membru corespondent al Academiei de Științe a RSS Moldovenești. La data de 6 martie 1965, a fost numit director al nou-înființatei Secții de Geografie a Academiei de Științe a RSS Moldovenești, astăzi Institutul de Geografie al Academiei
Macarie Radul () [Corola-website/Science/311069_a_312398]
-
i se atribuie și clădirea unei biserici la Șaina, ținutul Cladova de pe Valea Timocului, regiune cu sate aproape exclusiv românești până în zilele noastre. Despre așezământul monastic Mănăstirița, existent și azi, legendele spun că a fost întemeiat de Nicodim și de „Radul beg”, al cărui nume se mai distingea în vechime pe porțile altarului. În acele timpuri zona era parte a Țaratului de Vidin. În 1369 Nicodim este chemat în Țara Românească, pentru a întemeia o mănăstire. Răspunde solicitării cu entuziasm, urmându
Nicodim de la Tismana () [Corola-website/Science/308824_a_310153]
-
aria Dafnei, repetată înpreună cu un cor mic. Pe scena apare apoi corul nimfelor dansând, un scurt intermezzo instrumental urmat de duetul Enonei cu Arethuza, urmat iar de un scurt dans. Euridice le răspunde cu aria "Compagnes fidèles" , urmată la radul ei de corul "Qu'il se croiră fortuné" , întrerupt brusc de strigatul Euridicei. CD Charpentier - "La descente d'Orphèe aux enfers" H. 488, ansamblul Leș Artes Florisants condus de William Christie, comentariu de H. Wiley Hitchcock , Erato, 0630-11913-2, 1995.
La descente d'Orphée aux enfers () [Corola-website/Science/308877_a_310206]
-
un vechi cnezat românesc pomenit în diplomă regelui Sigismund din anul 1426. Conform analizei diplomei din anul 1426 făcută de Lisseanu, "Brețcu" a fost un cnezat românesc condus de "Ioan Cneazul (chinezul în originalul tradus de Lisseanu) zis Ungurul și Radul fiul lui Tăcu din Brețcu". Aceștia se prezintă înaintea regelui Sigismund și-l roagă să confirme privilegiile și libertățile comunei lor. Regele Sigismund admite că satul româneasc Brețcu să fie și de acum înainte supuși numai jurisdicției ducelui lor și
Comuna Brețcu, Covasna () [Corola-website/Science/310383_a_311712]
-
supuși numai jurisdicției ducelui lor și să păzească și pe viitor frontieră Transilvaniei dinspre Moldova. Textul în latinește: Nos Sigismundus ... commendamus tenore presentium, significantes quibus expedit universis; Quod venientes nostre Majestatis în presentiam fideles noștri Joannes Kenesius dictus Magyar, et Radul filius Czako de Bereczkfalva, nostre declararunt Majestăți, quod în confinibus Terre Siculorum nostrorum, versus partes Moldavie existeret quedam "villa Valachalis Bereczkfalva" vocata... Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Brețcu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Comuna Brețcu, Covasna () [Corola-website/Science/310383_a_311712]
-
lui Ursu și Oancea, cu feciorii lui, ca să le fie lor moșie la Urlați (...), din câmpu și din apă și din siliștea satului ... La 3 iunie 1595, Mihai Viteazul dădea poruncă lui Ursu și cu feciorii lui, anume Stan și Radul, și feciorilor lor (...), ca să le fie lor moșie în "Deaul Bobului" și cu viile din partea Albului feciorul Bălței jumătate, și din deal și din pădure. Pentru că au cumpărat Ursu și cu feciorii lui, Stan și Radul, dintre această jumătate de
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
lui, anume Stan și Radul, și feciorilor lor (...), ca să le fie lor moșie în "Deaul Bobului" și cu viile din partea Albului feciorul Bălței jumătate, și din deal și din pădure. Pentru că au cumpărat Ursu și cu feciorii lui, Stan și Radul, dintre această jumătate de moșia Albului, jumătate de la Albul drept 400 de aspri. Iar altă jumătate din jumătate din partea Albului ce s-au zis mai sus o au cumpărat Coman, feciorul lui Ursu, de la Albu drept 400 aspri însă și
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
hotarnicii au cerut de la răzășii de la Hristici "scrisori și dovezi cu care cer să tragă la a lor stăpînire" pămîntul dorit. Ei le-au arătat "un suret de pe un ispisoc din anul 7138 mart 15... de la răposatul Alexandru Voevod fiul Radului Voevod, cu cari au miluit pe Todirașcu pârcălab de Soroca cu o săliște anume Hristiște cu loc de iazuri și de mori ci este în dreptu Sorocii. Iar hotarul sa-i fii de cătră toate părțile după hotarul lor vechiu
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
septembrie 1611 - august 1616, august 1620 - august 1623 și al Moldovei: 24 iulie 1616 - 9 februarie 1619 și 4 august 1623 - 20 ianuarie 1626. ) da carte pentru stăpînirea a mai multor sate postelnicului Ianache. “Din mila lui Dumnezeu, noi Io Radul voevod, dom al țării Moldovii facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor celor ce o vor vedea sau o vor auzi, citindu-se că domnia mea am dat și am întărit credinciosului și cinstitului nostru boier, jupan Ianachie postelnic
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Radu Vodă i-au ieșit înainte cu oaste. Și s-au lovit la Clejani. Și au biruit pre Mehmet bei ca dintâi și mulți turci au pierit. Iar când au fost apoi, au biruit turcii. Și au pierit Benga iar Radul Vodă cu boiarii au fugit în Țara Ungurească (n.n. în Transilvania - cetatea Diodului - Stremț). Iar Mehmet bei au pus oamenii lui subași pre la toate orașele. Și s-au dus Mehmet bei peste Dunăre. Iar preste puțină vreme au venit
Cetatea medievală a Diodului () [Corola-website/Science/314352_a_315681]