9,883 matches
-
ca să le discutăm împreună”. Surpriza tînărului, în cursul vizitei din strada Mercur, a fost să-și revadă stihurile înțesate de corecturi, iar pe unele din ele schimbate complet. „Ca să- mi liniștească emoția de poet în fața unor refaceri atît de radicale, mi-a spus textual: «Așa făceam și cu versurile lui Eminescu».”1 Mărturisirea tranșantă a criticului, scoasă la iveală în 1942, n-a fost nicicînd invocată ulterior în discuțiile privind editarea maioresciană a poeziilor lui Eminescu. Dar suspiciuni de același
„Așa făceam și cu versurile lui Eminescu“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2526_a_3851]
-
unele bampirițe, dar o așa strivitoare absolută și în masă n-am mai avut - și nici nu văz cum am mai putea avea. Lucica vorbește de-a dreptul din transcendența inaccesibilității și cu un dispreț și o greață atît de radicale că ți-e jenă să-i fii, ca bărbat, fie și simplu cititor. Iat-o pe suverana disprețului de bărbați ținînd un discurs de curată androfobie (dar nu fără temei, căci, pe cît se pare, cu toată nimicnicia lor, acestor
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
O noapte). Merită, deși cele cu Lucica sunt, după cum se vede, nopți scumpe, letale, petrecute cu o mantis religiosa. Altminteri, nu-i de mirare că Lucica ar mai trage, oricît de amazoană, și cîte un chef amoros, întrucît profesiunea ei radicală e dragostea de viață și de toate ale ei: „Nu-i vina mea dacă trăiesc/ Și-mi place viața cum ar fi ea.” etc. (Iubesc viața). E mîndră peste măsură, mereu cu teama că-i pătează cineva blazonul imperial al
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
apar și alte specii, dar niciuna atît de compătimitoare și empatică precum plopii (cu „sărăcia” de har a cărora Ada se identifică; dar și cu propulsia lor spre cer). Chiar și-n plină dramă de amor, printre ofuri și suspine radicale, dacă - și cît - stă în natură, Ada se pierde în reverii: „Sub poale de sălcii,/ Cu ochiul deschis,/ Aievea mă fură/ Un limpede vis” etc. (Sub poale de sălcii...). Estetica de peisaj e sumară, firește, cu descripții naive și candide
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
în acest fel, scrisul decât o tentativă de supraviețuire, o formă de exhibare a suferinței și de refuz al compromisului? Pe de altă parte, personalitatea literară a lui Norman Manea își consolidează relieful identitar mai ales din libertatea, compensatorie și radicală, de a spune adevărul ultim, din chiar condiția marginalizării, cu concursul unei ironii ce trădează conștiința relativității unei lumi percepută ca spectacol burlesc, ca minciună, ca proiecție demagogică a unei ideologii alienante. Reconstituirea, prin scriitură netă, neconcesivă, a unor evenimente
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
Bulgaria și România, iar de aici în Europa Occidentală. Jurnaliștii de la The Times citează foști membri ai organizației Gardienii Revoluției, armata ideologică a regimului islamist de la Teheran, care ar conduce o rețea de trafic de droguri pentru susținerea grupărilor islamice radicale precum Hamas și Hezbollah, informează . Profiturile astfel obținute ar fi transferate către organizații teroriste, potrivit foștilor membrii ai organizației. Forțele Gărzii Revoluției ar fi preluat controlul asupra industriei traficului de droguri din Republica Islamică, veniturile obținute fiind folosite pentru susținerea
The Times: România, punct de tranzit pentru tranSportul de droguri din Iran () [Corola-journal/Journalistic/24468_a_25793]
-
cântărețului Dieudonné, cunoscut pentru antisemitismul lui. Vâlva creată a obligat guvernul să suspende proiectul de lege. Substratul întregii tevaturi nu e nici moral, nici politic, cum e prezentat de protagoniști, cu Farida Belghoul în frunte. E, în fond, religios. Catolicii radicali și-au dat mâna cu islamiștii radicali. Țelul comun e combaterea școlii laice. Conflictul e mai vechi, dar acum și-a găsit forma cea mai eficientă, fiindcă e cea mai perversă. Deja legea de acum câțiva ani care interzice voalul
Școala suverană by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2446_a_3771]
-
de diferitele culte o doresc diferită. Toți acești afluenți, mai mari sau mai mici, au alimentat fluviul actual de manifestații de stradă și de proteste pe net. Puțini au anticipat faptul că Alain Soral, catolicul xenofob, și Farida Belghoul, islamista radicală, se vor întâlni pe același teren de luptă contra laicității școlii. Amestecul religiosului în societate, așa dar și în școală, creează aceleași probleme peste tot. Nu biserica trebuie să aibă controlul predării religiei în școli, cum prevede contractul recent semnat
Școala suverană by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2446_a_3771]
-
prea monoton și neorganizat”.14 Perpessicius era, cu siguranță, mult mai intelectual și mai intelectualist decît mine, căci altfel numi explic preferința lui pentru gnomismele Anei. „Propriul” ei mi se pare, din contră, tocmai lamentația absolută, plînsoarea trasă-n versuri radicale, grele de durere, din cele ce nu mai exceptează nimic din toate trăitele. „În mine plînge chinul vieții/ Și dorul stinselor iubiri” - cam asta e poetica Anei. La ea nici măcar natura nu vine cu leacuri și consolări (cum face la
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
La câteva zile de la începerea noului semestru, Federația Educației Naționale pichetează, vineri, de la ora 15.00, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Reprezentanții FEN amenință că este posibil să se ajungă la forme radicale de protest, mergând chiar până la o încetare spontană a activității din învățământ, dacă Executivul nu își va da demisia. "Am asistat consternați la declarațiile primului ministru privind permanenta disponibilitate pentru dialog. Credem că domnul Boc a uitat că, de fapt
Profesorii pichetează, vineri, sediul Ministerului Educaţiei () [Corola-journal/Journalistic/23856_a_25181]
-
căderea regimului i-a găsit adolescenți), respectiv de la optimism, vizionarism, simbolic la realismul frust, necalofil și fotografic (în cea de-a doua, unde ceea ce debutează sub auspiciile unor Blandiana, Adameșteanu sau Cărtărescu sfârșește cu expat-ul Cătălin Dorian Florescu și cu radicala, deja amintită aici, Ioana Bradea). 1. O simplă precizare de subsol, care nu scade cu nimic caracterul remarcabil al paragrafului: conform dicționarelor, „băgău" e un regionalism care desemnează nu pipa, ci resturile de tutun care rămân în pipă. Probabil confuzia
O istorie cu creșteri și descreșteri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2386_a_3711]
-
mea - P.V.) În același timp, Adorno surprinde întregul caracter problematic al modernității: „Conceptul de modernitate, deși calitativ, suferă de abstractitate. El este privativ, mai mult negația a ceea ce acum nu mai trebuie să existe, decât o formulă pozitivă”. Invocând istoricitatea radicală a artei, Adorno subliniază că istoria este imanentă operelor de artă, nu „un destin exterior”. Acest element imanent, momentul istoric încorporat unei opere este ceea ce Adorno numește „nucleul temporal” (Zeitkern) al artei 1. Filosoful citează cuvintele lui Rimbaud: „Il faut
Adorno, Baudelaire și modernitatea by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/2400_a_3725]
-
și nici foarte multe vizite NU primea. Doar fratele ei mai trecea din când în când să o vadă. Boala care o chinuia tot mai rău în ultima perioadă, dar mai ales singurătatea, au determinat-o să ia această decizie radicală, cred vecinii femeii.
Şi-a plătit datoriile la întreţinere, plus o lună în avans, apoi s-a sinucis () [Corola-journal/Journalistic/24066_a_25391]
-
săi confrați, și nu numai fiindcă a scris în același timp cu ei, dar și fiindcă e afinul lor spiritual și un modernist à outrance. Împărtășește ideea lui Lovinescu despre „timpul (care) omoară orice creație omenească”, formulă încă și mai radicală decât „mutația valorilor estetice”, care lăsa clasicismului o șansă, în vreme ce pentru Zarifopol, clasicii nu sunt decât „o proptea pentru opiniile literare și artistice”. Ce „om în stare să vadă estetic”, se întreabă el, nu simte neplăcut „convenționalul abstract” din pictura
Dublă aniversare Paul Zarifopol (1874-1934) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2421_a_3746]
-
care avertizează, să ia aminte de pericole și să se gîndească intens la modalitățile de a le confruntă și înlătura". Ropote repetate de aplauze au însoțit discursul lui Havel. Președintele ceh oferea lumii universitare americane o viziune asupra viitorului democrației radical diferită de viziunea "standard" multiculturalistă. (Vezi eseul meu "Nouă Identitate a Omului Occidental" din România liberă, nr. 37 din 16-22 septembrie.) Conceptul de "democrație transcendență", reabilitînd ontologicul și stabilind o legătură directă, dialogica între Subiect și Obiect, oferă un instrument
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
de imagini false și individualisme meschine sau capricioase. Vor deveni adevărate individualități, Evenimente. Havel are dreptate. Ocidentul nu are nevoie de noi profeți, de noi imagini, de noi imnuri postmoderne să răsune în catedrale. Se cere însă urgent o operație radicală de arheologie culturală. Din țarina economismului și multiculturalismului, să fie recuperat Chipul întinat al democrației spiritualizate. Spre deosebire de "multiculturalism", care a creat modelul identității de grup, democrația transcendență mondializata va crea un nou individualism. Individul liber nu va mai fi considerat
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
mareșalului polonez E. Rydz-Smigly (citată de Florin Constantiniu, în volumul d-sale, Între Hitler și Stalin (Ed. Danubius, 1991): "Cu germanii riscăm să ne pierdem libertatea noastră, cu rușii se pierde sufletul nostru". Întrucît dinspre Răsărit venea pericolul unei alterări radicale a existenței noastre ca popor, al unui dezastru fără precedent, adică al Răului maxim, nu era preferabila acceptarea momentana a unui Rău mai mic, în măsura a-l contracara pe cel dintîi? În lumina de flăcări distrugătoare a posibilei invazii
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
se poate situa în afara criticii. Are momentele sale de împotmolire, crizele sale, uneori cu urmări dramatice, așa cum s-a întîmplat la noi, în răstimpul dintre cele două mari războaie, cînd anumite distorsiuni și vicii ale politicianismului au favorizat ascensiunea dreptei radicale și, după toate probabilitățile, au pregătit în subteran terenul comunismului. Nu resimțim oare acut, și în anii noștri, absența unor lideri de mare prestigiu și eficiența? Și - mergînd mai departe - n-au propus oare cîțiva intelectuali de seamă precum Alexandru
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
Elena Badea Gigi Becali a luat o decizie radicală privind programul de muncă de la Academia de Fotbal Gheorghe Hagi, în contextul în care patronul echipei Steaua beneficia de câte o zi de reducere a pedepsei pentru patru zile lucrate aici. Latifundiarul din Pipera a anunțat staff-ul Academiei lui
Gigi Becali, epuizat psihic: Nu mai pot... by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/21614_a_22939]
-
A fost un arhitect extrem de talentat. Dinu Patriciu a încercat o mulțime de businessuri. A fost ceea ce înseamnă un antreprenor de succes. Dinu Patriciu a fost un personaj extrem de interesant, un vizionar aș putea spune. Dinu Patriciu era un liberal radical. A fost o voce liberală extrem de puternică. A fost omul care l-a susținut pe Crin Antonescu să ajungă președinte PNL. A fost un liberal autentic, un capitalist român cu plusurile și minusurile sale și un om care nu a
DINU PATRICIU a murit. Rareș Bogdan: A fost un om controversat by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/21983_a_23308]
-
Anca Murgoci Radu Banciu a luat o decizie radicală cu privire la Antena 3. Întors din concediu, realizatorul TV va debuta cu un nou sezon la B1 TV. Radu Banciu a spus că de acum înainte va aborda multe subiecte de actualitate, dar nu va mai vorbi niciodată despre Antena 3
Radu Banciu nu va mai vorbi despre Antena 3. Vezi de ce by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/22165_a_23490]
-
Crișan Andreescu Monica Anghel a luat o decizie radicală, după șapte ani, în ceea ce privește viața ei profesională. Monica Anghel pune punct colaborării cu postul de radio Europa FM, în care a prezentat matinalul postului, alături de George Zafiu și Vlad Petreanu, potrivit paginademedia.ro. "S-a închis colaborarea mea cu ei
Monica Anghel a decis să se despartă... by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/22156_a_23481]
-
inundat de vegetație sau, cel mult, în patriarhale orașe de provincie. O literatură care nu concepea altfel accesul la capitală decât ca pe un semn al căderii din paradisul infantil în purgatoriul sau infernul vârstei adulte. Inovația lui Cărtărescu e radicală și sub un alt aspect. Până la el, imaginea literară a Bucureștiului a reprezentat sistematic un clișeu fixat de secole prin documentarul istoric și mentalul colectiv. Pentru "localnicii" lui Nicolae Filimon, Mateiu Caragiale sau Ion Marin Sadoveanu, orașul de pe Dâmbovița reprezintă
Bucureștiul lui Cărtărescu by Andreia Roman () [Corola-journal/Journalistic/16667_a_17992]
-
Ioan Groșan, Gheorghe Schwartz, Radu Mareș, Alexandru Condeescu, Eugen Uricaru, Petru Cimpoeșu, Ioan Mihai Cochinescu (a prezentat, pe un suport improvizat, și niște scheme), Varujan Vosganian, Traian Caius Dragomir ca și alți participanți la Colocviu, interesați, și îngrijorați, de schimbarea radicală a raporturilor cu publicul cititor. Acesta trebuie intuit, ghicit în așteptările lui, care sunt altele cu totul decât altădată. Așa stau lucrurile dar aș spune, totuși, că scriitorul nu trebuie să-și facă din această ghicire a dorințelor publicului o
Situația romanului by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16695_a_18020]
-
implicită, fac din el un postmodern în cel mai exact înțeles al cuvîntului. Iar spiritul posac al unui eventual muzeu, încă fidel unor principii îmbătrînite, are în Onisim Colta, sub aparența inofensivă a unui mimetism verificat, unul dintre cei mai radicali factori de perturbare. Un adevărat distrugător de tabuuri și un contemporan greu de îmblînzit. P.S. În articolul meu Ce se mai întîmplă cu Brâncuși, România literară, nr. 38, 27 sept.-3 oct. 2000, s-a strecurat o informație eronată căreia
Lumile succesive ale lui Onisim Colta by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16705_a_18030]