401 matches
-
pentru patrie. În al doilea rând, i-a făcut pe politicienii aflați la guvernarea statului să-și dea seama că asimilarea culturală a acestor populații era încă incompletă și era necesar să fie încheiată. Dar, în al treilea rând, a radicalizat deja existentele mișcări regionaliste, de vreme ce au devenit mai conștienți de dezavantajele regiunilor lor și au recționat chiar mai vehement împotriva politicilor de centralizare și standardizare culturală a statului. Acest lucru a dus la o reizbucnire a regionalismului între cele două
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de conceptul derridarian de deconstrucție"67. Prin urmare, o "ramură" a postmodernismului pare a fi poststructuralismul, cel puțin în opinia anumitor cercetători. Discutând relația poststructuralism postmodernism, Best și Kellner consideră că teoria postmodernă își însușește critica poststructuralistă pe care o radicalizează semnificativ și, de asemenea, urmează îndeaproape teoria poststructuralistă în ceea ce privește primatul acordat teoriei discursului. Aceasta analizează societatea și cultura în termeni de semne, coduri și discursuri, argumentând că sensul nu este o "entitate" dată în discurs, ci este construit social, prin intermediul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
să prescrie un fenomen care se întâmplă de abia astăzi în consecință, Nietzsche nu ar fi vorbit de fapt despre postmodernitate, ci despre chiar presupozițiile de bază ale Iluminismului, el nefiind un precursor, ci mai degrabă un gânditor care a radicalizat complet proiectul modernist. Pentru o mai clară demarcație a conceptului de modernitate radicalizată de cel de postmodernitate, Giddens oferă o perspectivă sintetică prin intermediul unui tabel comparatist, în care asumpțiile fundamentale ale celor doi termeni se află în opoziție: O comparație
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
nu ar fi vorbit de fapt despre postmodernitate, ci despre chiar presupozițiile de bază ale Iluminismului, el nefiind un precursor, ci mai degrabă un gânditor care a radicalizat complet proiectul modernist. Pentru o mai clară demarcație a conceptului de modernitate radicalizată de cel de postmodernitate, Giddens oferă o perspectivă sintetică prin intermediul unui tabel comparatist, în care asumpțiile fundamentale ale celor doi termeni se află în opoziție: O comparație a concepțiilor de "post-modernitate" (PM) și de "modernitate radicalizată" (MR)132 PM MR
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sale de existență într-un anumit viitor determinat de un set de transformări sociale, politice și instituționale, acesteia i se refuză actualitatea. La fel ca și pentru Habermas, pentru care modernitatea reprezintă un proiect incomplet, Anthony Giddens consideră scepticismul iluminist radicalizat drept ""foarte" modern, dar nu "post"modern. Și el atacă pretinsa obiectivitate a științelor sociale, dar insistă că abandonarea hermeneutică mai poate încă oferi descrieri realiste ale socialului"133. 2.2.2.4. În urma disputelor, importantă rămâne dezbaterea O poziție
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în consecință, a ideilor care țin de progres, de continua exploatare a mediului etc. Astfel, chiar dacă sunt utilizate două cuvinte distincte, asemănările de conținut sunt mai puternice decât diferențierile care ar putea clarifica delimitările dintre ele. Această situație este oarecum radicalizată de către Ihab Hassan în The Postmodern Turn, care deși introduce în interpretarea postmodernității și sensul de eră istorică, îi conferă și înțelesul de fenomen cultural, în vreme ce oferă postmodernismului în special sensul de tendință artistică contemporană. Recunoscând importanța distincției, dar și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ori reacția fiind aceea a abandonării sale complete, pornind de la modelul "creației distructive", reliefată de către Nietzsche. Filosofia postmodernă se manifestă așadar prin refuzul raționamentului abstract și al oricărui proiect care încorporează emanciparea universală prin utilizarea forței tehnologiei, științei și gândirii, radicalizând perspectivismul și relativismul care s-au format într-o fază târzie a modernismului. Imposibilitatea de a mai specifica "adevărurile universale și eterne", pluralitatea limbajelor și a alternativelor, fragmentările, preocuparea pentru nuanțări, diferențe și complexitatea culturilor și intereselor sunt resimțite drept
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a operei sale, fie, atunci când obiecțiile aduse de Baudrillard i se par întemeiate, consideră că teoria sa se încadrează într-un cadru neomarxist (în special în primele sale trei lucrări) care îmbunătățește și aduce la zi critica marxistă. Arthur Kroker radicalizează și mai mult această relație; în viziunea sa, Baudrillard este "magicianul marxismului occidental", care a realizat o completare a teoriei marxiste și care "poate fi chiar ultimul și cel mai bun marxist doar pentru că a spart codul formei-marfă în cultura
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fi chiar ultimul și cel mai bun marxist doar pentru că a spart codul formei-marfă în cultura modernă", sau, introducându-l pe Nietzsche în interpretările sale, "Baudrillard a făcut imposibilul. Într-o inversare a efectelor cu lumina fulgerului, a reușit să radicalizeze Capitalul, și să-l facă pe Marx încă mai periculos. Și a reușit acest lucru prin intermediul simplei strategii a relevării lui Nietzsche în "circuitul capitalului" lui Marx, arătând că doar o fragilă trompe l'œil separă faimosul "fetișism al formei-marfă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care l-a analizat în primele sale texte și a radicalizării însemnelor criticii baudrillardiene. Astfel, Gane consideră că "cea mai mare virtute a operei lui Baudrillard nu este aceea că se concentrează pe noțiunea de obiect, ci că aceasta îi radicalizează în mod profund noțiunea de critică a obiectului și a semnului din punctul de vedere al schimbului simbolic, radicalizând conceptul de critică în proces"408. Luând ca ilustrare a schimbului simbolic darul, Baudrillard arată cum acesta, deși poate fi absolut
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mai mare virtute a operei lui Baudrillard nu este aceea că se concentrează pe noțiunea de obiect, ci că aceasta îi radicalizează în mod profund noțiunea de critică a obiectului și a semnului din punctul de vedere al schimbului simbolic, radicalizând conceptul de critică în proces"408. Luând ca ilustrare a schimbului simbolic darul, Baudrillard arată cum acesta, deși poate fi absolut arbitrar, este în același timp singular, semnificând în întregime respectiva relație. De asemenea, orice material al schimbului simbolic este
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
la fel de intensă ca și tendința lor de a înfrânge caracterul unic al fiecărei realități prin acceptarea reproducerii ei"462. "Înfrângerea" realității și transformarea ei în hiperrealitate va fi un demers pe care filosoful francez îl va continua și îl va radicaliza, descriind pseudo-formele realității care se "volatilizează" prin asimilarea numeroaselor "reproduceri" oferite de mass-media sau de întreaga societate postmodernă. În această manieră, prin abolirea reprezentării și prin reproducerea artificială a realității se ajunge la al treilea nivel al simulării, acela în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
p. 181. 411 Această subversiune a comunicării și semnificației, care este prezentată în Pour une critique de l'économie politique du signe (pp. 181-182) și care răstoarnă concepția curentă conform căreia schimbul simbolic ar sta la baza schimbului social, este radicalizată în L'échange symbolique et la mort, p. 204, unde simbolicul este abordat în modul următor: "simbolicul nu este nici un concept, nici o instanță sau o categorie, nici o "structură", ci un act de schimb și un raport social care pune capăt
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Târgu Mureș și redactor-șef la Editura Cartier. Colaborează la „Contrafort”, „România literară”, „Luceafărul”, „Cronica”, „Steaua”, „Poesis”, „Familia” ș.a. Formulele poetice din primele lui cărți (Lumina proprie, 1986, Abece-Dor, 1989), marcate de tradiționalism, dar și de o tentă expresionistă, se radicalizează în Levitații deasupra hăului (1991) și în Cel bătut îl duce pe Cel nebătut (1994; Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și Premiul special al Uniunii Scriitorilor din România), impunând un program estetic consonant cu cel al optzeciștilor. Gesturile sunt largi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287130_a_288459]
-
fost oprite intrările și ieșirile animalelor, au fost interzise toate operațiunile comerciale cu vite, iar animalele fără certificat de proveniență au fost sechestrate. Interdicțiile legate de controlul excesiv al comerțului cu animale, precum și pierderile mari înregistrate în rândul acestora au radicalizat și mai mult starea de spirit a locuitorilor din mediul rural. Medicul veterinar împreună cu medicul de oraș au dus o intensă campanie de informare a locuitorilor în privința cunoașterii metodelor de prevenire și combatere a bolii. Spre exemplu, în Publicațiunea din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pe care le propagă. Polemicile nu mai sunt deloc cordiale în cărțile apărute după 1989. Revoluția l-a găsit pe P., cum singur spune, „interzis ca scriitor, șomer ca salariat și suspect ca individ în societate”. Această condiție i-a radicalizat și mai mult spiritul. Un stil al urgenței și o retorică, bine controlată, a avertismentului. Scriitorul, care publicase între timp două romane, își revede, acum, în libertate, eseurile vechi și le stilizează fără a schimba esența judecăților din interior. Tipărește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
nu mai exista altceva decât asertivitate, a cărei valabilitate ar fi devenit absolută indiferent de timp și spațiu. Cu timpul, majoritatea regimurilor leniniste au renunțat treptat, pe măsură ce se "îmburghezeau", pierzându-și militantismul, la ambiția asertivizării. Nu și leninismul romantic, acesta radicalizându-se invers proporțional cu scăderea flerului revoluționar în cadrul "lagărului socialist" și rămânând permanent în căutarea hegemoniei ultime, absolute, chiar dacă imposibil de atins. Revenind la Searle pe care Onuf îl numește fără echivoc pozitivist deoarece consideră limbajul ca mediator între subiect
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
este că acestea erau direct proporționale ca rezonabilitate cu gradul de avansare al Armatei Roșii: termenii în care se negocia când Uniunea Sovietică era în defensivă sau era nesigură în privința deznodământului războiului s-au inversat gradual după victoria la Stalingrad, radicalizându-se pe măsură ce forțele Axei erau împinse spre granița vestică și respectiv în afara teritoriului sovietic. În ceea ce privește capitularea necondiționată impusă Germaniei naziste și aliaților săi, au existat în trecut conflicte armate în care inamici cu mult mai "umani" decât naziștii au fost
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de toate a condus la tragica luptă fratricidă în care atât de mulți patrioți au murit de ambele părți (Zinner: 1956, 429, subl.m.). Ulterior, după impunerea domiciliului forțat în vila de la Snagov, viziunea lui Nagy asupra subiectului se va radicaliza. Condamnând explicit "șovinismul rus de mare putere", politicianul maghiar îi va acuza pe cei care se încăpățânează să vadă în revoluția maghiară o "contrarevoluție" de ignorarea marxismului însuși și de încercarea de a restabili "vechea subordonare stalinistă în relațiile dintre
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cele două sunt invers proporționale: cu cât mișcarea (în acest caz, un partid comunist) este mai puternică și mai puțin temătoare în raport cu dușmanii (reali sau imaginari) aflați în interior, respectiv în exterior, cu atât tendința acesteia de a se "de-radicaliza" se accentuează. Astfel, argumentează Tucker, "când societatea începe să acorde un anumit grad de acceptare unei mișcări radicale", acest fapt se poate repercuta asupra coeziunii mișcării și a "accentuatului sens al alienării față de lume și a angajamentului față de o ordine
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pretindă fățiș adoptarea unei democrații "burgheze", pe de cealaltă parte? Pe scurt spus, a încercat o riscantă echilibristică pentru care a ajuns să fie tratat cu mefiență atât de societate, cât și de centrul moscovit. Ezitând, presiunile societății s-au radicalizat progresiv, pe măsură ce noi concesii puteau fi astfel obținute. La fel, nemulțumirile sovietice s-au amplificat în consecință și au culminat cu "intervenți[a] armată" (Hoppe în Zub, Solomon: 2003, 116-117). Dubcek s-a confruntat într-adevăr cu o situație extrem de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
lezarea suveranității naționale sau "amestec" în afacerile interne: era vorba pur și simplu de un "schimb de păreri" în vederea creșterii "încrederii" între participanți, și totodată a testării "sincerității" lor (Anton, Chiper: 2003, 158-161). Mai departe, tonul lui Brejnev s-a radicalizat progresiv. Referitor la lucrarea lui Marx, Însemnări despre români, apărută un an mai devreme și discutată în capitolul precedent al lucrării, Brejnev a pretins că nu ar reprezenta decât note de lectură ale filosofului german, făcute sub influența unor autori
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
internațională era profund diferită de cea din deceniile precedente și, foarte important, dezvoltarea spectaculoasă a tehnologiei mediatice a permis subminarea în profunzime a propagandei leniniste, forțând regimurile de această natură fie să se "îmburghezească", voluntar sau involuntar, fie să se radicalizeze. RSR a ales, în virtutea elanului revoluționar al leninismului romantic, a doua variantă. Următoarea întâlnire a CSCE a avut loc la Belgrad, între 1977 și 1978. Valentin Lipatti, ambasadorul RSR la conferință, apreciază că s-a încheiat "cu rezultate nesatisfăcătoare" (Lipatti
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
colaboreze direct, fie să nu își facă publică lipsa de simpatie la adresa regimului (Shafir: 1978, 29-39; Shafir: 1983a, 393-420; Shafir: 1984, 435-459; Shafir: 1985; vezi și Shafir în Adam Matei, Momescu: 2010a, 17-21). În anii '80, leninismul romantic și-a radicalizat concepția privitoare la drepturile omului, devenind tot mai mefient față de precaritatea "conștiinței revoluționare" a societății românești și tot mai ostil avansului ideologic al "burgheziei", venit din exterior. Problema emigrării va fi cu deosebire stigmatizată, din două motive majore: unul fundamental
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mai creadă în validitatea normelor leniniste și lăsaseră în mare măsură jos garda ideologică, o imprudență ce li se va dovedi până la urmă, coroborată cu alți factori, fatală combativitatea "revoluționară" a RSR se menținea la cote înalte, ba chiar se radicalizase. În conformitate cu accepțiunea leninist romantică a "moralității socialiste", adevăratul comunist trebuia să dea dovadă de "principialitate", militând permanent pentru afirmarea și impunerea priorităților politice și a orientării ideologice a PCR. Partidul nu poate admite în rândurile sale partizani ai "contabilității duble
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]