706 matches
-
proverbe și cimilituri (printre primele culegeri din Transilvania), precum și traduceri din germană, italiană și maghiară. „Gazeta de Transilvania” și „Foaie pentru minte, inimă și literatură” erau primite regulat de membrii societății. Ca urmare a unui firesc proces de maturizare și radicalizare în interiorul asociației, capătă contur un grup format din Al. Papiu-Ilarian, Nicolae Popea, Iosif Hodoș ș.a., care vor milita îndrăzneț împotriva proiectatei uniri a Transilvaniei cu Ungaria, pentru drepturile și libertățile politice ale națiunii române. P.D.
SOCIETATEA DE LECTURA AURORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289753_a_291082]
-
experimentează și autoficțiunea, cu accente expresioniste remarcate de critica literară, în poeme seriale, a căror linie va fi prelungită în următoarele cărți. Complementare, Emblema (1980) și Aventuri fără anestezie (1983) pun în evidență o mai accentuată notă socială și o radicalizare a discursului. Atenția se întoarce de la un univers mai curând fantastic (în primele volume) spre cotidian, spre recuperarea biografiei, în consens cu optzeciștii, replică la poezia ideologică oficială. Dar, cum a sesizat critica, autoarea se teme de clișee, e în
SAVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289524_a_290853]
-
anunțată și aceasta îndeosebi prin „abaterile” eminesciene), de la Al. Macedonski la G. Bacovia și Ion Minulescu. Al treilea volum este dedicat modernității și vizează evoluția poeziei românești în prima jumătate a secolului al XX-lea. Aici se analizează etapa de „radicalizare a manifestărilor reformatoare” în spațiul „avangardei istorice” și afirmarea unor personalități ale „modernismului moderat” (Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu). Deși interpretările și evaluările sunt inegale și, uneori, inconsecvente față de premise, S. realizează reușite schițe de configurare a individualităților poetice
SCARLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289537_a_290866]
-
cu interes, dă, uneori săptămânal, alteori la intervale mari, Timoleon Pisani. Ca și înainte de 1918, orientarea în materie de cultură și literatură se menține între coordonatele direcției generale a gazetei. După 1935, când se poate vorbi la U. de o radicalizare a ideilor politice în sensul abordării problemei naționale prin situarea tot mai clară la dreapta (în primul rând prin articolele lui Silviu Dragomir, Romulus Seișanu, N. Batzaria ș.a.), comentariile literare se vor păstra, în linii mari, în limitele tradiționale, fără
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
unei crize de identitate, de scriitorii vienezi de la sfârșitul secolului al XIX-lea, dar și de grupul trăiriștilor. Sentimentul de insecuritate și timiditatea în plan social s-au transformat în opusul lor, generând dorința de restaurare vehementă a sinelui prin radicalizarea individualismului. Cauzele sunt de ordin biografic (moartea prematură a tatălui), dar și istoric, recenta provincie românească Bucovina, care se considera păstrătoare a valorilor românești nealterate și deținătoare a unei culturi cizelate de contactul cu civilizația austriacă, simțindu-se încă în
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
contopirea cu masa: „Țip pe uliți cu oamenii,/ În oaste cu ei azvârl suliți./ Să-mpuște toți dumnezeii mărunți./ Mă iubesc copiii desculți. Ei sunt fiii mulți ai pământului.” Marcată de momentul postavangardist, cu ofensiva prozaicului, demonetizarea lirismului, vidarea miturilor, radicalizarea opțiunilor sociale, poeta exersează formulele moderniste aflate în circulație. Mai definită decât amprenta vitalismulului expresionist al lui Lucian Blaga e tutela argheziană, sub care P. produce crochiuri gracile în linia miniaturalului infantil sau animă brutal peisaje; din stânga modernistă a insurgenței
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
1995. Repere bibliografice: Nicolae Balotă, „Antim. Logos și personalitate”, RL, 1971, 41; Nicolae Manolescu, Modernitatea cronicarilor, RL, 1973, 20; Doina Uricariu, Exerciții de modernizare, LCF, 1977, 27; Călinescu, Perspective, 154-156; Iorgulescu, Scriitori, 320-322; Dobrescu, Foiletoane, I, 186-190; Dan Culcer, Metodica radicalizării, VTRA, 1980, 3; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 367-371; Culcer, Serii, 109-114; Grigurcu, Critici, 230-234; Gheorghiu, Reflexe, 190-197; Sorescu, Ușor cu pianul, 187-195; Cornel Moraru, Lectura poeziei, VTRA, 1986, 1; Paul Cornea, „Introducere în poezia contemporană”, MS, 1986, 4; Călinescu, Biblioteci, 171-175
NEGRICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
după cea clasică, întrucât se referă la „modernizarea societății industriale” (adică moderne), pe când prima a constat în „modernizarea societății tradiționale”, este nevoie de o nouă înțelegere și de noi instrumente, diferite de cele clasice. Altfel spus, este nevoie de acea „radicalizare” a raționalizării, care să implice persoanele individuale, conștiente de nevoia schimbării, și structurile sociale, eliberate de constrângerile limitărilor și pericolelor impuse de societatea industrială, adică de riscurile ei. Pentru Beck, modernitatea reflexivă corespunde acelui stadiu al modernității în care riscurile
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
nouă linie tehnologică de asamblare a unor substructuri” ale poeziei, cu „o producție în regim depresiv-convențional și înclinat spre gratuitate”, afirmă că poetul a fost, în cele din urmă, un sentimental, un maestru al liricii de atmosferă. Criticul semnalează și radicalizarea treptată a dramatismului, creșterea mizei existențiale, faptul că „reveria blazată” se desfășoară la un moment dat „pe liniile unui scenariu al extincției în care patetismul e imanent sugestivității” și, după o seamă de nuanțări hermeneutice, conchide că „poemele lui Virgil
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
aparență familiară și colocvială. Cu asemenea șoșele și momele el își ademenește cititorul la marginea prăpastiei, lăsându-l acolo în pragul vertijului”. Toate aceste interpretări sunt validate, în proporții diferite, de textele unui corpus restrâns, dar pregnant, manifestând o indubitabilă radicalizare în timp, de la așa-zisul manierism al debutului la angajarea existențială dramatică din ineditele incluse în Va fi liniște va fi seară și din versurile prezente în Guillaume poetul și administratorul. Lirica lui M. se particularizează, într-adevăr, printr-o
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
și în acest caz particular); dificultatea angajării unei discuții calme despre Holocaust în România, pe baza definirii unui teren de dialog sobru și profesional, slujit de o solidă cercetare empirică, de o bună judecată morală, precum și de modelele internaționale valabile. Radicalizarea este potențată de evoluțiile recente ale dinamicii generaționale: Generația ’80, afirmată cu adevărat în dezbaterile ideologice numai după 1989 (când și aripa sa anterior apolitică s-a mai politizat), s-a scindat în felurite facțiuni ideologice, fapt absolut natural; facțiunile
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
așa cum era ea înțeleasă și practicată de Socrate și Platon - din perspectiva modernității târzii occidentale, aflată în adânca derută creată pe de o parte de pierderea simultană a memoriei, prestigiului și relevanței amintitei paradigme și pe de altă parte de radicalizarea atacurilor iliberale împotriva Luminilor, cealaltă paradigmă esențială, inclusiv prin raportul său cu prima, pentru modernitatea occidentală și postmodernitatea globală. Voi vorbi succint despre autor și lumea lui; voi descrie la fel de concis substanța cărții, examinând critic-hermeneutic, începând din contextul anilor ’80
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a jucat un rol foarte interesant. Folosesc deliberat cuvântul interesant: când se va scrie odată o istorie a Pieței Universității și a pasiunilor și pulsiunilor implicate În acest fenomen, se va vedea care a fost rolul lui Marian Munteanu În radicalizarea sau deradicalizarea fenomenului. Este o chestiune pe care eu nu mi-am lămurit-o până În prezent; În general problema Pieței Universității este Încă destul de confuză. Singurul lucru care se știe cu precizie este că momentul glorios al Pieței Universității era
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
care „actorii schimbă măști și schimbă glume”, în care domnește jocul grimaselor, al măștilor, al travestiurilor, ca formă de evaziune din perimetrul prea încrâncenat al existenței, ca filosofie a ființei amenințate. Discursul liric vizează eradicarea răului, ceea ce presupune și o radicalizare a limbajului moral, o conotație etică, purificatoare. Caracterizarea „Am fost și rămân fiul străzii” din Mica autobiografie consemnează tocmai această opțiune atitudinală, căci, aici, din aglomerarea unor elemente comune, a unor fapte diverse, se construiește o poezie de mare delicatețe
CAPRARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286082_a_287411]
-
specifice sau o tipologie de comportamente de referință. Cu cât ne îndepărtăm mai mult de scheme, cu atât mai mult ne expunem riscurilor imprevizibilului, dar și creativității dinamice. Evenimentele istorice ca și situațiile politice concrete și imediate însoțite de o radicalizare acută a intereselor și sentimentelor, constituie uneori condiții neprielnice medierii, intervenției echilibrate și acțiunii precise, care să garanteze libertatea filosofului, necesară, așa cum am văzut, menținerii unei detașări. Totuși, rolul filosofului este esențial pentru a umaniza acțiunea, pentru a lărgi orizontul
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
face un inventar convingător pentru ce va să zică mulțimea deviațiilor într-un cuprins deliberat - și vinovat - acuzat de monomanie extremistă. În chiar cuprinsul școlii gustiene și al echipelor regale de sociologie, cele două paradigme au conlucrat din plin, cel puțin până la radicalizarea din 1936-37, Mircea Vulcănescu nefiind nicidecum singurul care a „stabilit punți între cele două personalități divergente“ (D. Gusti și Nae Ionescu), cum notează Paul Cernat. Îmi place să cred că articolul de acum („Tertium datur: zona moderată a unei generații
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
violent pînă la trivialitate, cu represiunea instituită în Capitală de trupele Gărzii Demnității Naționale. Toposurile tradiționaliste, denunțate drept mistificatoare, sînt flagelate într-un limbaj scatologic și sexualizant, în care „marca” pamfletară a lui N.D. Cocea și Tudor Arghezi indică o radicalizare a limbajului specifică epocilor de criză. Vitriolarea literaturii „patriotice”, „cu haiduci”, a romancierilor populari tip N.D. Popescu se asociază cu apărarea libertății nealiniate, pe un ton polemic ce va fi intens cultivat și de avangardiștii noștri interbelici: „Bucureștii și-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cronologică, de la realismul osificat pînă la suprarealismele în descompunere, totul se poate închide sub același epitaf al neputinței și al istovirii. Singur, spiritul de cercetare, singură, întîmpinarea minunii supraviețuiește”. Eclectismul moderat al revistei intrase însă, între timp, în contradicție cu radicalizarea și polarizarea ideologică din ultimii ani ai deceniului al treilea: acutizarea ortodoxismului etnicist și xenofob, înființarea - în 1927 - a Gărzii de Fier, nevoia coagulării unei contraofensive de stînga în mediile avangardiste, relativa asimilare a constructivismului (în special prin arhitectura lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nobil: acela de a testa în permanență - ca un „Charlot explorator” - limitele actului artistic. Miza explorării este însăși libertatea umană: Un grand morceau de notre liberte en est l’enjeu. * Spre deosebire de Contimporanul, Punct și Integral, unu marchează un moment de radicalizare politică a avangardei autohtone. Suprapusă simpatiilor suprarealiste, opțiunea antifascistă este fermă și coerentă. Apropierea de bolșevism, tot mai evidentă cu trecerea timpului, are loc mai întîi prin intermediul lui Stephan Roll și Sașa Pană. Ulterior - și prin colaboratori sporadici precum Ion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
fondul ascensiunii fascismului european, cu toate avatarurile sale. Sinteză particulară de constructivism și futurism, considerat de unii exegeți postbelici ai fenomenului drept singura contribuție originală, pe teren românesc, la „ism”-ele avangardei europene, „integralismul” nu e, de fapt, decît o radicalizare - în direcția unei coerențe programatice mai accentuate - a eclectismului de la Contimporanul, epurat de scoriile „modernist-moderate” și de incidențele nonavangardiste. Putem vedea în el un „al doilea val” al avangardei autohtone, cu o identitate distinctă, dar îl putem la fel de bine considera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Această conferință decide crearea Biroului Informativ, organism ce trebuia să „coordoneze” activitatea diferitelor partide comuniste, În special a celor ce erau la putere. În fapt, era vorba de o accentuare a controlului sovietic asupra „partidelor-frățești”, și În interior de o radicalizare a politicii de reprimare. Este momentul când chemările la „unitate” și „colaborare” ale diverselor forțe interne sunt Înlocuite cu cele ce vorbeau de „reprimarea forțelor reacționare” și „demascarea dușmanului”, În conformitate cu teza stalinistă a ascuțirii luptei de clasă. Lupta de clasă
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
de arme, droguri, persoane și al altor forme de criminalitate transfrontalieră. Conform S.S.N.R., principalele riscuri și amenințări la adresa României sunt: manifestarea fenomenului terorist în plan internațional, prin diversificarea bazei de sprijin și recrutare, precum și apariția unor riscuri noi generate de radicalizare religioasă, terorism cibernetic sau propagandă în mediul cibernetic; proliferarea armelor de distrugere în masă precum și dezvoltarea programelor de rachete balistice; emergența unor entități statale sau non-statale în măsură să dobândească unele capacități de producere a armelor de distrugere în masă
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
unei fundații pentru o societate deschisă europeană. Lucrez, de asemenea, și la instituirea unui Fond Cultural Arab. O limbă comună ar putea uni țări care sunt în pericolul de a fi distruse de conflicte partizane, iar cultura ar putea contrabalansa radicalizarea Islamului. Bineînțeles, și inițiativele europene, și cele arabe au nevoie de sponsori și lideri locali. Fundațiile mele pot doar să le ofere stimulul și finanțarea de început. Declinul brusc al puterii și influenței Statelor Unite a destabilizat și mai mult lumea
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
s-ar întâmpla chiar acum. Diversele aspecte s-au combinat după 11 septembrie, eveniment ce reprezintă un factor esențial în acest proces. Realizând acest lucru, multe alte procese discutate în volumul de față prind contur: lupta împotriva terorii, invazia Irakului, radicalizarea Islamului și conflictele dogmatice tot mai aprinse din cadrul islamismului, declinul puterii și influenței americane, proliferarea armelor nucleare, goana Chinei după resurse naturale și efectul negativ al acesteia asupra încercării de combatere a blestemului resurselor, precum și modul de utilizare a furnizării
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
loviți și pedepsiți. Această repartizare "etnică" a pedepselor nu este exclusiv americană, iar cercetarea franceză este constantă asupra acestui subiect (Payeat, 1996; Debarbieux, 1996). Problema repartizării "etnice" inegale este că ea contribuie la crearea "bandelor" pe criterii pseudo-etnice sau la radicalizarea micilor grupuri de elevi, care devin tot mai mult "vedetele" negative ale școlilor. Este unul dintre efectele cele mai negative ale unei politici de sancționare prost aplicate. Nu toți elevii sunt violenți, nu sunt și nu devin delincvenți, nici pe
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]