644 matches
-
care se vedea în întuneric, la marginea trotuarului. Aruncă sticla cu toată puterea și o auzi lovind acoperișul mașinii, cu un efect sonor mai mare decât cel scontat. — Hei! o auzi pe Santa strigând, în timp ce lăsa în tăcere jaluzelele jos. Radios, deschise din nou mapa cu foi volante și luă pixul cu Venus Medalist. Dragă cititorule, Un scriitor mare este prietenul și binefăcătorul cititorilor săi. - Macaulay O altă zi de lucru a luat sfârșit, bunule cititor. Cum ți-am spus și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
cei care o cunoșteau de când se născuse. Apoi, În dimineața celei de-a patruzeci și una zile, În timp ce toată lumea lua micul dejun, mâncând sucuk la grătar și ochiuri, Banu a ieșit târându-și picioarele din camera ei, cu un zâmbet radios pe chip, o lucire neobișnuită În ochi și o eșarfă roșie precum cireșele pe cap. Ce e nenorocirea aia de pe capul tău? a fost prima reacție a bunicii Gülsüm, care nu se Înmuiase nici un pic În toți anii ăștia și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
cu niște curatori, explică Desert Rose. Dar am și eu voie să vizitez orașul, nu-i așa? Din pură Întâmplare, vom fi și noi acolo. Zâmbi din nou, ca un copil poznaș care scapă nepedepsit. Kitty se uită la fața radioasă și nevinovată a prietenei sale, Înghiți comentariul răutacios care-i venise pe limbă și merse o vreme fără să scoată un cuvânt. — Sincer, draga mea, nu pot să Înțeleg toată treaba asta cu Charlie. Nimeni nu poate, răspunse ea, zâmbind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
din șifon, ca de zână. Era veselă și arăta uluitor În ținuta ei foarte teatrală, care i se potrivea ca o mănușă. Își puse o pereche de pantofi Înalți cu model de leopard și-i aruncă lui Kitty o privire radioasă, care Însă deveni brusc Îngrijorată. — Ce faci? Nu te Îmbraci? Grăbește-te! Kitty stătea În picioare, fără să scoată un cuvânt. — Haide, petrecerea va fi minunată, zise ea strălucind. Lui Kitty nu-i surâdea deloc ideea de-a se găti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
În acele cuvinte? Kitty Își luă geanta și, Înainte de-a urca În taxi, mai aruncă o ultimă privire spre fețele tensionate pe care le lăsa În urmă. Desert Rose era cea mai Încruntată, văzând-o pe Kitty atât de radioasă, de plină de viață și de elegantă plecând cu taxiul trimis de un bărbat căruia Îi păsa suficient de mult, Încât să vrea să-i facă viața mai ușoară. Era extenuată, și totuși neclintită În hotărârea ei de-a rămâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
ce să mă Încalț, zise ea uitându-se la papucii din picioare. Mi-am pierdut și ghetele, au dispărut pur și simplu din rulotă. — Ce-o să faci? — O să mă Întorc În New Yorkul Înzăpezit În papuci de plajă. Îl privi radioasă și observă că era surprins de faptul că nu părea nici măcar vag supărată. Probabil că majoritatea femeilor pe care le cunoștea el ar fi fost deprimate rău. — Nu te-ai supărat că ți-ai pierdut pantofii? — De ce să mă supăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
zise Carlos, un spaniol de vârstă mijlocie, cu o mustață mare, neagră, portarul ei favorit. Cum a fost călătoria? o Întrebă, nevenindu-i să-și creadă ochilor când Îi văzu picioarele. Papuci? — O, Carlos, a fost o călătorie norocoasă, răspunse radioasă. — Norocoasă? Întrebă acesta neîncrezător. Ți-au furat cizmele? Kitty deschise ușa apartamentului și se opri puțin, privind grămada de cutii din cameră. Oftă și intră ca un djin care trebuie să se bage la loc În sticlă, după ce a cunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
tine. Desert Rose ridică din umeri. — N-a fost mare lucru, m-am descurcat. Am sunat-o pe verișoara mea și a venit ea să mă ia. Oricum, călătoria asta a fost un adevărat coșmar pentru mine. Tăcu, privind chipul radios al lui Kitty. Pentru tine a fost bine, pentru mine a fost rău. Kitty zâmbi, melancolică. — Da, a fost minunat. Nu te Întâlnești În fiecare zi cu dragostea vieții tale. Îți mulțumesc că m-ai invitat la târgul de artă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
fac plăcere, mă acuzam că joc prost, că numai norocul mă salva. Enervat, el juca și mai rău, încât, cu toate gafele mele voite se apropia o victorie amenințătoare... Până la urmă am trișat ca să-mi obțin înfrângerea. Atunci, Bătrânul deveni radios. — Sunteți un jucător irezistibil, i-am zis și m-am pregătit să mă retrag. Să mai facem una, hotărî el. Era ceva între rugăminte și poruncă. Între dorință și amenințare. A trebuit să mă supun. Și, din nefericire, am câștigat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
flexiune, cât și limbii ceremâșilor și care exprimau dispreț și indignare În amândouă, semn al Înrudirii universale dintre toate limbile, coborâtoare dintr-un singur trunchi adamic. Se supuse, randomizând mai ceva ca un calculator. A doua zi dimineața, Belbo era radios. „Merge“, spuse el. „Merge și produce niște rezultate nesperate“. Ne Întinse output-ul imprimat. Templierii au legătură cu orice Nu-i adevărat ce urmează Isus a fost crucificat sub Pilat din Pont Înțeleptul Ormus a fondat În Egipt ordinul Rozei-Cruce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
perspectiva Henriettei, acest lucru era un amănunt neînsemnat. O izbi deodată singurul potențial obstacol în calea acestei fantezii. — Acest domn doctor Westcott. E căsătorit cumva? Asistenta oftă. — Domnul doctor Westcott s-a dedicat cu trup și suflet clinicii. Henrietta zâmbi radios în timp ce-și încheia nasturii costumului bej de in. În cazul ăsta, totul era posibil. Dacă era directorul unei clinici, mai mult ca sigur - prin însăși firea lucrurilor - avea nevoie de fonduri. Iar strângerea de fonduri era un lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
o voi adora și eu. Mai afirmă și că, În ciuda faptului că are un caracter puternic, că e Încăpățînată și foarte sinceră, Linda e de asemenea caldă, iubitoare și blîndă. În pozele În care apare alături de copiii ei, e mereu radioasă. În cele cu Michael, are o atitudine ceva mai rezervată. Dan spune că ei toți sînt lumina ochilor Lindei, dar și că părinții lui sînt tot apropiați și destul de fericiți, lucru cam rar În zilele noastre. L-am Întrebat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
era atît de plăcut să te cuibărești. Bretonul ăsta are ceva de corsar, afirma Milic. Marie redeschise ochii. Toate Îndoielile care-i dăduseră tîrcoale mai Înainte se risipiră, În timp ce vasul cu două catarge cîrmea ca să intre În port, iar marinarul radios o saluta aplecîndu-se adînc, cu mîna pe inimă. Dăduseră nas În nas la căpitănia din Saint-Malo În ianuarie al anului ce trecuse. El venea să-și Înmatriculeze goeleta veche, ea era pe urmele unei filiere de contrabandiști. Dragostea la prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
părea Încă și mai surprinzător. Un sentiment de nedreptate, de singurătate și de amărăciune o cuprinse, ca și cum și-ar fi dat seama dintr-odată că Lands’en și toți din familie o respingeau. Ca și cum copilăria ei lipsită de griji și radioasă pe insula aceea n-ar fi fost decît o minciună. Plînse Îndelung pînă ce căzu Într-un somn agitat. Furtuna continua să bîntuie pe afară cînd o pală de vînt mișcă perdelele de voal ale patului unde În sfîrșit se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
strigă cu glas scăzut. Numai că el era În altă parte de acum. Departe. Foarte departe În timp... Fixa imaginile unui film de 8 mm proiectat pe zid. Un tînăr Înalt de șaptesprezece ani, cu privirea limpede, schița un salut radios spre obiectivul aparatului, Înainte de a se lansa Într-un salt cu brațele desfăcute la orizontală, de sus, din vîrful farului. Erwan. Frumos ca un zeu. MÎndria lui. Soarele lui. Imaginea următoare Îl arăta ieșind din spuma mării, vesel, fericit. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
mai bine de treizeci de ani. Tot ce trăise el mai frumos În viață, dragostea lui cu Mary, ieșea la suprafață, intactă, concretă, superbă. Copilul lor trăia și semăna cu pasiunea pe care ei o trăiseră: era o tînără femeie radioasă, integră și curajoasă. Fericirea fiicei lor era acum pentru el lucrul cel mai important și se simți incredibil de bucuros gîndindu-se că va putea face ceva pentru ea. Doar Jeanne auzi ușa care dădea spre curticică Închizîndu-se ușor. În timp ce vorbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
la noile-i răspunderi, iar dacă da, era bucuroasă? În fine, Golful geneticienei părăsi parcarea; era din nou singur. Ziua fusese superbă și continua să fie cald. În aceste săptămâni de Început de vară, totul părea Încremenit Într-o neclintire radioasă; totuși - Djerzinski era conștient - ziua Începuse deja să scadă. Lucrase Într-un mediu privilegiat, se gândi el demarând la rândul său. La Întrebarea: „Considerați că, trăind la Palaiseau, beneficiați de un mediu privilegiat?”, 63% din rezidenți răspundeau: „Da”. Era de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
grijile tale zilnice. Maya apasă pe alt buton din perete, iar lumina scade în intensitate până la o penumbră caldă. — Înainte de a începe, spune blând, ai vreo întrebare ? — Sinceră să fiu, da, zic, aplecându-mă ușor în față. — Foarte bine ! spune radioasă. Vrei să știi ce tratamente facem azi sau e ceva mai general ? — Aș putea trimite un e-mail rapid ? spun politicoasă. Mayei îi îngheață surâsul. Repede de tot, adaug. Maxim două se... — Samantha, Samantha... Maya clatină din cap. Ești aici pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
în sus. Auci. — Bravo ! exclamă ea. Știam eu ! N-ai nevoie să te iau de mână și să-ți arăt ! Știi singură ce trebuie făcut într-o casă ! — Îmi place să cred că da. Trish îmi răspunde cu un surâs radios și mai ia o gură de ceai. Bănuiesc că azi te ocupi de rufe. Rufe. La asta nu m-am gândit până acum. Aș vrea să schimbi și aștenuturile când faci paturile, adaugă. Când fac paturile ? Nici la asta nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
cifra trecută cu bold la capitolul „Plată săptămânală”. E un pic mai puțin decât iau pe oră ca avocat. — Mi se pare extrem de generos, spun după o pauză. Vă mulțumesc foarte mult, domnule. — E ceva ce nu înțelegi ? Mă privește radios. Spune-mi ! Cu ce să încep ? — Îhm... partea asta. Arăt spre Punctul 7 : Programul. Asta înseamnă că am liber tot weekendul ? Toate weekendurile ? — Firește. Eddie pare surprins. Nu-ți putem pretinde să renunți la weekend ! Decât dacă este o ocazie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Samantha ? strigă Trish, coborând curioasă scările, în capot și papuci cu toc. Flori ? — E echipamentul de gătit pe care l-ați comandat pentru mine ! Reușesc, cumva, să-mi iau un ton entuziast. — O, ce bine ! În sfârșit ! Trish mă privește radioasă. Acum ne vei putea ului cu meniurile tale ! Parcă în seara asta avem plătică prăjită cu legume tăiate stil julienne, nu ? — Ăă... da ! înghit în sec. Cred că da. — Ferea ! Sărim amândouă în lături în clipa în care doi cărăuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
cap și pășește cu ușurință peste zidul de piatră, în grădina de verdețuri. Încerc să-l urmez și eu cu pas săltăreț și mă lovesc cu piciorul de zid. Au. — Totu’n regulă ? Nathaniel se întoarce către mine. — Da ! spun radioasă, în ciuda faptului că piciorul îmi zvâcnește agonic. Îhm... ce verdețuri frumoase ! Arăt spre grădină cu admirație sinceră. Are formă hexagonală, cu mici cărărui între diversele parcele. — Tu ai făcut toate astea? E incredibil. — Mersi. Și mie îmi place. Îmi zâmbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
scaun e legat un mănunchi de baloane strălucitoare cu heliu, pe care scrie „Samantha”. Dinspre un CD player se aude muzică de jazz. Eddie și Trish stau în picioare pe iarbă, împreună cu Iris, Eamonn și Melissa - și cu toții îmi zâmbesc radioși, în afară de Melissa, care e cam bosumflată. Mă simt de parcă aș fi fost proiectată într-un univers paralel. — Surpriză ! strigă cu toții într-un glas. La mulți ani ! Deschid gura, dar nu reușesc să scot nici un sunet. Sunt prea bulversată ca să pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
m-ar crede. — Îhâm, spun după o pauză. Sunt sigură că ai dreptate. Cobor iar privirea la broșura cu Carter Spink. E deschisă la o fotografie cu Arnold. Are o cravată albastru intens cu model, cu batistă asortată, și zâmbește radios către lume. La simpla lui vedere îmi vine să zâmbesc. Deci asta e firma la care aplici ? o întreb în treacăt. — Îhâm. Sunt cei mai buni. Melissa își ia o cola dietetică din frigider. Ăsta-i tipul care trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
mea. — A ! Se uită la prăjitură bulversată. Samantha ! Cred că te-a costat o căruță de bani ! N-am cumpărat-o, zic mândră. Eu am făcut-o. Doamna Farley pare de-a dreptul șocată. — Tu ai făcut-o ? — Îhâm. Zâmbesc radioasă. V-o aduc și vă fac și o cafea ca să meargă alături ? Doamna Farley pare prea lovită cu leuca pentru a mai fi în stare să răspundă, așa că trec pe lângă ea și intru în apartament. Spre rușinea mea, îmi dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]