1,328 matches
-
importantă sursă istoriografică reprezintă și lucrarea lui Zamfir Arbore editată la București în 1904 cu referință la așezarea geografică, dar cele mai sigure dovezi și argumente istorice sunt prezente în numărul mare de dosare și fonduri ale Arhivei Naționale și Raionale. Cu siguranță prezintă un mare interes și documentarul arhivei de la Iași care este necercetat. Fondurile cercetate de către Eugenia Samoilă-Tioftica sunt 2,6,8,9,66,112,131,151,208 etc. Sunt menționate doar câteva din sursele istorice în baza căreia
Gura Galbenei, Cimișlia () [Corola-website/Science/305152_a_306481]
-
în care se vorbește predominant limba română. Satul este situat la o altitudine de 36 metri, în partea nord-estică a raionului Ismail, pe malul estic al lacului Ialpug. El se află la o distanță de 20 km nord-est de centrul raional Ismail. În perioada interbelică, satul a purtat denumirea de General Al. Averescu. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Babele (în ), în acel an el fiind redenumit Ozerne. De această comună depinde administrativ satul Novoozerne. Satul Babele a
Babele, Ismail () [Corola-website/Science/310513_a_311842]
-
regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 45 metri, pe malul vestic al Lacului Ialpug, în partea de est a raionului Reni. Se află la o distanță de 42 km de centrul raional Reni și la 17 km de gara din satul Frecăței. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Barta (în ), în acel an el fiind redenumit Plavnî ("baltă" în limba rusă). Localitatea Barta a făcut parte încă de la înființare
Barta, Reni () [Corola-website/Science/317799_a_319128]
-
a căsătorit în 1765 cu fiul Mariei Tereza, împăratul Iosif al II-lea. O slăbire pe termen lung a Prusiei nu era în interesul Bavariei. Maximilian Joseph a încercat, pe cât posibil, de a ține Bavaria departe de războaie. În afară de trupele raionale, a prezentat doar o forță mică de 4000 de oameni. Electorul și-a luat trupele auxiliare înapoi în 1758/1759. Împreună cu Electorul de Wittelsbach Carol Theodore a impus neutralitatea imperiului în timpul conflictului. Maximilian Joseph a fost un conducător luminat progresiv
Maximilian al III-lea, Elector de Bavaria () [Corola-website/Science/322432_a_323761]
-
a Casei Naționale (astăzi dispărută), a fost închisă, inventarele fiind pierdute. Au urmat șase ani (1944-1950) în care biblioteca nu a funcționat iar fondul de carte a fost „purificat” ideologic, distrus, furat. A fost reînființată în 1950, purtând succesiv titulaturile: raională, centrală, regională, municipală (1968-1974) și județeană (începând din 1974). Din anul 1993 poartă titulatura de Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”. În decursul timpului, biblioteca a funcționat în mai multe localuri din Suceava, azi dărâmate, după 1965 mutându-se într-o parte
Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” din Suceava () [Corola-website/Science/327004_a_328333]
-
Obileni este un sat în Raionul Hîncești, Republica Moldova. Satul Obileni este o localitate situată la granița cu România (aproximativ 3,93 km), la o distanța de 35,5 km de centrul raional Hîncești și 91 km de Chișinău. Satul Obileni a fost atestat la 13 mai 1540. I s-a mai zis și Odaia-Delarului. În alte surse (documente din arhiva bisericii) se pomenește și de Obilenii Vechi. Dupa cum se poate observa
Obileni, Hîncești () [Corola-website/Science/305232_a_306561]
-
de comună în raionul Ismail din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent bulgari. Satul este situat la o altitudine de 23 metri, în partea central-nordică a raionului Ismail. El se află la o distanță de 30 km nord-est de centrul raional Ismail. Prin această localitate trece drumul național Ismail-Cetatea Albă. Teritoriul acestei localități este traversat de râul Tașbunar, care se varsă în Lacul Catalpug, în dreptul localității Erdec-Burnu. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Tașbunar (în ), în acel an
Tașbunar, Ismail () [Corola-website/Science/318355_a_319684]
-
moldovean de origine, a murit la începutul celui de-al doilea război mondial. Vladimir Voronin a fost crescut și educat de tatăl vitreg, care era un susținător al comunismului și care era întărit în funcția de colectivizare de către forțele comuniste raionale. În anul 1961 a absolvit școala profesională cooperatistă din Chișinău și a început să lucreze în industria panificației. A fost membru al PCUS. Până în anul 1966 a fost șef al brutăriei din satul Criuleni. Între anii 1966-1971 a lucrat în
Vladimir Voronin () [Corola-website/Science/296860_a_298189]
-
Ulterior va mai absolvi Academia de Științe Sociale de pe lângă Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (1983) și apoi Academia Ministerului Afacerilor Interne al URSS (1991). În următorii zece ani a activat în organele administrative de stat: comitetele executive raionale Dubăsari și Ungheni, Comitetul Executiv Orășenesc Ungheni. Din anul 1983 și până în anul 1985 ocupă funcțiile de inspector, șef adjunct al Secției organizare a CC al Partidului Comunist din Moldova. În anul 1985 este numit în funcție de șef de secție în
Vladimir Voronin () [Corola-website/Science/296860_a_298189]
-
locuitori. În 1931, Oltenița Rurală a devenit comună suburbană a comunei urbane Oltenița. După aceea, comuna Oltenița Rurală a fost desființată, satul Oltenița Rurală fiind el însuși comasat cu localitatea urbană Oltenița. În 1950, Oltenița a căpătat statut de oraș raional și reședință a raionului Oltenița din regiunea București, statut ce s-a păstrat până în 1968, când a redevenit oraș component al județului Ilfov (reînființat). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea orașului la județul Călărași. Orașul a
Oltenița () [Corola-website/Science/296988_a_298317]
-
Caracurt. Locuitorii satului sunt preponderent bulgari. Satul este situat la o altitudine de 49 metri, pe malul estic al Lacului Ialpug, în partea de sud-vest a raionului Bolgrad. El se află la o distanță de 14 km sud-est de centrul raional Bolgrad. În apropiere de această localitate trece drumul național Reni-Odesa. Satul este localizat mai la sud de drumul care leagă satele Caracurt și Vaisal. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Caracurt-Nou (în ), în acel an el fiind
Caracurt-Nou, Bolgrad () [Corola-website/Science/318315_a_319644]
-
reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, orașul Noua Suliță este centru administrativ raional. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 3.318 (125+3.193), adică 40,54% din populația localității . În prezent, orașul are 8.166 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea
Noua Suliță () [Corola-website/Science/310991_a_312320]
-
Aldea Teodorovici. La 7 iulie 2006, în orașul Leova a avut loc deschiderea oficială a Centrului de Informare și Documentare pentru Tineret. Deschiderea Centrului a fost posibilă datorită sprijinului acordat de Uniunea Europeană în parteneriat cu Consiliul Județean Vaslui, România, Consiliul Raional Leova și Biblioteca Județeană "Nicolae Milescu Spătaru", județul Vaslui. Normal Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: Pe teritoriul orașului Leova sunt înregistrați 1.234 agenți economici, dintre care circa 1.100 sunt întreprinderi cu drept de persoană
Leova () [Corola-website/Science/305086_a_306415]
-
regiunea Hmelnițki (URSS), ce se afla sub ocupație germană. Acolo a lucrat ca redactor la ziarul ucrainean „Podolyanen“, care a apărut în oraș în timpul ocupației germane (din septembrie 1941 până în martie 1944) și a fost organ de presă al Comisariatului raional. În acest ziar a publicat articole pe teme literare sau teatrale, precum și poezii și povestiri. Membrii redacției propagau ideile înființării statului ucrainean, activând în Organizația Naționaliștilor Ucraineni. Singura modalitate de comunicare între soții Borodai rămâne corespondența. Poetul îi trimite soției
Hariton Borodai () [Corola-website/Science/321696_a_323025]
-
multe magazine, prese de ulei, moară pentru măcinarea grâului etc. Un loc simbolic îl reprezintă monumentul dedicat soldaților căzuți în cel de-al doilea război mondial. Comuna este traversată de de două rețele de transport importante: terestru și feroviar. Drumul raional Cahul-Giurgiulești străbate comuna, iar rețeaua de cale ferată Giurgiulești-Cahul se întinde de-a lungul cursului râului Prut. Poziția geografică a comunei, aflându-se la granița cu România, permite accesul prin cele două puncte vamale: Galați și Oancea, oferind posibilitatea locuitorilor
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 9 metri, în partea de sud-vest a raionului Ismail, în apropiere de brațul Chilia al Dunării, precum și de lacul Cugurlui. El se află la o distanță de 4 km vest de centrul raional Ismail. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care
Matroasca-Cuhurlui, Ismail () [Corola-website/Science/318385_a_319714]
-
regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 6 metri, în partea central-sudică a raionului Tatarbunar, pe malul vestic al Limanului Șagani. El se află la o distanță de 35 km sud-est de centrul raional Tatarbunar și la 6 km nord de țărmul Mării Negre. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Șagani ("Шаганы"), în acel an el fiind redenumit Primorske. De această comună depinde administrativ satul Trihat. Prin Tratatul de pace de la București
Șagani, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318526_a_319855]
-
de comună în raionul Bolgrad din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent bulgari. Satul este situat la o altitudine de 23 metri, în partea centrală a raionului Bolgrad. El se află la o distanță de 29 km est de centrul raional Bolgrad. Prin această localitate trece drumul național Bolgrad-Cetatea Albă. Teritoriul acestei localități este traversat de râul Catalpugul Mare, care se varsă în Lacul Catalpug, în dreptul localității Șichirlichitai-Noi. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între
Băneasa, Bolgrad () [Corola-website/Science/318272_a_319601]
-
de comună în raionul Ismail din regiunea Odesa (Ucraina). Are locuitori, preponderent bulgari. Satul este situat la o altitudine de 48 metri, în partea nord-estică a raionului Ismail. El se află la o distanță de 48 km nord-est de centrul raional Ismail. Prin această localitate trece drumul național Ismail-Odesa. Din apropierea acestei localități izvorăște râul Enica, care se varsă în Lacul Catalpug, în dreptul localității Hasan-Aspaga. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Fântâna-Zânelor (în ), în acel an el fiind redenumit
Fântâna-Zânelor, Ismail () [Corola-website/Science/318357_a_319686]
-
Ucraina). Are locuitori, majoritatea români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 4 metri, în partea de vest a raionului Tatarbunar, pe malul vestic al Limanului Sasic. El se află la o distanță de 13 km sud de centrul raional Tatarbunar. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Eschipolos (în ), în acel an el fiind redenumit Hliboke. Satul Eschipolos a fost întemeiat de către țărani moldoveni, numindu-se inițial "Adâncata". Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16
Eschipolos, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318475_a_319804]
-
o instituție preșcolară, 2 școli de cultură generală în care învață 525 elevi, un liceu cu 727 elevi și două instituții profesionale de învățământ în care își fac studiile 580 elevi. Sistemul de ocrotire a sănătății este format din spitalul raional, un centru al medicilor de familie și patru farmacii. În sistemul de ocrotire a sănătății activează 112 medici și 314 personal medical mediu. În domeniul sportului orașul dispune de un stadion și o școală sportivă pentru copii. Instituțiile culturale din
Criuleni () [Corola-website/Science/298838_a_300167]
-
din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Cetatea Hotinului a fost restaurată de către sovietici în perioada 1975-1980. Începând din anul 1991, orașul Hotin face parte din raionul Hotin al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente, fiind centru administrativ raional. Astăzi, Hotinul este unul dintre cele mai mari orașe din regiunea Cernăuți, un important centru industrial, turistic și cultural al provinciei istorice Bucovina. În septembrie 1991, în timpul celebrării a 370 ani de la Bătălia de la Hotin, s-a inaugurat un monument
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
Lucăceni este un sat din componența comunei Horești, raionul Fălești, Republica Moldova. Satul este situat pe malul stâng al Prutului, la 20 km de centrul raional și 20 km de stația de cale ferată Stolniceni. În popor satului Lucăceni i se zice "Bănari", iar în actele bisericești este întâlnit numele de "Iugani". Denumirea de Lucăceni provine de la primul întemeietor al satului - Luca, iar Bănari de la boierul
Lucăceni, Fălești () [Corola-website/Science/305230_a_306559]
-
de conducere pe linie de partid până în martie 1990. Serghei Leontiev a fost unul dintre puținii secretari de partid care au sprijinit imediat formarea unui nou stat pe teritoriul Transnistriei. În martie 1990, el a fost ales vicepreședinte al Sovietului Raional al Deputaților Poporului și al Comitetului său Executiv. A fost delegat la cel de-al doilea congres al deputaților poporului din toate raioanele care au făcut parte din regiunea separatistă. A devenit membru al Sovietului Suprem Provizoriu al statului autoproclamat
Serghei Leontiev () [Corola-website/Science/313200_a_314529]
-
situat la o altitudine de 14 metri, în partea de vest a raionului Ismail, pe un dig tăiat de Canalul „Repida”, care leagă lacul Ialpug de lacul Cugurlui. El se află la o distanță de 12 km vest de centrul raional Ismail. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care
Necrasovca-Nouă, Ismail () [Corola-website/Science/318377_a_319706]