941 matches
-
se intersectează cu DN15D), Dobreni (unde se intersectează cu DN15C), Negrești și Crăcăoani, și spre sud de Tazlău și mai departe în județul Bacău de Balcani, Pârjol și Ardeoani (unde se termină în DN2G). La Ruseni, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ159C, care duce spre sud-est la Rediu și Cândești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Borlești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Borlești, Neamț () [Corola-website/Science/301622_a_302951]
-
unde se termină în DN2 care duce mai departe spre Român); și spre nord de , Lespezi, si mai departe în județul Suceava la Dolhasca, Dolhești, Preutești și Fălticeni (unde se termină tot în DN2). Tot din DN28A, la Blăgești se ramifică șoseaua județeană DJ281C, care duce spre nord-est la Hărmănești, Todirești, Balș și Cotnari (unde se termină în DN28B). Orașul este nod feroviar, gară să de pe calea ferată Suceava-Roman fiind punctul de la care se ramifică o altă cale ferată importantă spre
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
Tot din DN28A, la Blăgești se ramifică șoseaua județeană DJ281C, care duce spre nord-est la Hărmănești, Todirești, Balș și Cotnari (unde se termină în DN28B). Orașul este nod feroviar, gară să de pe calea ferată Suceava-Roman fiind punctul de la care se ramifică o altă cale ferată importantă spre Iași (Magistrală CFR 606), precum și una secundară spre Târgu Neamț. Datorită poziție geografice, orașul Pașcani are un climat continental destul de pronunțat, integrându-se în ținutul climatic al dealurilor înalte. În afară de poziție geografică și relief
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
tubulară este situată în partea dorsală a abdomenului și opistosomei. Contracția inimii se realizează din posterior spre anterior, împingând hemolimfa spre cap. Inima se sprijină pe cuticulă cu ajutorul unor mușchi mici. De la inimă pleacă una sau două ?aorte? ce se ramifică spre toate organele și țesuturile. Lichidul intern care circulă prin vase se numește hemolimfă. La chelicerate și unele crustacee oxigenul e transportat prin pigmenți, iar la insecte și miriapode prin trahei puternic ramificate. Hemolimfa se întoarce în inimă prin osteole
Artropode () [Corola-website/Science/300050_a_301379]
-
sunt incluși în componența unor celule speciale cum ar fi eritrocitele. Organele respiratorii ale artropodelor sunt diverse. Crustaceele și unele chelicerate acvatice respiră prin branhii, altele prin plămâni (saci pulmonari) și trahei. Miriapodele și hexapodele respirația e realizată de trahei ramificate prin tot corpul, oxigenând direct țesuturile. Artropodele de dimensiuni foarte mici, în special cele acvatice, efectuează schimbul de gaze prin tegument, datorită difuziei. Artropodele marine realizează excreția prin glande antenale, cele terestre au mai multe moduri de a elimina metaboliții
Artropode () [Corola-website/Science/300050_a_301379]
-
Sării (reședința). Comuna se află în zona deluroasă înaltă din vestul județului, pe valea râului Putna, de la vărsarea Zăbalei înspre aval. Este străbătută de șoseaua națională DN2D, care leagă Focșaniul de Târgu Secuiesc. La Valea Sării, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ205D, care duce spre sud la Năruja, Paltin, Spulber și Nereju. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Valea Sării se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Valea Sării, Vrancea () [Corola-website/Science/301909_a_303238]
-
Morărești (reședința) și Săpunari. Comuna se află la marginea vestică a județului, la limita cu județul Vâlcea, pe malul stâng al Topologului. Este străbătută de șoseaua națională DN7, care leagă Piteștiul de Râmnicu Vâlcea. Lângă Dedulești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ678A, care duce spre nord la și (unde se termină în DN73C). Lângă Morărești, tot din DN7 se ramifică șoseaua județeană DJ703, care duce spre sud la , , apoi în județul Olt la , (unde se intersectează cu DN67B), , , (unde
Comuna Morărești, Argeș () [Corola-website/Science/300633_a_301962]
-
Topologului. Este străbătută de șoseaua națională DN7, care leagă Piteștiul de Râmnicu Vâlcea. Lângă Dedulești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ678A, care duce spre nord la și (unde se termină în DN73C). Lângă Morărești, tot din DN7 se ramifică șoseaua județeană DJ703, care duce spre sud la , , apoi în județul Olt la , (unde se intersectează cu DN67B), , , (unde se intersectează cu DN65), , , , și mai departe în județul Teleorman la (unde se intersectează cu DN65A) și . Conform recensământului efectuat în
Comuna Morărești, Argeș () [Corola-website/Science/300633_a_301962]
-
nod feroviar pe liniile secundare de la nord-vest de București. Aici se intersectează calea ferată București-Pitești, cu linia ce duce la Târgoviște și Pietroșița. Titu este traversat de șoseaua națională DN7, care leagă Bucureștiul de Pitești. Din DN7, la Titu se ramifică și șoseaua județeană DJ701, care leagă orașul spre sud de autostrada București-Pitești, și spre nord de Braniștea și Târgoviște. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Titu era o comună rurală, reședința plășii Bolintinu din județul Dâmbovița. Comuna avea în compunere
Titu () [Corola-website/Science/297073_a_298402]
-
a județului, pe malurile Râului Doamnei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ731, care o leagă spre nord de (unde se intersectează cu DN73C), și și spre sud de și (unde se termină în DN73). La Retevoiești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ731D, care duce spre sud la Coșești, Dărmănești și . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pietroșani se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93
Comuna Pietroșani, Argeș () [Corola-website/Science/300637_a_301966]
-
canalului presupunea o serie de probleme, dat fiind faptul că dimensiunea sa mare îl făcea greu de controlat. Nu exista nici drum de la Cairo direct spre canal, doar o cale ferată străbătea 30 km de deșert de la Cairo spre Ismaïlia, ramificându-se apoi spre nord (ducând în orașul Port Said) și spre sud (ducând spre Suez). Controlul zonei centrale din jurul orașului Ismailia a fost de o mare importanță strategică, deoarece aceste trei orașe de pe canal aveau apă dulce din Nil, ce
Campania din Sinai și Palestina (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/333606_a_334935]
-
râul Kidron, care îl separă de lanțul Muntelui Măslinilor. La vest este mărginit de Valea Centrală (Hagay Hamerkazí), iar la nord de râul Nahal Beit Zeta. La marginea de sud se află o prelungire a Dealului Ofel, din care se ramifică colina Orașului lui David. Ca urmare a construcției esplanadei Muntelui Templului în secolul I î.e.n. în vremea regelui Irod, traseul topografic originar al muntelui a dispărut aproape cu desăvârșire, fiind „îngropat” dedesubtul ei și în spatele zidurilor de susținere zidite de
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
nord de Glăvănești, Motoșeni, Răchitoasa, Colonești și Izvoru Berheciului și spre sud în județul Vrancea de Boghești și Tănăsoaia și mai departe în județul Galați de Gohor (unde se termină în DN24). Din acest DJ241, tot la Podu Turcului se ramifică șoseaua județeană DJ206F, care duce spre nord-vest la Dealu Morii. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Podu Turcului se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94
Comuna Podu Turcului, Bacău () [Corola-website/Science/300692_a_302021]
-
comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află imediat la est de municipiul Brăila, pe șoseaua națională DN22, care leagă Brăila de Râmnicu Sărat. Din această șosea, la Cazasu se ramifică șoseaua județeană DJ221, care o leagă de comunele Romanu, Gemenele și Râmnicelu, terminându-se la Șuțești în același drum DN22. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cazasu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002
Comuna Cazasu, Brăila () [Corola-website/Science/300945_a_302274]
-
Republica Moldova. Este străbătută de șoseaua județeană DJ249, care o leagă spre sud de Prisăcani, Grozești și Gorban (unde se termină în DN28), și spre nord de Ungheni și Victoria (unde se termină în DN24). Din acest drum, la Țuțora se ramifică șoseaua județeană DJ249E, care o leagă spre vest de Tomești (unde se termină în DN28). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Țuțora se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea
Comuna Țuțora, Iași () [Corola-website/Science/301317_a_302646]
-
Ursoaia, Vârloveni și Zamfirești. Comuna se află în vestul județului, pe malurile râului Cotmeana, în platforma Cotmeana (o subunitate a Podișului Getic). Este străbătută de șoseaua națională DN7, care leagă Piteștiul de Râmnicu Vâlcea. Din acest drum, la Lintești se ramifică șoseaua județeană DJ703A, care duce spre sud la , (unde se intersectează cu DN67B) și (unde se termină în DN65). La marginea sudică a comunei, la limita cu comuna Cocu, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ731B, care duce spre
Comuna Cotmeana, Argeș () [Corola-website/Science/310120_a_311449]
-
Din acest drum, la Lintești se ramifică șoseaua județeană DJ703A, care duce spre sud la , (unde se intersectează cu DN67B) și (unde se termină în DN65). La marginea sudică a comunei, la limita cu comuna Cocu, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ731B, care duce spre sud-est la Cocu, și Poiana Lacului. De asemenea, prin partea nordică a comunei trece și șoseaua județeană DJ704E, care o leagă spre nord-vest de și spre sud-est de (unde se termină tot în DN7
Comuna Cotmeana, Argeș () [Corola-website/Science/310120_a_311449]
-
de București și la 70 km sud de municipiul Brașov. Prin comună trece șoseaua națională DN1, care leagă Ploieștiul de Brașov; comuna este deservită de șoseaua județeană DJ205G, un drum ce pornește și se termină în DN1; din el se ramifică, în sudul extrem al comunei, șoseaua județeană DJ101R, care o leagă de Câmpina. Nu trec căi ferate pe teritoriul comunei Cornu, dar zona de nord a comunei este foarte apropiată de gara Breaza, de pe calea ferată Ploiești-Brașov. Temperatura medie multianuală
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
șoseaua județeană DJ102B care o leagă spre est de și Vălenii de Munte (unde se termină în DN1A) și spre est în județul Buzău]] de și Cislău (unde se termină în DN10). Din acest drum, la Nucșoara de Jos se ramifică șoseaua județeană DJ102L, care face o buclă paralelă cu prima, pentru a deservi comunele montane prahovene Bătrâni și Starchiojd și buzoiene Chiojdu și . Tot din DJ102B, la Târlești se ramifică șoseaua județeană DJ233, care duce spre sud la Ariceștii Zeletin
Comuna Posești, Prahova () [Corola-website/Science/301715_a_303044]
-
în DN10). Din acest drum, la Nucșoara de Jos se ramifică șoseaua județeană DJ102L, care face o buclă paralelă cu prima, pentru a deservi comunele montane prahovene Bătrâni și Starchiojd și buzoiene Chiojdu și . Tot din DJ102B, la Târlești se ramifică șoseaua județeană DJ233, care duce spre sud la Ariceștii Zeletin și . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Posești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Comuna Posești, Prahova () [Corola-website/Science/301715_a_303044]
-
Lepșa care a fost înființată în 1869, dărâmată în 1927 și refăcută, din lemn, în 1936. Altitudinea este de deasupra nivelului mării. Este străbătută de șoseaua națională DN2D, care leagă Focșaniul de Târgu Secuiesc. La Lepșa, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN2L, care leagă comuna spre nord și est de Soveja, Câmpuri, Răcoasa, Străoane, Panciu și Mărășești (unde se termină în DN2). Tot din DN2D, la Tulnici se ramifică șoseaua județeană DJ205L, care deservește comuna Păulești. Conform recensământului efectuat
Comuna Tulnici, Vrancea () [Corola-website/Science/301907_a_303236]
-
Focșaniul de Târgu Secuiesc. La Lepșa, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN2L, care leagă comuna spre nord și est de Soveja, Câmpuri, Răcoasa, Străoane, Panciu și Mărășești (unde se termină în DN2). Tot din DN2D, la Tulnici se ramifică șoseaua județeană DJ205L, care deservește comuna Păulești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tulnici se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,67%), cu o
Comuna Tulnici, Vrancea () [Corola-website/Science/301907_a_303236]
-
comuna se găsește pe o porțiune îngustă limitată spre nord-vest de curbura Carpaților, iar la sud-est de cotul pe care îl face Dunărea spre Galați. Prin comună trece șoseaua națională DN23, care leagă Focșaniul de Brăila. Din acest drum se ramifică la Vulturu șoseaua județeană DJ204D, care duce spre nord la Suraia și mai departe spre vest la Focșani. Tot din DN23, la Boțârlău se ramifică șoseaua DJ204G, care duce spre nord tot la Suraia și mai departe la Vânători. Conform
Comuna Vulturu, Vrancea () [Corola-website/Science/301914_a_303243]
-
Prin comună trece șoseaua națională DN23, care leagă Focșaniul de Brăila. Din acest drum se ramifică la Vulturu șoseaua județeană DJ204D, care duce spre nord la Suraia și mai departe spre vest la Focșani. Tot din DN23, la Boțârlău se ramifică șoseaua DJ204G, care duce spre nord tot la Suraia și mai departe la Vânători. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vulturu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Comuna Vulturu, Vrancea () [Corola-website/Science/301914_a_303243]
-
vecin, Goguryeo în 494. Atât Goguryeo cât și Baekje, două dintre Cele Trei Regate ale Coreei, s-au considerat națiuni succesoare ale . Deși înregistrările sunt insuficiente și contradictorii, este speculat că, în 86 î.Hr., Dongbuyeo (Buyeo de Est) s-a ramificat, întrucat Buyeo original este uneori menționat că "Bukbuyeo" (Buyeo de Nord). Jolbon Buyeo era un mic stat tribal situat în nordul peninsulei coreeane și în Manciuria. Potrivit "Samguk Șagi", în 504, emisarul ce ridică tributul, Yesilbu, menționează că aurul din
Buyeo () [Corola-website/Science/325008_a_326337]