583 matches
-
calamitățile sunt atribuite practicilor vrăjitorești inițiate de ființe roase de invidie 10. Dacă vreo nenorocire se abate asupra vreunui membru al tribului Azande din Africa, asta nu poate fi decât mașinațiunea unui vecin răutăcios care, stăpânit de ură și de ranchiună, i-a făcut farmece victimei. În spatele oricărui eveniment nefericit se ascund vrăjile motivate de reaua-credință și de dușmănia oamenilor. Pentru a explica bolile, moartea, un accident, o recoltă slabă, se invocă „deochiul”, magia malefică inspirată de sentimente întunecate și de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
un accident, o recoltă slabă, se invocă „deochiul”, magia malefică inspirată de sentimente întunecate și de bucuria de a face rău, de a cauza prejudicii: tot ce se întâmplă rău este imputabil dispozițiilor dușmănoase ale cuiva, vecinilor care ne poartă ranchiună și ne fac vrăji 11. De unde rezultă că societățile de tranziție pot fi considerate efectiv „obsedate” de pizmă. În comunitățile rurale tradiționale, teama de a nu inspira cuiva invidie este omniprezentă. Vecinul fiind considerat mai adesea dușman decât prieten, fiecare
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
buni ceea ce obține vecinul, toți se tem de resentimentele celorlalți. Membrii tribului Azande admit că tinerii se tem de bătrâni și-i invidiază; bătrânii îi invidiază pe tineri, săracii pe cei mai înstăriți. În aceeași casă sunt frecvente ocaziile de ranchiună între frați și surori, între soț și soții, dar cel mai tare se tem cu toții de blestemele părinților, unchilor și mătușilor 14. Imaginea unei cantități de bogății limitate și neextensibile ar fi una dintre principalele surse ale ponderii sociale și
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
14. Imaginea unei cantități de bogății limitate și neextensibile ar fi una dintre principalele surse ale ponderii sociale și individuale a invidiei. În acest fel, culturile tradiționale ale confruntării au favorizat suspiciunea tuturor contra tuturor și psihoza vrăjitoriilor, motivate de ranchiuna celorlalți. Viziunile romantice ale comunității călduroase și primitoare dragi secolului al XIX-lea trebuie serios amendate: în loc să predomine sentimentele de solidaritate și de fraternitate exemplare, primul loc revine tocmai resentimentelor și bănuielilor, cel mai mic avantaj personal putând stârni animozitatea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
parcă un fel de familie mai mare: ele fac parte din viața și din visele noastre. Pentru că ne sunt apropiate, le iubim; pentru că sunt, în pofida a tot și a toate, departe de noi, nu încercăm la adresa lor nici invidie, nici ranchiună și nici dorința secretă de a asista la prăbușirea lor. Mediatizarea fericirii trece dincolo de marile celebrități. În faza III crește numărul emisiunilor de televiziune centrate pe indivizi obișnuiți ale căror vise frumoase se împlinesc chiar sub ochii telespectatorilor. „Staruri la
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
se ascut, iar rivalitățile se amplifică cu atât mai mult cu cât în joc sunt diferențe derizorii. Așadar, cu cât diferențele dintre oameni sunt mai puțin profunde, cu atât ei se imită mai mult unul pe altul și cu atât ranchiunele, invidiile și privirile dușmănoase se dezlănțuie. Amară lecție: departe de a pregăti o pace armonioasă, bunăstarea și egalitatea democratică contribuie la amplificarea dorințelor rivale și a resentimentelor 30. Teza răspândirii invidiei în societățile bunăstării nu duce lipsă de avocați. În
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
semn de devalorizare socială și nici măcar de excludere din câmpul modei. Dat fiind că inegalitățile vestimentare nu mai generează complexe, întrucât până și stilurile mai disparate au drept de cetate, iar importanța aparenței vestimentare se află în declin, sentimentele de ranchiună din acest domeniu s-au diminuat în mod semnificativ. În acest context pluralist și descentrat, oamenii - cu excepția adolescenților, totuși - nu mai încearcă nicio plăcere în a suscita invidia altora arborând ținute de ultimă tendință. Pentru cei mai mulți contează nu să provoace
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
satisfacții emoționale private. Invidie existențială și invidie generalătc "Invidie existențială și invidie generală" Așadar, trebuie trecută invidia în rândul antichităților? Ideea e absurdă. În lumea muncii, a spectacolului și a politicii, a artelor și literelor, pretutindeni succesul unora favorizează apariția ranchiunei altora, invidiile și bucuria răutăcioasă înfloresc pretutindeni. Dar sentimentele sunt provocate nu atât de diferențele de avere, cât de categoriile de bunuri a căror caracteristică este tocmai de a nu putea fi cumpărate. Prestigiu, celebritate, talent, victorii, promovări profesionale, frumusețe
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
o societate lipsită de orice formă de invidie nici nu poate fi imaginată, într-atât pare aceasta consubstanțială existenței umane. Lipsa de încredere în sine, sentimentul neputinței, eșecurile, insatisfacțiile vieții de toate zilele sunt tot atâtea experiențe care deschid calea ranchiunei. Întrucât viața ne face să suferim și să ne simțim nefericiți, cum ar putea spectacolul fericirii altuia să nu ne apară, într-un fel sau altul, ca o „agresiune”? Cum ar putea necazurile altora să nu constituie un fel de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
stigmatizat, dar toți doresc să facă parte din el. Tot așa cum se observă o calmare a conflictualității sociale și politice 38, asistăm, în faza III, și la reculul resentimentelor față de cei mai favorizați. Dacă primele democrații moderne au dezvoltat „invidia, ranchiuna și ura neputincioasă” (Stendhal), cele din zilele noastre sunt martorele unei diminuări a ranchiunei și a ostilității față de cei bogați. Hiperconsumatorul individualist suferă mai degrabă pentru propria persoană decât pentru prosperitatea insolentă a altora; aceasta suscită mai degrabă curiozitate sau
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
calmare a conflictualității sociale și politice 38, asistăm, în faza III, și la reculul resentimentelor față de cei mai favorizați. Dacă primele democrații moderne au dezvoltat „invidia, ranchiuna și ura neputincioasă” (Stendhal), cele din zilele noastre sunt martorele unei diminuări a ranchiunei și a ostilității față de cei bogați. Hiperconsumatorul individualist suferă mai degrabă pentru propria persoană decât pentru prosperitatea insolentă a altora; aceasta suscită mai degrabă curiozitate sau indiferență decât mânie distrugătoare. Ceea ce nu împiedică în niciun fel reînvierea protestelor și a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
împreună cu Gal (1993), am observat recent două cazuri de erotomanie la doi adolescenți: - un adolescent de 16 ani prezenta un delir pasional în cadrul manifestării unei stări depresive majore. Dacă revendicările amoroase se definesc prin existența a trei faze, speranță, supărare, ranchiună, caracteristici ale erotomaniei după Clerambault, un sindrom depresiv apare în prim plan. Adolescentul este trist. Starea depresivă invadează puțin câte puțin ansamblul activității psihice care se fixează pe o temă obsedantă: moartea. Violența se manifestă în special împotriva propriei persoane
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
auzise spunându-le pe nume portarilor, chelnerilor și taximetriștilor. Își Însușea orice argou, orice accent și spunea vorbe urâte cu o ușurință elegantă - sângele italian - ori de câte ori era furioasă. Avea și o Îndemânare spontană de a neutraliza latura mârșavă a subalternilor: ranchiuna ascunsă sub servilismul celor care Îi slugăreau pe alții În silă, visând la revoluții care să-i descăpățâneze, și al celor care Își jucau rolul cu o demnitate resemnată. Femeile o invidiau frățește, bărbații o adoptau de la prima privire, trecând
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
majoritate a animalelor. Impulsul său e irezistibil. Să revenim la știință, proprietatea lui stabilă. Spre diferență de celelalte animale, inteligența noastră complexă ne Îndeamnă să prădăm bunuri, lux, femei, bărbați, plăceri, onoruri. Acest impuls ne umple de invidie, frustrare și ranchiună. Ne face să fim și mai abitir ceea ce suntem. A tăcut, iar croatul n-a zis nimic. Își pusese iar ochelarii. S-a uitat o clipă la Faulques Înainte de a se Întoarce spre mol și a rămas așa, contemplând peisajul
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
neordonat; neplăcut; neputincios; nerespect; neseriozitate; nesiguranță; nesinceritate; nespusă; nevinovată; niciodată; nimeni; obicei; obișnuință; om laș; omis; ipocrit; oribil; pacoste; palavre; pariu; Păcală; păcate; păcălit; părinți; pedepsit; periculos; piatră; picioare scurte; plictisitoare; plîns; politician; poantă; prefăcătorie; prefăcut; prins; promisiune; prost; provocare; ranchiună; răbdare; răutăciune; rece; regret; revoltă; roșu; ruinare; rușinare; rușinoasă; scîrbă; scop; scuze; secrete; slăbiciune; soluție; stricăciune; strîmbă; surplus; șapcă; șiretlic; șmecherie; știri; știu; tîlhar; tîmpenie; peste tot; trist; trișa; trișare; țeapă; urîțenie; utilă; V. Ponta; vanitate; vas; viclenie; Victor Ponta
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
neliniște; nenorocire; nepăsare; neplăcere; neplăcut; nereal; nesănătos; nesimțit; nesuportat; nevoie; normal; nul; obstacol; de ocolit; om fără suflet; opusul binelui; orb; organ; pedeapsă; persoane; pervers; peste tot; peste; pistol; pîrîu; politică; politician; Ponta; prăpastie; prieten; problematic; profesor; Prut; puternic; puțin; ranchiună; ranchiunos; rapid; din mai rău foarte rău; cu rău; rău; repercusiuni; rîu; sadic; satanic; sărac; scorpie; sever; spaimă; speria; sprîncene; stres; stricat; stupid; suflet negru; tata; tăios; teamă; pentru tine; tratament; trădător; tu; turbat; universitate; urăsc; urîcios; urs; ușor; vai
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nevoi; nervozitate; pe nimeni; din nimic; oameni; oamenii; obijdui; a obijdui; obosi; ocărî; a ocărî; a ofensa; ofensare; ofticat; omul; orgoliu; oribil; părinți; părinții; pe; persoane; pisică; a plînge; plîngere; plîns; plînset; posomorî; prietena; priveliște; problemă; profesor; prostie; provoacă; rană; ranchiună; răni; rănire; reacție; regret; reuși; revoltă; rîde; rîs; roși; scuze; sensibil; sentiment; sista; sîcîi; sora; stres; striga; suferi; suspine; nu știu; tachina; teamă; test; timid; pe tine; ceva trist; tot; a trăda; țintă; ușor; vecin; vecina; vecinul; verb; vesel; veselie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
gelozie (4); indiferență (4); neplăcere (4); păcat (4); pică (4); puternică (4); război (4); tata (4); trădare (4); dezgust (3); distrugere (3); dură (3); frustrare (3); inamic (3); încruntare (3); întuneric (3); nervi (3); nervos (3); nu (3); om (3); ranchiună (3); slăbiciune (3); antipatie (2); boală (2); bucurie (2); dezamăgire (2); dorință (2); emoție (2); fată (2); foc (2); ghinion (2); iertare (2); imensă (2); indignare (2); inimă (2); insuportabil (2); multă (2); necaz (2); negativ (2); neînțelegere (2); neplăcut
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Neurastenie, oboseală psihică, tristețe, stare depresivă, lipsă de concentrare, gânduri confuze, lipsa puterii de decizie, capacități slabe de analiză și de sinteză, lipsă de imaginație Stagnare mentală Anxietate, tendință spre regrete și spre remușcări, ușoare fobii, ușoare tulburări obsesiv-compulsive, nostalgie, ranchiună, mari dificultăți în a trece la act, incapacitate de a se reconsidera, sentimente de frustrare Staze mentale Obsesii, angoase, fobii severe, grave tulburări obsesiv-compulsive, tulburări maniaco-depresive grave Dezvoltarea factorului patogen intern vânt Tulburări psihologice survenite brusc și neașteptat, ciclotimie, tendință
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
modului de educație: școala trebuie să fie „organizată ca o comunitate”, iar această comunitate „trebuie să se întemeieze pe o libertate activă și disciplinată, care să ducă la învățământul solidarității” (Ionescu-Pașcani, 1925, p. 11). Numai în felul acesta, gelozia, invidia, ranchiuna vor fi înlocuite cu „bucuria izbânzii izvorâtă din muncă”. Clasa de elevi va fi compusă atunci din elevi amabili, serviabili, „cu interes și încurajare pentru cei slabi”. O astfel de școală, crede autorul acestui program formativ, „va scoate oameni... cari
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
se pare oribil. Iată cum i se pare Étiemble, prin intermediul unei scrisori trimise către Brasillach: „atât de otrăvit de ură, că aproape-ți vine să te rogi din dezgust. Într-atât de oribil e spectacolul oferit de cel ce împinge ranchiuna până la delir” (III, 160). În același timp, Cioran crede că ura este motorul istoriei: „Să suprimăm ura înseamnă să ne privăm de evenimente” (III, 346). Și, deși uneori face apologia mortificării, altădată vorbește despre cei vanitoși, care doresc să strălucească
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
aș bucura de un echilibru perfect” (I, 36). Poate că, în loc să urle Ă să înțelegem urletul ca forma pură a disperării?! Ă, Cioran își lasă trupul și sângele să clocotească. Oricum, după ce spune ce spune despre urlet și vorbește despre ranchiună ca despre un dat fundamental al umanității, se înțelege, și al lui, Cioran mărturisește: „Una peste alta, viața e un lucru extraordinar” (I, 36). Nu întâmplător, Cioran vorbește despre spectacolul sau despre comedia furiei. Omul fără cauztc "Omul f\r
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
vreme de 12 ani pe tot felul de șantiere, în fine, la Pars, va face parte din colegiul redacțional al revistei "Esprit". La Paris cunoaște ierarhia exilului, orgoliile scriitorilor și toate viciile și virtuțile din țară transplantate în străinătate (discordie, ranchiună, arivism, haos social, relațional, moral). Bujor Nedelcovici a încercat să depășească nu doar granițele geografice, ci și granițele artistice, dobândind o dimensiune universală prin însăși adresa universală a cititorului. Bujor Nedelcovici trăiește la cea mare intensitate realitatea românească din țară
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
scriind Despre eroi și morminte în 1965, situează acțiunea românului în 1955, dar se gândește la 1930: la ființă națională, la haosul, la resentimentul argentinianului, la locuri comune, la inspirația să literară. Situația haotică, contradicție insolvabila pentru că ține de esență, ranchiuna și resentimentul argentinianului, toate aceste trăsături inerente ființei naționale a argentinianului, Sábato le oferă la nivel de absoluturi (....)."111 Sunt neliniștile metafizice incluse în tangou, care reunește toată problematică existențiala a dezrădăcinatului, dar și a celui care se vede invadat
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
prin antonomasie, așa cum Spania înseamnă coridele. Și, ne place sau nu, e drept că aceasta schematizare are ceva profund adevărat, pentru că tangoul întruchipează trăsăturile esențiale ale țării pe care începusem să ne-o construim: dezrădăcinarea, nostalgia, tristețea, frustrarea, dramatizarea, nemulțumirea, ranchiuna și problematizarea"124, căpătând fie nuanțe delicate (Caminito), fie grotești (Noches de Reyes), fie aspre și dramatice cum sunt celebrele tangouri ale lui Enrique Santos Discépolo. Sunt puține țări în lume în care sentimentul nostalgiei să se fi repetat atât
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]