643 matches
-
pentru mine, am realizat cu Orchestra din Botoșani cred că toate lucrările lui George Enescu, în afară de cele care sunt cumplite ca orchestrație. Întrucât cere o formulă foarte mare, n-am realizat “Oedip”, decât o dată am făcut câteva elemente orchestrale. Sigur, Rapsodiile, Simfoniile, în afară de Simfonia a III a, Suitele toate, mă rog, chiar și anumite lucrări care nu s-au cântat niciodată, cum ar fi Cantata Aurora... 49 Cum ați pătruns în universul enescian? Cum l-ați simțit ca instrumentist, ca dirijor
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
III-a. După mine, Mahler și Enescu sunt cei doi mari compozitori ai secolului XX, la care încă nu le-a venit vremea. Ei sunt precis compozitorii mileniului III. Enescu a scris o muzică formidabilă. Sigur, lumea știe numai despre Rapsodii, care sunt minunate, sunt geniale, fără discuție sunt mai populare, mai pe înțelesul tuturor, dar marea operă a lui Enescu, Simfonia de cameră, lucrările de cameră, cvartetele, opera Oedip, Simfonia a III-a, care este o capodoperă extraordinară, ce se
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
să o dubleze, cum funcționează foarte multe orchestre în vest. Deci, ele sunt de 50-60 de persoane, iar la anumite evenimente pot fi și de 120. Am înregistrat Suita I, Suita a II-a, Suita a III-a, deci suitele, Rapsodiile, Simfonia I, liedurile lui Enescu (cele Șapte cântece...), Aurora și cu cor și soliști, Poema română, desigur fără finalul respectiv, care era interzis, că era imnul regal, Dixtuorul, Baladă pentru vioară... Eu am găsit un lucru genial în interiorul acestei balade
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
lucrurile sunt însă mult mai drastice. A rămas doar ceea ce s-a tipărit prin țară sau ce s-a adus cu mulți ani în urmă... Eu îmi aduc aminte cu foarte mare plăcere că l-am cântat o dată în Japonia, Rapsodia a II-a, și am rămas surprins. În momentul în care am ajuns la prima repetiție, totul era de parcă acești muzicieni au studiat așa de bine lucrarea, încât au fost foarte puține lucruri la care să spun că m-au
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
pentru mine, am realizat cu Orchestra din Botoșani cred că toate lucrările lui George Enescu, în afară de cele care sunt cumplite ca orchestrație. Întrucât cere o formulă foarte mare, n-am realizat “Oedip”, decât o dată am făcut câteva elemente orchestrale. Sigur, Rapsodiile, Simfoniile, în afară de Simfonia a III a, Suitele toate, mă rog, chiar și anumite lucrări care nu s-au cântat niciodată, cum ar fi Cantata Aurora... 49 Cum ați pătruns în universul enescian? Cum l-ați simțit ca instrumentist, ca dirijor
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
III-a. După mine, Mahler și Enescu sunt cei doi mari compozitori ai secolului XX, la care încă nu le-a venit vremea. Ei sunt precis compozitorii mileniului III. Enescu a scris o muzică formidabilă. Sigur, lumea știe numai despre Rapsodii, care sunt minunate, sunt geniale, fără discuție sunt mai populare, mai pe înțelesul tuturor, dar marea operă a lui Enescu, Simfonia de cameră, lucrările de cameră, cvartetele, opera Oedip, Simfonia a III-a, care este o capodoperă extraordinară, ce se
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
să o dubleze, cum funcționează foarte multe orchestre în vest. Deci, ele sunt de 50-60 de persoane, iar la anumite evenimente pot fi și de 120. Am înregistrat Suita I, Suita a II-a, Suita a III-a, deci suitele, Rapsodiile, Simfonia I, liedurile lui Enescu (cele Șapte cântece...), Aurora și cu cor și soliști, Poema română, desigur fără finalul respectiv, care era interzis, că era imnul regal, Dixtuorul, Baladă pentru vioară... Eu am găsit un lucru genial în interiorul acestei balade
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
lucrurile sunt însă mult mai drastice. A rămas doar ceea ce s-a tipărit prin țară sau ce s-a adus cu mulți ani în urmă... Eu îmi aduc aminte cu foarte mare plăcere că l-am cântat o dată în Japonia, Rapsodia a II-a, și am rămas surprins. În momentul în care am ajuns la prima repetiție, totul era de parcă acești muzicieni au studiat așa de bine lucrarea, încât au fost foarte puține lucruri la care să spun că m-au
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
fost compozitor, violonist, pianist, dirijor și pedagog român. El a dat impulsul hotărâtor simfonismului românesc și a creat o pildă admirabilă pentru compozitorii români. Opera lui Enescu cuprinde următoarele lucrări: - pentru orchestră: “Poema Română”, “Simfonia concertantă pentru violoncel și orchestră”, “Rapsodia Română” în La major, “Rapsodia Română” în Re major, 2 suite în Do major, “Simfonia I înMi bemol major”, “Simfonia a II-a în La major”, “ Simfonia a III-a înDo major cu orgă, pian și cor”, 2 intermezzi, Poiemul
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
și pedagog român. El a dat impulsul hotărâtor simfonismului românesc și a creat o pildă admirabilă pentru compozitorii români. Opera lui Enescu cuprinde următoarele lucrări: - pentru orchestră: “Poema Română”, “Simfonia concertantă pentru violoncel și orchestră”, “Rapsodia Română” în La major, “Rapsodia Română” în Re major, 2 suite în Do major, “Simfonia I înMi bemol major”, “Simfonia a II-a în La major”, “ Simfonia a III-a înDo major cu orgă, pian și cor”, 2 intermezzi, Poiemul simfonic “Vox Maris” - sonate instrumentale
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
a născut la Seliște-Arad. A desfășurat o bogată activitate de folclorist. În domeniul creației s-a afirmat ca un compozitor puternic atașat de muzică populară românească. A scris operele: “Năpasta “, “Constantin Brâncoveanu” și “Horia”, opera cosmică “Kir Ianulea”, “Divertisment rustic”, “Rapsodia Bănățeană”, “Două dansuri” și suita “Petrecere populară”, toate pentru orchestră, unconcert pentru pian și orchestră, muzică de cameră și film. <contents> -Argument..................................................................pag. - Considerații metodice privind predarea educației muzicale la clasele a III-a și a IV-a.............................................................. pag. - Tipuri
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
fiecare substantiv de mai jos: umbră, frunză, gând, soare. 11. Realizează o compunere de 15-20 de rânduri, în care să integrezi și un dialog imaginar între tine și pădure, la început de primăvară. *Sugestii de lectură: Citiți poeziile Primăvara și Rapsodii de primăvară, de George Topârceanu Se dă textul: Mâna celei care ți-a dat viață, Te-a crescut frumos, te-a făcut trunchi, Mâna ce te-a legănat, copile, N-o uita, sărut-o în genunchi. Mâna bună care-ți
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
poemul 1821 și numeroase traduceri), Cristian Sârbu, Radu Boureanu (Satul fără dragoste), Miron Radu Paraschivescu (îndeosebi tălmăciri), Al. Andrițoiu (În Țara Moților se face ziuă), Aurel Rău, A.E. Baconsky (Noaptea în flăcări), Nicolae Labiș (Gazeta de stradă, Moartea căprioarei, Rapsodia pădurii), Ion Brad (Balada împușcaților), Ion Horea, Aurora Cornu, Ion Gheorghe, Florin Mugur, Gellu Naum, Ștefan Aug. Doinaș, Petru Solomon, Petre Stoica, Ilie Constantin, Gheorghe Tomozei, Florența Albu, Doina Sălăjan, Nichita Stănescu, Darie Novăceanu ș.a. În noiembrie 1953 revista îi
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
basarabean cerea, într-un interviu, să nu fie băgat în chiloți naționali, că asta nu i se potrivește, el aspirînd, prin tot ce face, spre universal. Ca și cînd la conturarea valorii universale a lui George Enescu nu participă și Rapsodia română, ca și poemul simfonic Ungaria sau cele 19 rapsodii ungare pentru pian, în cazul lui Franz Liszt. Lucian Blaga vorbea despre „orizontul spațial al inconștientului“ <footnote Lucian Blaga, Trilogia culturii: Orizont și stil; Spațiul mioritic; Geneza culturii și sensul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
chiloți naționali, că asta nu i se potrivește, el aspirînd, prin tot ce face, spre universal. Ca și cînd la conturarea valorii universale a lui George Enescu nu participă și Rapsodia română, ca și poemul simfonic Ungaria sau cele 19 rapsodii ungare pentru pian, în cazul lui Franz Liszt. Lucian Blaga vorbea despre „orizontul spațial al inconștientului“ <footnote Lucian Blaga, Trilogia culturii: Orizont și stil; Spațiul mioritic; Geneza culturii și sensul culturii, ELU, București, 1969, p. 125. footnote> și „solidaritatea sufletului
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
6, județul Caraș-Severin. 145. Csabai Olga Monica, născută la 12 aprilie 1955 în Pitești, județul Argeș, România, fiica lui Dumitrescu Nicolae și Ioana, cu domiciliul actual în Austria, 4210 Engerwitzdorf, Leitnerstr. 29/6, cu ultimul domiciliu din România, Cluj-Napoca, Str. Rapsodiei nr. 17/10, județul Cluj. 146. Csabai Petru, născut la 23 iulie 1953 în localitatea Turda, județul Cluj, România, fiul lui Ioan și Gyori Eva, cu domiciliul actual în Austria, 4210 Engerwitzdorf, Leitnerstr. 29/6, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 275 din 20 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120825_a_122154]
-
10, județul Cluj. 146. Csabai Petru, născut la 23 iulie 1953 în localitatea Turda, județul Cluj, România, fiul lui Ioan și Gyori Eva, cu domiciliul actual în Austria, 4210 Engerwitzdorf, Leitnerstr. 29/6, cu ultimul domiciliu din România, Cluj-Napoca, Str. Rapsodiei nr. 17/10, județul Cluj. 147. Tomsich Lăură Simona, născută la 12 octombrie 1970 în Deva, județul Hunedoara, România, fiica lui Oegas Simion și Floarea, cu domiciliul actual în Austria, 7304 Kleinwarasdorf, Grosse Zeile 13, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 275 din 20 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120825_a_122154]
-
Cluj. 99. Dittrich Maria, născută la 4 decembrie 1949 în localitatea Ghijasa de Sus, județul Sibiu, România, fiica lui Rusu Moise și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 73230 Kirchheim Teck, Bochstr. 130, cu ultimul domiciliu din România, Reșița, Str. Rapsodiei nr. 2, județul Caraș-Severin. 100. Dinică Nicolae, născut la 9 septembrie 1951 în localitatea Gurbănești, județul Ilfov, România, fiul lui Constantin și Natalia, cu domiciliul actual în Germania, 10439 Berlin, Bornholmerstr. 79, cu ultimul domiciliu din România, București, str. 1
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]
-
fost organizată în cinci mari orașe marocane, iar expoziția "Constantin Brâncuși" a fost organizată în același an. Aplicarea prevederilor Acordului cultural româno-marocan a constat și în semnarea unui program de schimburi culturale pe anii 1970-1971. În decembrie 1970, Ansamblul folcloric "Rapsodia Română" a întreprins un turneu în Maroc. Studenți marocani au continuat să studieze în România, ca bursieri ai statului român, iar specialiști români în domeniul agriculturii au acordat asistență în pregătirea cadrelor de specialitate din Maroc. A fost semnat, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Gertrud avea încă un cult pentru soțul ei. Acesta avusese o pasiune în afara profesiei. Acel "violon d'Ingres" era pentru el muzica. Îl cunoscuse la Paris pe George Enescu. Avea, pe lângă bibliotecă, și o bogată discotecă, din care nu lipseau Rapsodiile I și a II-a. Dar și numeroase discuri de muzică populară românească. Doamna căci nu eram, la început, obișnuit să-i spun altfel, simplu, pe nume, cum mă ruga și insista m-a cucerit și uluit din prima seară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
lui Breughel sau Goya crește odată cu nivelul educațional și se manifestă în cadrul fracțiunilor claselor dominante cu un nivel înalt de educație. (2) gustul clasei de mijloc, care aduce în atenție operele minore, dar populare ale artiștilor importanți, cum ar fi Rapsodia Albastră; este comun claselor de mijloc (classes moyennes); (3) gustul popular reprezentat aici de alegerile muncitorilor sau așa-numita "muzică ușoară" sau clasică mediatizată intens, cum ar fi Dunărea albastră, La traviata este caracteristic claselor muncitoare și variază invers proporțional
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
școlarii mici, ȘA, 1981, 41-45. [274] RETEȘAN, DOINA, Amintiri din copilărie, cap. IV, de Ion Creangă. în: ProDid, [1], 1980-1981, p. 50-51. [275] ROTARU, ION, Ioan Alexandru: “Graiul”, în: MITL, p. 227-229. [276] RUS, TEODORA-BEATRICE, Plan de lecție. [George Topîrceanu, Rapsodii de toamnă], în: ȘS, 1981, p. 65 67. [277] RUSU, OLIVIA, Motivul drumului în romanul Neamul Șoimăreștilor de Mihail Sadoveanu. în: ProDid, [1], 1980-1981, p. 60-63. [278] RUSU, TIBERIU, Internaționalizarea vocabularelor de specialitate românești [cu bibliografie], în: CPLM, 2, p.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
CPub, l, oct. 1985, 8, în Ateneu, 22, nr. 10 1985 [41] CHISCOP, LIVIU, Alexandru Vlahuță: Țara. Poporul. [la rubr.: Consultații școlare]. în: CPub, 1, iun. 1985, p.[4], în Ateneu, 22, nr. 6, 1985. [42] CHISCOP, LIVIU, George Topîrceanu: Rapsodii de toamnă. [la rubr.: Consultații școlare]. în: CPub, 1, mar 1985, p. 4, în Ateneu, 22, nr. 3, 1985. [43] CHISCOP, LIVIU, Zaharia Stancu: Patria. [la rubr.: Consultații școlare]. în: CPub, 1, dec. 1985, p. 4, în Ateneu, 22, nr.
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
învățare, Familia, 21, nr. 3, 1985, 10 [tulburări de limbaj]. [130] PIȚIGOI, GH., Sesiune: “Tradiție și inovație în predarea limbii și literaturii române (Rm. Vîlcea, 9 . 10 iunie 1985). în: BULSȘF, 1985, p. 185. [131] PLEȘA ANGHELESCU, MIHAELA. G.Topîrceanu: Rapsodii de toamnă. în: LLR, 14, nr. 4, 1985, p. 28 32. [132] POENARU, VASILE, Definiția într-o compunere, LLR, 14, nr. l, 1985, 14-16. [133] POENARU, VASILE, Paralela sau compoziția ,.comparație și contrast", LLR. 14. nr. 2, 1985, 17-19. [134
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și pronunțare, LRȘ, p. 16-17.[reluare din LLR, 5, nr. 4, 1976, p. 11 13]. [80] HODOR, LIVIA, Contribuția jocurilor didactice la formarea deprinderilor de vorbire corectă la elevii clasei I, BulCD Satu Mare, nr. 111 [1985], 23-25. [81] IACOB, MONICA, Rapsodii de toamnă de George Topîrceanu. în: ProDid, 3, (19841985), 1986, p. 189 191. [82] ILIOANE, CORNEL, Funcțiile manualului într-un învățămînt modern (limba română). în: CCS, 4, nr. 2, 1986. [83] IONILĂ, FLORIN-LAZĂR, Despre sintagmele stabile din limbajul medical, DMod
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]