75,659 matches
-
supradeterminat de mușcătură și sfâșiere, corelat cu luna, astrul nocturn tutelar. Nu întâmplător, deci, ultimul cuvânt-simbol al poemului Avatar este chiar luna. „Raza lunii” desemnează lumina ce pătrunde în noaptea succesivă tranșării crunte a conflictului cu gnomul. Ca și fulgerul, raza face legătura dintre cer și pământ. Dar, spre deosebire de fulger, care este momentan, raza are caracter durativ, contribuind la atenuarea întunericului și consfințind victoria asupra răului, prin aducerea la iveală a colților însângerați, care păstrează urmele cruzimii, ale sângelui vărsat într-
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
deci, ultimul cuvânt-simbol al poemului Avatar este chiar luna. „Raza lunii” desemnează lumina ce pătrunde în noaptea succesivă tranșării crunte a conflictului cu gnomul. Ca și fulgerul, raza face legătura dintre cer și pământ. Dar, spre deosebire de fulger, care este momentan, raza are caracter durativ, contribuind la atenuarea întunericului și consfințind victoria asupra răului, prin aducerea la iveală a colților însângerați, care păstrează urmele cruzimii, ale sângelui vărsat într-o luptă fără menajamente. Supraviețuitorii se odihnesc, „pe marginea genunii”. Aceasta poate fi
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
singura, în orice caz, cea mai indicată, grație eficienței, să protejeze și să asigure liniștea moralității absolute, fără de care stilul înalt al poeziei ar fi de neconceput. Tabloul final sporește, inclusiv prin sugestiile cromatice pe care le degajă, misterul existențial. „Raza lunii” generează penumbre, care se întrețes, multiplicând incertitudinile - propice minus cunoașterii (în sens blagian) - , până în punctul în care devin contrariul lor, în accepțiune dorcesciană. În această stare, de dincolo de orice cunoaștere, dar nu și de dincolo de orice trăire, -se poate
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
și reci, întredeschiși”; Dispare în pădurea eterată,/ La care nu ajunge niciun drum" - Totem); - cu noaptea, genunea, câmpul și luna (“Apoi, am stat, pe marginea genunii,/ Noi, dublul nepătruns, întunecat,/ Lupul și eu, pe câmpul sfârtecat:/ Doi colți însângerați, în raza lunii” - Avatar). Semnificațiile simbolice devin mijloace de caracterizare, la care se adaugă câțiva indicatori de atitudine: - postura demnă, neclintirea, care generează imagini statuare (“... alăturea un lup/ Se oglindea în Râul alb și-n lună” - Avatar I; Iar el stă neclintit
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
aportul său la vasta semnificație spirituală a liricii dorcesciene, lupul se integrează perfect stirpei artistului, avându-și locul chiar alături de Poet, “pe marginea genunii”, de unde cei doi contemplă, “cu bărbăteasca lor singurătate”, orizontul limpezit. Versul apoteotic “Doi colți însângerați, în raza lunii” rezumă, în finalul Avatarului, toată poetica Lupului avatar. Ca o veritabilă ars poetica într-un vers, care amintește de cea a lui Ion Pillat din Poeme într-un vers: “Nu vorbele, tăcerea dă cântecului glas”. * Toate simbolurile, toate imaginile
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
un conflict tragic, Poetul ordonează „expresiile lingvistice ale realității antropocosmice”, le structurează, le contopește, astfel încât oglinda eului, făcută, pe neașteptate, țăndări, se preschimbă într-o oglindă nirvanică, în care se reflectă, imortalizați într-un moment triumfal, „doi colți însângerați, în raza lunii”. Sentimentul datoriei împlinite instaurează pacea, exterioară și interioară... Poezia lui Eugen Dorcescu se comentează pe sine, este un metatext. Poetul merge mai departe. Cu o luciditate extremă. Cu o intuiție extremă. Cu o gândire înaltă. Cu un stil înalt
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
esteticii ce desemnează un ansamblu de reguli și norme privind ”nașterea” sau facerea poeziei, ori în general tehnica literaturii. Dibran Demaku vine în fața noastră cu poeme scurte și bune ca inspirație pentru pictori: „amurg purpuriu din septembrie/ inundat în culorile razelor de soare/ visul de odinioară a prins aripi/ un curcubeu într-un colț de cer” (Peisaj). Sau: când se-mpart drumurile vieții/ în insula din Itaka sau Kreta/ adevărului i-se prăbușește visul” (Drumurile vieții) Prin structura ei, lucrarea de
DANIEL MARIAN DESPRE DIBRAN DEMAKU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380672_a_382001]
-
fost odată Focurile timpurii. Le-ai găsit și iată vin Tot de-a valma si-ncurcate Te lovesc cu toate-n plin Și te-njunghie în spate. I-ti aduci aminte totul, Clipe,vorbe si-ntimplari, Simți cum te cuprinde focul Razelor din depărtări. Dacă nu plecai în ziua Cînd credeai c-ai înțeles Că destinul ți-e potrivnic Si-alte zaruri s-au ales? Poate chiar așa a fost Fără doar și fără poate, Toate au în viață rost Să se-ntimple
IN CAUTAREA EU-LUI de EDI PEPTAN în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380684_a_382013]
-
PRIVEȘTE-MĂ...DE NELUTA STAICUT Autor: Neluța Stăicuț Publicat în: Ediția nr. 1953 din 06 mai 2016 Toate Articolele Autorului Privește-mă... Privește-mă Lună, Din înaltul tău, Spune-mi că-s frumoasă, Și bună mereu! Privește-mă Soare, Cu razele tale, Mângâie-mi tot trupul, Cu căldura ta!!! Cercetea-ză-mi Doamne, Sufletul mereu, Atinge-l cu blândețe, Că sunt fiul tău! Ascultă-mă iubite, Cum cânt și vorbesc, Și vei ști atuncea, Cât de mult iubesc! Mângâie-mă ploaie, Cu picurii
PRIVEȘTE-MĂ…DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380702_a_382031]
-
române. O notă aparte o constituie cele 15 „Reflecții” alcătuite din câte 3 versuri, chiar și 2, la fel ca poeziile tradiționale japoneze, cu formă fixă, numite haiku, ultima fiind alcătuită din 4 versuri: „...percep / Culorile înțepenite / Gândurile răzvrătite”; „...văd / Razele fierbinți de soare / Valurile reci de mare”; „...regret / timpul pierdut / făr’ de-nceput!”; „...iubesc / făr’ să cerșesc / Raiul ceresc”; „...scriu / cioplind la sicriu / pe maluri de Jiu”; „...șlefuiesc / Cuvinte / pentru lucruri sfinte”; „...mă-nchin / momentului în care a încremenit veșnicia
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
cere, la fel. Nu există jumătăți de măsură. Clopote, fantomele lumii damnate, noaptea de smoală, găuri negre, răscruci, negură, văzduhul spart, ultimul strop de lumină, un bagaj substanțial care relevă oglinda nemulțumirii poetului, alături de: forme de vis, flori de tei, raze de lumină, culori estompate, „cântec, poezie și candoare”, îngerii albaștri. Dimensiunea nostalgică (romantică) prezentă în versuri, este evidentă în „Scriu și strig în pustiu”: Te-am căutat, te strig în van / Eu mai păstrez ca pe-o icoană / Surâsul tău
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
frunții le-a udat pe toate,/ Suav buchet de flori mereu călit/ Să-nfrunte vremurile, de se poate...” (Trudă) Poezia a devenit o armură trainică împotriva vicisitudinilor vieții: În traistă: un fluer, o pița și vin.../ Eu deapăn fuiorul din raze de lună/ Și trec neatinsă de nicio furtună,/ Că prea mulți sunt norii ce varsă venin...” (Subțire trecere) Creația sa poetică rezonează cu lumea înconjurătoare, simți pulsul Vieții și al Universului. Dezvăluie gânduri și tăceri care scapără întrebări rămase fără
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
se deschid asemenea florilor în diminețile senine de vară! Sufletul meu de femeie iubitoare de poezie și de flori a vibrat atins de lirismul lor. Am văzut-o cu ochii minții pe autoare, pe un petic de iarbă, mângâiată de razele soarelui, îmbătată de ... Citește mai mult Cartea “Punți între gânduri” de Elisabeta Lușcan - editura Karuna Bistrița 2014, mi-a fost dăruită în vara aceluiași an odată cu câteva semințe de la florile din grădina sa. Privind-o pe poetă, mereu zâmbitoare și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
se deschid asemenea florilor în diminețile senine de vară! Sufletul meu de femeie iubitoare de poezie și de flori a vibrat atins de lirismul lor. Am văzut-o cu ochii minții pe autoare, pe un petic de iarbă, mângâiată de razele soarelui, îmbătată de ... XII. DOAR ÎNGERII ÎI POT ÎNȚELEGE PE ÎNGERI - LUCIAN DUMBRAVĂ, de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr. 1810 din 15 decembrie 2015. Pe Lucian Dumbravă l-am descoperit pe youtube, când întâmpător m-am oprit la un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
pe care mi-l pregăteai în inima ta în timp ce eu cădeam prin ochiul tău stâng hipnotizată de lună și de dor. Ultimul sonet al lui VV în descoperirea mea Sub felinarul morții ne zvârcolim visând că-ntrezărim în ape o rază de iubire, Și adesea-i doar reflexul scânteii unduind, Din felinarul cinic, eterna risipire. Dacă-am crezut vreodată-n iubirea ta orbește A fost fiindcă lumina din ea m-a-mpresurat Și mi-a pătruns în sânge frenetic, nebunește, Cum moartea-adânc pășește
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
Sărută-mă mare agitată... Cu valurile tale învolburate, Și ia de la mine neliniștile și frustrările! Sărută-mi pamântule picioarele goale... Cu iarba ta înrourată și rece, Și ajută-mă să-mi continui drumul vieții! Sărută-mi soare buzele rumene... Cu razele tale fierbinți, Și ajută-mă să spun cuvinte sincere și înțelepte! Sărută-mi cerule senin ca apa mării... Ochii triști și înlăcrimați, Și ajută-mă sa văd frumusețea oamenilor! Sărută-mi apă trupul însetat de iubire... Cu apa ta limpede
SĂRUTĂ-MĂ... DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380761_a_382090]
-
de Edi Peptan, publicat în Ediția nr. 1767 din 02 noiembrie 2015. O ZI DE VARĂ Stropi de roua-n zori de zi Se preling ușor,pe frunze, Strecurandu-se în vii, Vin perechi de buburuze. Soarele în jos trimite Raze calde de lumină. Musculițe mii,dar uite! Vine-n zbor și o albină. Zumzet,zgomote și triluri Umplu aerul în jur, Păsările trec în șiruri Și un nour,ca un fur. La amiaz' se lasă focul Raspindit la toti și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
1760 din 26 octombrie 2015. Când liniștea pădurii se așterne la zenit Și frunzele în ruguri de foc se tot aprind, Lumină se topește,în stropi,în lăstăriș, Ceva-mi apare-n cale,sărind din luminiș. Alunecând ușor,pe-o rază ce coboară Din sânul lui Amor,simțirea mi-o înfioară. Ședeam și mă uitam și nu-mi venea să cred, Dar poate că visăm,sau nu eram atent. -Suava-ntruchipare,arată-mi ce s-aleg, -A visului visare,sau ție să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
pe Ea o ... Citește mai mult Când liniștea pădurii se așterne la zenitSi frunzele în ruguri de foc se tot aprind,Lumina se topește,în stropi,în lăstăriș,Ceva-mi apare-n cale,sărind din luminis.Alunecand ușor,pe-o rază ce coboaraDin sânul lui Amor,simțirea mi-o infioara.Sedeam și mă uitam și nu-mi venea să cred,Dar poate că visăm,sau nu eram atent.-Suava-ntruchipare,arată-mi ce s-aleg,-A visului visare,sau ție să mă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
lumi paralele, presărate ici-colo cu oglinzi din care rar se reflectă imagini-tablou, labirinturi prin care intrăm inconștient. Șoaptele timpului ~ exorcizarea viselor în timpul unei prohibiții la zâmbet, Un înger damnat vinde și cumpără lumea în numele echilibrului. Lacrimi se preling prin cioburi, raze de lumină reflectă scântei deformate de tăișul sticlei, Nisipul din clepsidra noastră se scurge impasibil. "A whiter shade of pale... She said there is no reason and the truth is plain to see." - Mâna ta, Teah, mi-a cuprins disperarea
ŞOAPTELE TIMPULUI, SUBTIL PARFUM DE IASOMIE ... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/380783_a_382112]
-
ÎN TIMP... Autor: Irina Lucia Mihalca Publicat în: Ediția nr. 392 din 27 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Undeva în timp, în fața rondului intuit surâs parfumat, Prin vitraliul privirii licăriri de stea , ațipind pe banca amintirilor îți ascult sunetul inimii, raze de ceață, dublura mea te-a luat de mână peste pragul Timpului, galbene frunze purtate de vânt pe aleea dintre lumi, miresmele serii ne-nv ă luie pașii-n oglinda din vis umbrele arțarilor duc taina spre nori, încercând să oprim
UNDEVA ÎN TIMP... de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/380788_a_382117]
-
o groapă în țărânăDe voi să știe veacul viitor... XXVIII. HOHOTUL TACERII, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1845 din 19 ianuarie 2016. Hohotul tăcerii Tăcerile ce-ades mă înconjoară Cu așteptări ce nu primesc răspuns Îm sparg timpanele! Raza solară A-ncremenit în spatiul necuprins Vise ce fulgeră întreg abisul Au adunat imagini de hoinar Din haosul ce m-a crezut învinsul Plăcerilor gustate fără har Pe crestele născute din adâncuri Imaginam castele de povești Și aplecați pe-a șeilor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
cavaleri crăiești La poarta unei inimi zăbrelite Eu, cavaler din veacul efemer, Ținteam săgeți din gânduri nălucite Închise în poemul mesager Reverberează-un hohot de tăcere De zidul cu fantasme trecătoare În zori se nasc dorințe din durere Când sângereaza razele de soare ... Citește mai mult Hohotul tăceriiTăcerile ce-ades mă înconjoarăCu așteptări ce nu primesc răspunsîm sparg timpanele! Raza solarăA-ncremenit în spatiul necuprinsVise ce fulgeră întreg abisulAu adunat imagini de hoinarDin haosul ce m-a crezut învinsulPlăcerilor gustate fără harPe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
poemul mesager Reverberează-un hohot de tăcere De zidul cu fantasme trecătoare În zori se nasc dorințe din durere Când sângereaza razele de soare ... Citește mai mult Hohotul tăceriiTăcerile ce-ades mă înconjoarăCu așteptări ce nu primesc răspunsîm sparg timpanele! Raza solarăA-ncremenit în spatiul necuprinsVise ce fulgeră întreg abisulAu adunat imagini de hoinarDin haosul ce m-a crezut învinsulPlăcerilor gustate fără harPe crestele născute din adâncuriImaginam castele de poveștiși aplecați pe-a șeilor oblâncuriZburdau în voie cavaleri crăieștiLa poarta unei inimi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
aplecați pe-a șeilor oblâncuriZburdau în voie cavaleri crăieștiLa poarta unei inimi zăbreliteEu, cavaler din veacul efemer,Ținteam săgeți din gânduri năluciteînchise în poemul mesagerReverberează-un hohot de tăcereDe zidul cu fantasme trecătoareîn zori se nasc dorințe din durereCând sângereaza razele de soare... XXIX. SĂ NE AMINTIM DE EMINESCU, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1840 din 14 ianuarie 2016. Să ne amintim de Eminescu În secolul de lupte răvășit Din traci s-a înălțat către zenit Luceafărul poporului român
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]