509 matches
-
pentru mijloace de finanțare, pentru dotări, pentru execuția unor lucrări unicat în cadrul finisării“, cum mărturisea în lucrarea Magia lumii de spectacol. În 1990, împreună cu doi actori de la Teatrul Național „Vasile Alecsandri“, Sergiu Tudose și Emil Coșeru, a făcut demersuri pentru reînființarea școlii de teatru din Iași. Și, în toamna anului 1990, școala și-a deschis porțile pentru viitorii actori. În plus, se constituia, pentru prima oară în țară, la Iași, o secție de păpușarimarionetiști. În 1990 a fost fondator al specializării
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
unor culte recunoscute. În prezent, în Costișa există 628 numere de casă, peste 100 de gospodării fiind construite numai în ultimii ani, mare parte pe terenuri concesionate. Râvna costișenilor, precum și noile condiții create în ultimii ani, îndreptățesc dorința lor de reînființare a fostei comune Costișa, prin desprinderea de Frătăuții Noi. La pomeni În fiecare an, la 8 septembrie, enoriașii costișeni de pe lângă biserica parohială cu hramul "Nașterea Maicii Domnului" (Sf. Maria Mică) se adună după slujba religioasă, la cimitirul satului. Din timp
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Poienii Vlădicii și se scutesc de dări 20 de poslușnici care vor lucra la viile de acolo ale Mitropoliei, din al căror venit se procură lumânările pentru moaștele Sfântului Ioan cel Nou. Despre înființarea satului, sau mai bine zis, de reînființarea lui vorbește actul lui Miron Barnovschi Moghila voievod din 6 oct.1626, în care găsim: „Noi Miron Barnovschi Moghila,din mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei, din a noastră bunavoie, din inimă curată și prealuminată, și din tot sufletul
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
numai via...S-a hotărât acolo chiar și hotarele acelui sat din toate părțile...” Apoi, dragule prieten, nu-mi amintesc să fi plutit prea des pe apele unei scrieri atât de armonioase și să asistăm la hotărârea unui domn privind reînființarea unui sat...Să închidem ochii și cu cei ai minții să ne imaginăm că facem parte întâi din suita bunului Alexandru și apoi din cea a nefericitului domn Miron Barnovschi, care își mai zicea și Moghila...Fantastice vremuri... Această Poiană
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
învățământul superior, la A.S.E. din București, unde în scurt timp am obținut prin concurs titlul de profesor universitar. În același timp, am lucrat cu statut de profesor asociat la Universitatea "Transilvania" din Brașov și la Universitatea "Valahia" din Târgoviște. După reînființarea învățământului superior particular, am funcționat, cu statutul menționat mai sus, la Universitatea Româno-Americană din capitală, Universitatea Europeană "I. C. Drăgan" din Lugoj, Universitatea "C. Brâncoveanu" din București și Brăila, Universitatea "C. Brâncuși" din Tg. Jiu și Academia Română de Management din capitală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
1916, aduce un flux de refugiați din calea armatelor inamice, pentru a căror copii sunt organizate 8 clase la Gimnaziul „Anastasie Panu”din Huși, care funcționează începând din 13 februarie 1917 că Liceu. Acum au loc și primele încercări de reînființare ale Seminarului teologic pe langă Gimnaziul „Anastasie Panu”, la 1 iulie 1917 fiind închise cursurile speciale pentru elevii seminariști, urmând înscrierea pentru clasa a I-a pînă la 15 septembrie. Unirea Basarabiei cu Regatul României, din 27 martie 1918, urmată
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
fără absolut niciun dubiu, că de la Înființarea CDE Huși și până la data raportului, Încă nu se reușise o activitate concretă, mintea membrilor zburând spre alte zări, mai aproape de Orientul Mijlociu, unde-i aștepta Palestina. Printre marile eșecuri, se contabilizase și imposibilitatea reînființării Comunității israelite care În trecut fusese un factor extrem de important În viața cotidiană a evreilor fălcieni și hușeni. Despre această instituție, raportorul scrisese că „...este dezorganizată și suntem pe cale de a pătrunde (a se citi: a o parazita, n.n.) În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și fapte petrecute În țară sau aiurea. a.ț. „Cenzura - o multitudine de aspecte complexe” Oful de mai sus fusese scos de cei doi Împuterniciți rezidenți la Vaslui, Andrei Ion și Zamfirescu Ion. În primul lor „Raport de activitate” după reînființarea județului Vaslui prin cumul cu Tutova și Fălciu sau, mai precis, pentru perioada „...aprilie-noiembrie 1968” după cum specificaseră, prezentaseră ștabilor bucureșteni problemele cu care se confruntaseră la instalare. Iată Începutul informării, grăitor pentru ce aveau de făcut cei doi: „Cum este
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
roșii” comuniste românești fuseseră peliculele italiene cu un total de 18 urmate de urmate de cele produse de francezi, alți frați de gintă latină (10), SUA (6), RFG (3), unul englezesc și unul spaniol. b.Î. „Am corectat discursul tovarășului (...)” Reînființarea județelor la Începutul anului 1968 fără ca măcar să se reamintească de cele două preponderent maghiare din perioada interbelică (Ciuc și Trei Scaune) a produs unele emoții În zonele cu pricina dar Ceaușescu va fi motivat perimarea numelor lor atunci când le-a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
liniștiți. Trădătorii de țară și neam de la București și din teritoriu, și-au tras iarăși fermoarul la prohaburile de sub nasuri. c.b. V-am mai spus: noi nu avem dis-po-ni-bi-li-zați!! După reforma administrativ-teritorială din ianuarie-februarie 1968 ce a culminat cu reînființarea județelor, mulți funcționari de pe la fostele raioane și regiuni (dar nu activiști de partid!!) au rămas fără obiectul muncii. Unul dintre acești năpăstuiți care crezuse că partidul comunist o săl Înece Într-un lac de lapte combinat cu miere, s-a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
nu putem spera decât că Împuterniciții Își vor fi dat avizul, că o masă „moca” la un stabiliment de lux nu era de colea. d.k. „Steluțe vasluiene” și teatru amator bârlădean Odată cu noua reformă administrativ - teritorială ce a permis reînființarea județelor (dar nu fără a stârni numeroase proteste mocnite), Ceaușescu și acoliții săi cu ceva mai multă glagorie În tărtăcuțe, au reformat și instituțiile statului până la cel mai mic nivel chiar dacă, În multe cazuri, nu fusese vorba decât tot despre
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
soarele arzător. De altfel participarea copiilor era mai mare sau mai mică pe tot parcursul prelucrării cânepii, până la transformarea ei În valurile de pânză albită. Astăzi prelucrarea inului și a cânepii a fost părăsită. Când scriu aceste rânduri se discută reînființarea industriei inului și a cânepii, produsele textile din in și cânepă fiind foarte apreciate În Occident. Ne vom Întoarce și la prelucrarea casnică a inului și a cânepii? Culesul viilor de pe dealurile din răsăritul și apusul satului era perioada cea
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
de la Facultatea de Zootehnie a Institutului Agronomic Iași ca șef de lucrări, unde a predat succesiv cursul de Fiziologia animalelor domestice la Facultatea de Zootehnie (1961-1962ă și cursul de „Anatomia și fiziologia animalelor domestice” la Facultatea de Agricultură (1962-1967ă. După reînființarea Facultății de Zootehnie a predat cursul de Anatomie, Histologie și Embriologie (1968-1969ă, iar începând din 1969 și până la retragerea din activitate (1990ă a predat cursul de „Fiziologia animalelor domestice”. În anul 1974 devine profesor universitar, dovedind reale calități profesionale, un
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
contribuit substanțial la reorganizarea, pe baze moderne, a secției de limba și literatura rusă. Ca șef al catedrei s-a preocupat atât de relansarea studiilor de slavistică cât și de formarea, sub raport didactic și științific, a cadrelor tinere. Odată cu reînființarea secției de limba și literatura franceză, în 1957, a fost transferată în noul colectiv, potrivit opțiunii sale. A devenit, din acel moment, principala colaboratoare a profesorului universitar doctor N.I. Popa, în efortul de consolidare a prestigiului secției și de instaurare
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
menit să ducă la împlinirea țelurilor lor. Gabriela Bernachi, secretara generală a F.D.F.R. Femeia 1, anul II, nr. 35, din 7 martie 1947. 91TC "91" După 2 anitc "După 2 ani" La 27 noiembrie ș1946ț se împlinesc doi ani de la reînființarea Uniunii Femeilor Muncitoare din România. Doi ani de lupte, doi ani de realizări. Să facem împreună o scurtă trecere în revistă a faptelor mai importante din cursul acestor doi ani de activitate. După 23 august 1944, odată cu redobândirea libertăților publice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
atât în munca politică de lămurire a maselor de femei și pentru întărirea regimului democratic din țara noastră, cât și în munca de asistență socială și de protecția mamei și a copilului, întreprinse în cadrul F.D.F.R. Astăzi, după doi ani de la reînființare, Uniunea Femeilor Muncitoare din România este mai necesară și mai puternică decât oricând, dovedindu-se a fi cel mai potrivit instrument de luptă pentru afirmarea drepturilor și năzuințelor femeilor muncitoare din această țară. Fie că sunt muncitoare de fabrică, intelectuale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
1958 - 1959 a fost medic șef la Policlinica A Municipală , iar în anul 1976 a devenit medic-șef la Policlinica Stomatologică nr.1 Universitară, Spitalul Sf. Spiridon Iași. În sprijinul procesului didactic a publicat șase cursuri și manuale de specialitate. Reînființarea Facultății de Stomatologie în anul 1965 a găsit-o șef de lucrări la disciplina de Propedentică stomatologică și Tehnologia Materialelor, disciplină de specialitate pe atunci recent înființată în toate centrele de învățământ stomatologic universitar din țară. A avut satisfacția și
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Din anul 1961 revine la Institutul Agronomic Iași ca șef de lucrări, unde a predat succesiv cursul de Fiziologia animalelor domestice la Facultatea de Zootehnie (1961-1962) și cursul de “Anatomia și fiziologia animalelor domestice” la Facultatea de Agricultură (1962-1967). După reînființarea Facultății de Zootehnie a predat cursul de Anatomie, Histologie și Embriologie (1968-1969), iar începând din 1969 și până la retragerea din activitate (1990) a predat cursul de “Fiziologia animalelor domestice”. În anul 1974 devine profesor universitar, dovedind reale calități profesionale, un
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
1958 la Institutul de Perfecționare și Specializare a medicilor stomatologi din Iași. Tot în această perioadă a desfășurat și activitatea de asistență medicală în cadrul Policlinicii A Iași, inițial ca medic consultant, apoi ca medic primar. Începând din anul 1960, odată cu reînființarea Facultății de Stomatologie, a desfășurat o neîntreruptă și neobosită activitate didactică în cadrul Clinicii de Ortopedie - Stomatologie a I.M.F. Iași, din nou ca asistent universitar, până în anul 1961, ulterior ca șef de lucrări - perioadă în care i s-a încredințat conducerea
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
devenind licențiată în științe fizico-chimice. După absolvirea facultății a fost reținută în învățământul universitar, la Institutul de Medicină din Iași, unde a parcurs toate treptele ierarhiei didactice: preparator (1942-1944), asistent (1944-1955), șef de lucrări (19551961), conferențiar (1961-1974), profesor (1974-1977). La reînființarea învățământului farmaceutic ieșean, în septembrie 1961, s-a ocupat, alături de prof. dr. Gh. Ghimicescu, de organizarea activității disciplinelor de Chimie Analitică, Chimie Fizică și Toxicologie. Pe lângă aspectul organizatoric privind înființarea și dotarea cu sticlărie, aparatură și chimicale a unui nou
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
contribuit substanțial la reorganizarea, pe baze moderne, a secției de limba și literatura rusă. Ca șef al catedrei s-a preocupat atât de relansarea studiilor de slavistică cât și de formarea, sub raport didactic și științific, a cadrelor tinere. Odată cu reînființarea secției de limba și literatura franceză, în 1957, a fost transferată în noul colectiv, potrivit opțiunii sale. A devenit, din acel moment, principala colaboratoare a profesorului universitar doctor N. I. Popa, în efortul de consolidare a prestigiului secției și de instaurare
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
aceeași gintă - ginta latină. În speranța că ne vom mai reîntâlni cu altă ocazie, încheiem scrisoarea noastră, urându ți în continuare viață lungă cu multă sănătate și voie bună. P.S.: Am văzut aseară la televizor mitingul locuitorilor orașului Bârlad solicitând reînființarea Județului Tutova cu Capitala la Bârlad. Le urăm și noi succese în realizarea arzătoarelor dorințe.. Moinești 31 decembrie 1991 Dragă Alecu, Noi, cu sănătatea suntem ca la vârsta asta, când mai bine, când mai rău. Ai scris tu să nu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
1928 a însemnat construcția unui local de școală corespunzător cerințelor etapei. În acest local, aflat pe Strada Gării nr.157, au funcționat: Grădinița de copii CFR și a Gimnaziul CFR, care în 1976 s-a transformat în Liceul CFR Pașcani; - reînființarea Școlii de fete din Pașcani pe seama statului (12 februarie 1879); - înființarea școlilor primare în satele Gâștești - Pașcani și Sodomeni - Pașcani (1883); - înființarea Școlii de adulți din Pașcani, prin efortul învățătorului Mihai Busuioc (1884); - înființarea Școlii primare mixte în satul Lunca
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
1893); - înființarea Școlii primare din satul Blăgești - Pașcani (1894); - fuzionarea școlilor primare de fete și băieți din Pașcani, constituindu-se Școala Mixtă Pașcani (16 martie 1894), sub dirigenția învățătorului Mihai Busuioc; - înființarea Azilului confesional mozaic din Pașcani (8 decembrie 1897); - reînființarea Școlii de adulți din Pașcani, prin efortul învățătorilor C.T. Ionescu și N.Vasiliu (1899); - înființarea Azilului confesional în Pașcani (1908); - înființarea Școlii Fântânele-Pașcani (1septembrie 1908), care a funcționat inițial într-o casă particulară, iar în anul școlar 1927 - 1928 s-
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
unei probleme de ordin spiritual, a-i urmări pe împricinați pentru a le răpi din libertate și a-i supune unui regim inchizitorial, au compromis planurile Vaticanului relativ la cumani și a spulberat și ideea creștinării tătarilor și catolicizării românilor prin reînființarea Episcopiei de Milcov, exprimată de Marele Pontif în octombrie 1279, pentru mult timp. Ele aveau să aibă urmări pentru Ungaria și Transilvania chiar pe plan politic, ca o consecință și a încălcării ținuturilor românești dintre Carpați și Nistru, supuse tătarilor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]