2,968 matches
-
poate să aștepte până se efectuează o amputație sau până se rezolvă o leziune vasculară.( Dacă este posibil, este preferabil să se acționeze în două echipe). 13.5.1.1.2. Asocierile trisau cvadri-lezionale Pentru pacienții aflați în aceste situații reanimarea este problema primordială. Intervențiile se vor rezolva în ordinea următoare: asigurarea libertății căilor respiratorii; decompresiune pleurală și pericardică; hemostaza intraperitoneală; hemostaza leziunilor vasculare hemoragice periferice; rezolvarea leziunilor intraabdominale (ce reclamă intervenție chirurgicală); abordarea leziunilor viscerale intratoracice; compresiunile intracraniene; leziunile vasculare
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
prognosticul mai întunecat. Intervalul optim de resuscitare se apreciază de la 30 sec. până la 1 min. și 30 sec. Stopul cardiac în decurs de câteva secunde (20-30 sec.) este urmat invariabil și de stop respirator. Din punct de vedere practic, există reanimare respiratorie fără masaj cardiac în opririle accidentale ale respirației dar cu hemodinamica circulatorie păstrată. Nu există însă masaj cardiac fără respirație artificială, deoarece odată cu stopul cardiac se oprește rapid și respirația. Scopul prim și final al resuscitării cardio-respiratorii urmărește oxigenarea
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
arterele carotide), până la restabilirea activității circulatorii și respira- torii. Deoarece timpul de supraviețuire a funcțiilor scoarței cerebrale este extrem de limitat, recent a fost introdus termenul de "Resuscitare cardio-pulmonară-cerebrală - CPCR". După stopul cardiac, respirația se oprește imediat în 20-30 secunde. Dacă reanimarea respiratorie se poate face singură, neînsoțită de reanimare cardiacă, reanimarea cardiacă nu se concepe fără reanimarea respiratorie. Reanimarea stopului cardiac se face obligatoriu și paralel cu respirația artificială. În instalarea brutală a stopului cardiac, medicul stomatolog este obligat să ia
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
torii. Deoarece timpul de supraviețuire a funcțiilor scoarței cerebrale este extrem de limitat, recent a fost introdus termenul de "Resuscitare cardio-pulmonară-cerebrală - CPCR". După stopul cardiac, respirația se oprește imediat în 20-30 secunde. Dacă reanimarea respiratorie se poate face singură, neînsoțită de reanimare cardiacă, reanimarea cardiacă nu se concepe fără reanimarea respiratorie. Reanimarea stopului cardiac se face obligatoriu și paralel cu respirația artificială. În instalarea brutală a stopului cardiac, medicul stomatolog este obligat să ia următoarele măsuri imediate de resuscitare (ABC): Pacientul fără
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
timpul de supraviețuire a funcțiilor scoarței cerebrale este extrem de limitat, recent a fost introdus termenul de "Resuscitare cardio-pulmonară-cerebrală - CPCR". După stopul cardiac, respirația se oprește imediat în 20-30 secunde. Dacă reanimarea respiratorie se poate face singură, neînsoțită de reanimare cardiacă, reanimarea cardiacă nu se concepe fără reanimarea respiratorie. Reanimarea stopului cardiac se face obligatoriu și paralel cu respirația artificială. În instalarea brutală a stopului cardiac, medicul stomatolog este obligat să ia următoarele măsuri imediate de resuscitare (ABC): Pacientul fără puls la
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
cerebrale este extrem de limitat, recent a fost introdus termenul de "Resuscitare cardio-pulmonară-cerebrală - CPCR". După stopul cardiac, respirația se oprește imediat în 20-30 secunde. Dacă reanimarea respiratorie se poate face singură, neînsoțită de reanimare cardiacă, reanimarea cardiacă nu se concepe fără reanimarea respiratorie. Reanimarea stopului cardiac se face obligatoriu și paralel cu respirația artificială. În instalarea brutală a stopului cardiac, medicul stomatolog este obligat să ia următoarele măsuri imediate de resuscitare (ABC): Pacientul fără puls la carotidă și fără respirație - în moarte
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
extrem de limitat, recent a fost introdus termenul de "Resuscitare cardio-pulmonară-cerebrală - CPCR". După stopul cardiac, respirația se oprește imediat în 20-30 secunde. Dacă reanimarea respiratorie se poate face singură, neînsoțită de reanimare cardiacă, reanimarea cardiacă nu se concepe fără reanimarea respiratorie. Reanimarea stopului cardiac se face obligatoriu și paralel cu respirația artificială. În instalarea brutală a stopului cardiac, medicul stomatolog este obligat să ia următoarele măsuri imediate de resuscitare (ABC): Pacientul fără puls la carotidă și fără respirație - în moarte clinică, este
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
diastolă (asistolie) și MCE nu reușește pornirea ei dar există puls la artera carotidă în timpul compresiunilor toracice, injecția intra-cardiacă (intraventriculară stângă!) poate determina rezultate bune în resuscitarea cardiacă. Injecția intracardiacă și defibrilarea cardiacă, deși fac parte din ABC-ul reanimării (Basic Life Support), pot fi executate numai de către medici experimentați și în prezența unor dotări speciale . Resuscitarea cardio-respiratorie se practică în cabinetul stomatologic, obligatoriu, până la sosirea echipelor specializate de pe "salvare". Pacientul însoțit de medicul stomatolog este transportat și internat
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
specializate de pe "salvare". Pacientul însoțit de medicul stomatolog este transportat și internat în servicii specializate ale spitalelor clinice sau județene (Secții ATI), până la revenirea la normal a funcțiilor vitale, reapariția conștientei și vindecarea lui. Decizia pentru oprirea efortului de reanimare depinde de cunoștințele, experiența și siguranța celui care o ia. De obicei, această decizie este dată de către un specialist cu experiență. Este de mare responsabilitate morală și medico-legală verdictul de "moarte biologică", urmat de întreruperea manevrelor de resuscitare . Dacă sub
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
CLINICĂ Este o stare care începe simultan cu stopul cardiac , stop care determină și sistarea circulației sanguine cerebrale și implicit instalarea hipoxiei cerebrale . Durează între 3-4 minute , interval în care se poate începe, cu șanse de supraviețuire , masajul cardiac și reanimarea complexă. Hipoxia cerebrală prelungită peste intervalul de timp menționat determină leziuni grave , ireversibile la nivelul celulei nervoase superioare , motiv pentru care scopul principal al reanimării este reoxigenarea imediată a scoarței cerebrale. Moartea clinică permite puține secunde pentru o resuscitare salvatoare
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
3-4 minute , interval în care se poate începe, cu șanse de supraviețuire , masajul cardiac și reanimarea complexă. Hipoxia cerebrală prelungită peste intervalul de timp menționat determină leziuni grave , ireversibile la nivelul celulei nervoase superioare , motiv pentru care scopul principal al reanimării este reoxigenarea imediată a scoarței cerebrale. Moartea clinică permite puține secunde pentru o resuscitare salvatoare, de aceea recunoașterea semnelor premonitorii este esențială : pierderea brusca a stării de conștiență • instalare rapidă a palorii, dar cel mai frecvent a cianozei generalizate • stop
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
specialitate (ATI). I. BASIC LIFE SUPPORT (Tehnica ABC) Pacientul în moarte clinică este așezat orizontal pe un plan dur, prin priza de salvare Rautek .(27) A. AIRWAY - Asigurarea libertății căilor aeriene Fără asigurarea căilor aeriene libere, permeabile, orice efort de reanimare devine inutil, hipoxemia și hipercapnia grăbind stopul cardio-respirator ireversibil. Gesturile de eliberare a căilor aeriene se execută cu mare urgență la locul accidentului, de cele mai multe ori prin metode simple, mai rar cu truse speciale. Semnele clinice de obstrucție
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
ADRENALINA intracardiac), fie de o fibrilație ventriculară (cordul trebuie defibrilat!) Dacă în timpul MCE nu se simte pulsul artificial la carotidă, iar semnele lipsei de oxigen se agravează, este vorba de un stop cardiac în sistolă, imposibil de reanimat. Măsurile de reanimarea sunt mult mai complexe, ele urmărind de fapt resuscitarea cardiacă + respiratorie + cerebrală. Refacerea integrală a activității și funcțiilor scoarței cerebrale constituie obiectivul final al resuscitării. Dacă sub reanimare cardio-respiratorie pupilele se micșorează, reacționează la lumină, apar schițe de respirație proprie
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
vorba de un stop cardiac în sistolă, imposibil de reanimat. Măsurile de reanimarea sunt mult mai complexe, ele urmărind de fapt resuscitarea cardiacă + respiratorie + cerebrală. Refacerea integrală a activității și funcțiilor scoarței cerebrale constituie obiectivul final al resuscitării. Dacă sub reanimare cardio-respiratorie pupilele se micșorează, reacționează la lumină, apar schițe de respirație proprie spontană, se continuă manevrele de resuscitare până la spitalul cel mai apropiat. Terapia intensivă a stărilor patologice post stop cardio-respirator va fi continuată în secțiile speciale de ATI . II
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
fi continuată în secțiile speciale de ATI . II. ADVANCED LIFE SUPPORTS (ALS) D. (Drugs) Precizăm în mod cert că nici un medicament nu poate înlocui manevrele din BLS și anume ABC-ul resuscitării cardio- respiratorii. În trusa de urgență, pentru etapa reanimării imediate și avansate, trebuie să existe următoarele medicamente: • Adrenalina 1/1000 • Suprarenin În condițiile stopului cardio-respirator, circulația sângelui este practic oprită, fapt pentru care injecțiile subcutanate, intramusculare sau chiar intravenoase nu au efect. Dacă după manevrele de resuscitare cordul pornește
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
funcției acestora. I. (Intensive care) Terapie intensivă: măsuri de consolidare a efectului imediat al resuscitării cardio-pulmonare și de recuperare a pacientului. Dacă după 15-30 minute de resuscitare aceste semne nu apar, se consideră că pacientul este în "moarte biologică" și reanimarea se întrerupe. MOARTEA BIOLOGICĂ Moartea biologică poate să se instaleze la un pacient la care nu s-au aplicat cu succes tehnicile de resuscitare cardio-respiratorie . Moartea biologică urmează după etapa scurtă a morții clinice și se caracterizează prin leziuni ireversibile
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
cu un produs de transpirație lipicios. 3. Moartea clinică - vită minimă - este fază morții generale în care se produce încetarea treptată a activității organelor vitale, nu însă și moartea celulelor constituente ale acestora, ceea ce face posibilă intervenția arsenalului terapeutic favorabil reanimării, readucerii la viață a organismului respectiv. Durată ei este în funcție de organul vital afectat primar. Sistemul nervos central, respectiv creierul, este cel mai sensibil, după 5-6 minute activitatea lui fiind considerată că ireversibilă. Încetarea activității creierului și a trunchiului cerebral este
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
temperatura. * Intensitatea și finalitatea reacțiilor secundare dezvoltate din testarea cutanată sunt imprevizibile, dar posibilitatea chiar rară a riscului de apariție a unor reacții de organ sau sistemice severe obligă în consecință la pregătirea trusei de urgență și a mijloacelor de reanimare cu ocazia fiecărei testări și la urmărirea pacientului pe toată durata de 30 de minute când se consideră că se dezvoltă cel mai frecvent reacțiile severe. * Pacienții aflați sub tratament cu beta-blocante sau inhibitori ai monoaminooxidazei vor fi monitorizați în
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
chirurgicale; se impune deci ca în maternitate să existe o sală în care are loc dilatația (sală de travaliu) și una în care are loc expulzia (sala de nașteri) ; în sala de naștere trebuie să fie amenajat un spațiu pentru reanimarea nou-născutului sau o cameră specială arondată separat. I. SALA DE NAȘTERE Camera destinată pentru asistență la naștere trebuie obligatoriu să fie spațioasă, luminoasă, ușor de aerisit și de curățat, iar mobilierul trebuie să fie compus din: masa de nașteri, o
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
este regulat ascendentă, ci are multe neregularități cu multe căderi și urcușuri, chiar în vremea noastră; martoră este statistica mortalității fetale, care variază după autori între 0,1 8%. Progresul realizat se datorează: concepției fiziologice în obstetrică; securității operațiilor cezariene; reanimării (ATI). în același timp însă, progresul realizat în bună parte de rezolvarea prin operația cezariană a cazurilor dificile a adus și regresul artei obstetricale: frica de accidente și rezolvarea ușoară prin operația cezariană a cazurilor problemă - uneori aproape a tuturor
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
conducere, anestezicelor prin inhalație sau în caz de hipokinezie, prin ocitocice; perfuzia cu ocitocină este tot atât de folositoare și se aplică la fel ca în prezentația craniană; ruperea membranelor se va face la dilatație mare sau completă; se va face o reanimare profilactică a fătului în cavitatea uterină și se vor depista și trata eventualele semne de suferință fetală; se va urmări atent (la pat) mecanismul nașterii; se va atinge fătul cât mai puțin posibil (atingerea lui declanșează mișcări respiratorii, cu obstruarea
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
asistat va fi prevăzută pe lângă instrumentele de asistență obișnuită la naștere (pense, foarfeci, instrumente de sutură etc.), cu forceps; este necesar un anestezist-reanimator (ATI) și neonatolog, atât pentru anestezie în cazul unei complicații în desfășurarea nașterii, cât și pentru eventuala reanimare a noului născut; evoluția nașterii se face spontan până la unghiul inferior al omoplaților: degajarea membrelor superioare și craniului fetal se va face după metoda Bracht: trunchiul se naște cu spatele înainte, încurbându-se în jurul simfizei materne, umerii se nasc în diametrul
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
marea extracție, în cazuri extrem de rare, când pelvisul nu s-a angajat; dezobstrucția căilor respiratorii superioare ale fătului se face în momentul apariției gurii în perimetrul vulvei; se continuă dezobstrucția pe masa de asistență, se face secționarea cordonului și eventuala reanimare fetală; placenta se expulzează de cele mai multe ori natural, delivrența fiind favorizată de perfuzia ocitocică, ce se continuă și în această perioadă ca și în primele momente ale lehuziei imediate. după controlul colului uterin cu ajutorul valvelor, urmează controlul instrumental uterin postpartum
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
primului făt, se face secționarea Co între două pense, pentru a evita moartea celui de-al doilea făt prin hemoragie, în caz de anastomoze vasculare multiple. Fătul este încredințat apoi unui ajutor, care se va ocupa de eventualele manevre de reanimare (neonatolog) și îi va lega cordonul (moașa). Se controlează dacă uterul este bine retractat (glob de siguranța) și se precizează prin palpare abdominală și tact vaginal, situația celui de-al doilea făt. Dacă acesta este în prezentație longitudinală se așteaptă
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
ca un corolar al acestor operații, două probleme deosebite ce trebuie luate în considerație și anume: - aceste operații de mare dificultate tehnică și laborioase pot fi practicate astăzi datorită faptului că acești minunați anesteziști-reanimatori asigură o bună anestezie și o reanimare per și postoperatorie, fapt constatat de toți autorii, - atît complicațiile, cît și mortalitatea sînt sensibil mai mici decît se înregistrează în cadrul operațiilor paliative. Monografia capătă o greutate deosebită și prin faptul că autorul ei, Dr. Al. Ionescu, insistă, prin descriere
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]