483 matches
-
creștere și diferențiere (limfokine sau citokine). Mecanismul de modificare a producției de anticorp secretat și comutarea expresiei de la catena µ la catena δ, la alt izotip (γ, ε sau α) implică rearanjări genice diferențiate și prelucrare diferențială și probabil chiar rearanjări genomice ca urmare a instalării endociclurilor care prefațează enorma diferențiere structurală și funcțională a nucleilor diferitelor elemente figurate din sistemul limfoid. Astfel se explică polimorfismul extrem al nucleilor acestor elemente figurate, precum și apariția unor procese de segregare genomică, cu prezența
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
urmat de o secvență consens cu un spațiator de 23 pb, pe când, fiecare segment genic Jλ este precedat de o secvență consens cu un spațiator de 12 pb. Această distribuție a secvențelor consens și a spațiatorilor generează un pattern de rearanjare guvernat de regula că reunirea unei secvențe consens cu un anumit tip de spațiator se realizează doar cu o secvență consens asociată cu celălalt tip de spațiator. Prin aceasta se previne reunirea neteleonomică între ele, fie de segmente genice V
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
corespunzătoare. Se produc deleții sau inserții de nucleotide în ADN, respectiv, de aminoacizi în catenele L și H (fig. 3.15). Clonarea și analiza segmentului ADN izolat din limfocitele B de la om care conține genele codificatoare pentru enzimele implicate în rearanjarea segmentelor genice imunoglobulinice au dat posibilitatea identificării a două gene strâns lincate și desemnate Rag-1 și Rag-2. Proteinele RAG1 și RAG2 sunt multifuncționale, având activități de endonucleaze și exonucleaze, dar și de recombinaze și ligaze, activități necesare și suficiente în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
9 ≈ 108 000). Adițiile sau delețiile unui număr de nucleotide indivizibil cu 3 (de exemplu 1 sau 2) determină ca secvența din aval să iasă din cadrul de citire, ca urmare a naturii triplete a codului genetic, ceea ce echivalează cu o rearanjare neproductivă (abortivă) de segmente genice. Dimpotrivă, adițiile sau delețiile unui număr de nucleotide divizibil cu 3 generează cadre de citire ce pot fi citite corect, dar care incorporează diversitate mai restrânsă sau mai extinsă. 3. Adiții de nucleotide în regiunea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
dispuse în ordinea 3’- V-D-J-Sµ -Cµ -Sγ-Cγ-5’ (fig. 4.2). La nivelul acestei secvențe între segmentele genice J și Sµ se află un enhancer. Fiecare dintre segmentele genice V are un promotor, aflat inițial la mare distanță de enhancer. În urma rearanjării segmentelor genice imunoglobulinice într-o genă funcțională, promotorul segmentului genic inclus în suprasegmentul genic V-D-J vine mult mai aproape de enhancer, cade sub influența acestuia și astfel transcripția genei imunoglobulinice asamblate este realizată cu o rată mai mare. Dacă enhancer-ul este
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
producerea nenumăratelor tipuri de Ig sau de TCR, realizându-se un repertoriu mare de Ig-uri, respectiv de TCR-uri. În majoritatea celulelor, genele Ig și TCR sunt silențiate, pe când, în celulele B și T, ele sunt reactivate prin mecanisme de rearanjare de segmente genice individuale pentru imunoglobuline, respectiv, pentru TCR. La vertebrate se cunosc patru mecanisme majore de rearanjare de segmente genice pentru imunoglobuline: recombinarea VDJ, hipermutația somatică, conversia genică și mecanismul de comutare (macaz) a clasei. Recombinarea VDJ și comutarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
-uri. În majoritatea celulelor, genele Ig și TCR sunt silențiate, pe când, în celulele B și T, ele sunt reactivate prin mecanisme de rearanjare de segmente genice individuale pentru imunoglobuline, respectiv, pentru TCR. La vertebrate se cunosc patru mecanisme majore de rearanjare de segmente genice pentru imunoglobuline: recombinarea VDJ, hipermutația somatică, conversia genică și mecanismul de comutare (macaz) a clasei. Recombinarea VDJ și comutarea clasei sunt mecanisme larg răspândite la vertebratele superioare. Hipermutația somatică reprezintă un mecanism major și la șoarece, pe când
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
îl sintetizeze în momentul oportun pentru a contracara tipul de antigen prezent în celulă. Asamblarea genelor pentru catenele imunoglobulinelor (Ig) și a genelor pentru receptorii celulelor T (TCR = RCT) în cursul dezvoltării celulelor limfoide, poartă numele de recombinare, remaniere sau rearanjare. În fiecare locus genic Ig sau TRC, ADN al liniei germinale se află segmente genice disparate, cunoscute sub numele de segmente genice V, J, D și C. Deoarece acești loci au segmente multiple din fiecare tip, sunt posibile numeroasele combinații
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
segmente genice disparate, cunoscute sub numele de segmente genice V, J, D și C. Deoarece acești loci au segmente multiple din fiecare tip, sunt posibile numeroasele combinații între ele, ceea ce generează un set foarte divers de secvențe receptoare de antigenă. Rearanjarea V(D)J reprezintă evenimentul central în dezvoltarea limfocitelor și se caracterizează printr-o combinare unică de segmente genice pe baza unei recunoașteri de secvențe ADN cu specificitate de situs și reunire imprecisă. Fiecare regiune V, D și J este
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
caracterizează printr-o combinare unică de segmente genice pe baza unei recunoașteri de secvențe ADN cu specificitate de situs și reunire imprecisă. Fiecare regiune V, D și J este flancată de o secvență semnal de recombinare care definește situsul de rearanjare. Secvența semnal este reprezentată de un heptamer și un nonamer conservat, separate de un spacer neconservat de 12 și, respectiv, un spacer de 23 perechi de nucleotide. Rearanjarea are loc la granița dintre heptamer și regiunea codificatoare. Lungimea secvenței spacer
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
este flancată de o secvență semnal de recombinare care definește situsul de rearanjare. Secvența semnal este reprezentată de un heptamer și un nonamer conservat, separate de un spacer neconservat de 12 și, respectiv, un spacer de 23 perechi de nucleotide. Rearanjarea are loc la granița dintre heptamer și regiunea codificatoare. Lungimea secvenței spacer definește două tipuri distincte de semnale de joncțiune și rearanjarea eficientă se face numai cu unul dintre aceste semnale de joncțiune. Rearanjarea normală produce o fuziune a segmentelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
nonamer conservat, separate de un spacer neconservat de 12 și, respectiv, un spacer de 23 perechi de nucleotide. Rearanjarea are loc la granița dintre heptamer și regiunea codificatoare. Lungimea secvenței spacer definește două tipuri distincte de semnale de joncțiune și rearanjarea eficientă se face numai cu unul dintre aceste semnale de joncțiune. Rearanjarea normală produce o fuziune a segmentelor codificatoare (o reuniune de secvențe codificatoare) și o fuziune heptamer la heptamer a semnalelor (adică o reuniune de semnale). La fiecare dintre
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
spacer de 23 perechi de nucleotide. Rearanjarea are loc la granița dintre heptamer și regiunea codificatoare. Lungimea secvenței spacer definește două tipuri distincte de semnale de joncțiune și rearanjarea eficientă se face numai cu unul dintre aceste semnale de joncțiune. Rearanjarea normală produce o fuziune a segmentelor codificatoare (o reuniune de secvențe codificatoare) și o fuziune heptamer la heptamer a semnalelor (adică o reuniune de semnale). La fiecare dintre locii receptori de antigen, toate segmentele genice de un tip (V, D
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
codificatoare) și o fuziune heptamer la heptamer a semnalelor (adică o reuniune de semnale). La fiecare dintre locii receptori de antigen, toate segmentele genice de un tip (V, D sau J) au aceleași semnal sau de unire (S), astfel că rearanjarea este direcționată pentru a asambla gene funcționale. Depinzând de orientarea semnalelor, reunirea capetelor ADN poate conduce fie la o deleție, fie la o inversie a secvenței interpuse între secvențele codificatoare ce urmează a constitui gena funcțională. În cadrul celor mai comune
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
este direcționată pentru a asambla gene funcționale. Depinzând de orientarea semnalelor, reunirea capetelor ADN poate conduce fie la o deleție, fie la o inversie a secvenței interpuse între secvențele codificatoare ce urmează a constitui gena funcțională. În cadrul celor mai comune rearanjări la locii receptori de antigen, secvența codificatoare este reținută în cromozom, fiind excizată o moleculă circulară de ADN care conține joncțiunea semnalului. Joncțiunile semnalizatoare au putut fi clonate, ceea ce a permis observarea directă a unei structuri circulare de ADN, ce
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
fi clonate, ceea ce a permis observarea directă a unei structuri circulare de ADN, ce era excizată din locusul TCRδ (Roth și colab., 1992). Aranjarea alternativă a semnalelor care are loc în mod natural conduce la o inversie. O astfel de rearanjare a fost identificată în locii Ig și TCR: de exemplu, la locusul Igκ uman, aproximativ jumătate dintre segmentele V sunt în orientare inversată față de Jκ, asemenea segmente fiind utilizate în edificarea genelor Igκ. În cazul rearanjării segmentelor genice purtătoare de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
inversie. O astfel de rearanjare a fost identificată în locii Ig și TCR: de exemplu, la locusul Igκ uman, aproximativ jumătate dintre segmentele V sunt în orientare inversată față de Jκ, asemenea segmente fiind utilizate în edificarea genelor Igκ. În cazul rearanjării segmentelor genice purtătoare de informație ereditară pentru răspunsul imun există o preferință evidentă pentru reunirea segmentelor din aceeași moleculă de ADN. Deși sunt bine cunoscute translocațiile intercromozomale cu valoare oncogenică, care utilizează secvențe semnal, ele sunt rare în cazul recombinării
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
o preferință evidentă pentru reunirea segmentelor din aceeași moleculă de ADN. Deși sunt bine cunoscute translocațiile intercromozomale cu valoare oncogenică, care utilizează secvențe semnal, ele sunt rare în cazul recombinării V(D)J și atunci când apar, ele conduc la o rearanjare nelegitimă și în consecință neproductivă. Între doi loci genici codificatori ai TCR, aflați în același cromozom, incluzând chiar și centromerul, poate avea loc procesul de recombinare, așa cum are loc frecvent între locii genici umani TCRβ și γ, aflați în cromozomul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
procesul de recombinare, așa cum are loc frecvent între locii genici umani TCRβ și γ, aflați în cromozomul 7. Cercetările lui Grawunder și colab. (1999) au arătat că diversitatea Ig și TCR este generată în precursorii limfocitelor printr-un proces de rearanjare somatică V(D)J. Mecanismul rearanjării V(D)J implică două faze: una specifică limfocitului, în cursul căreia se realizează rupturi dublu-catenare (DSB) în situsuri specifice, în segmente selectate V, D și J și o fază de unire a capetelor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
frecvent între locii genici umani TCRβ și γ, aflați în cromozomul 7. Cercetările lui Grawunder și colab. (1999) au arătat că diversitatea Ig și TCR este generată în precursorii limfocitelor printr-un proces de rearanjare somatică V(D)J. Mecanismul rearanjării V(D)J implică două faze: una specifică limfocitului, în cursul căreia se realizează rupturi dublu-catenare (DSB) în situsuri specifice, în segmente selectate V, D și J și o fază de unire a capetelor ADN care nu are doar specificitate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
segmente selectate V, D și J și o fază de unire a capetelor ADN care nu are doar specificitate limfocitară. În cursul fazei secunde, capetele ADN sunt prelucrate și eventual reunite. Evenimentele finale de ligaturare a segmentelor ADN în cursul rearanjării V(D)J implică funcționarea proteinelor XRCC4 și ADN ligaza IV. Acestea formează un complex heterodimeric care este esențial pentru funcția fiecăreia dintre ele în rearanjarea V(D)J. Datele actuale arată că XRCC4 manifestă activitate de legare la ADN
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sunt prelucrate și eventual reunite. Evenimentele finale de ligaturare a segmentelor ADN în cursul rearanjării V(D)J implică funcționarea proteinelor XRCC4 și ADN ligaza IV. Acestea formează un complex heterodimeric care este esențial pentru funcția fiecăreia dintre ele în rearanjarea V(D)J. Datele actuale arată că XRCC4 manifestă activitate de legare la ADN, ceea ce sugerează participarea ei la recrutarea ADN ligazei IV, în situsurile DSB, în cursul desfășurării rearanjamentului V(D)J. Situsurile de la locii genici pentru RCT se
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ADN ligazei IV, în situsurile DSB, în cursul desfășurării rearanjamentului V(D)J. Situsurile de la locii genici pentru RCT se pot reasocia peste distanțe ce variază de la câteva kilobaze, la câteva sute de kilobaze, fără efect evident asupra frecvenței de rearanjare. În unele cazuri, situsurile proximale sunt în mod preferențial utilizate pentru unire. De exemplu, la iepure și în timpul dezvoltării fetale la om și șoarece, unirea VH la DJH utilizează segmentul VH cel mai apropiat regiunii D. Secvențele codificatoare și secvențele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
capătul codificator. Rareori aceste inserții au o lungime mai mare. Astfel de inserții sunt numite inserte nucleotidice P (palindromice) și au loc atunci când capătul codificator atașat nu a pierdut nici un nucleotid. Aceasta înseamnă că inserția s-a produs în procesul rearanjării de timpuriu, înainte ca exonucleaza să acționeze și să fasoneze capetele catenei polinucleotidice asamblate. Sudarea joncțiunilor codificatoare se face în toate celulele în care are loc recombinarea V(D)J, inclusiv în fibroblastele care au fost induse să realizeze această
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
să acționeze și să fasoneze capetele catenei polinucleotidice asamblate. Sudarea joncțiunilor codificatoare se face în toate celulele în care are loc recombinarea V(D)J, inclusiv în fibroblastele care au fost induse să realizeze această recombinare, prin exprimarea genelor de rearanjare RAG1 și RAG2, funcționale în asamblarea genelor mature pentru imunoglobuline. Deși se presupune că pentru o asemenea rearanjare este necesară o exonuclează, trebuie să fie realizată mai întâi o incizie endonucleazică, la o oarecare distanță, în interiorul capătului segmentului codificator. Unilateralitatea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]