2,155 matches
-
dacă se căsătoresc a doua oară, și nu se fac vinovate de nici o ofensă. Dintr-o văduvie ca aceasta, nu poate fi nimic bun, dar dintr-o căsătorie ca aceasta poate fi mult bine [...]. De ce le poruncește Apostolul să se recăsătorească? Pentru că nu este interzis și este un adăpost (asphaleia) pentru ele”176. „Când bărbatul moare, femeia nu mai are nici o obligație față de el, și nimic nu o poate împiedica să se căsătorească cu alt bărbat.” 177 Dar recăsătorirea - spusese Apostolul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ultimă pomenire soțului defunct - fie pentru a asigura un tată copiilor avuți din prima căsătorie [noul bărbat devenea tutore ale acestor odrasle și administrator - de multe ori abuziv - al averii lor, fie pentru a-și menține poziția socială, sau erau recăsătorite în vederea stabilirii unor legături politice sau pentru a scăpa pur și simplu, de o gură în plus ce trebuia hrănită și supravegheată; reușita noii „întreprinderi” conjugale depindea - crede cu dreptate Constanța Ghițulescu - de vârsta văduvei [șansele fiind ale celor care
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de la împărtășirea Sfintei Taine celei bune să fie ținuți departe, și atunci, când vor arăta vreun rod de pocăință, să se așeze la locul împărtășirii”197. Văduvii - concede Vasile cel Mare în Canonul 87 pentru „a doua nuntă” - se puteau recăsători. Ei trebuiau să împlinească epitemia ce se dădea celor ce se însurau a doua oară. Dacă mai erau și în vârstă, îi aștepta o căință lungă („pocanie de trei ani -, căci îl mâniau pe Dumnezeu - ce trebuia completată și cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fi mărturiile oameni de credință și va cunoaște giudețul că îmblă fără ispravă, atunce se va certa muiare” -, restricție pe care bizantinii - ea figurează în Sintagma lui Matei Vlastaris - o împrumutaseră din dreptul roman), femeile despărțite neavând dreptul să se recăsătorească. Nepunând la îndoială „prima nuntă” - potrivit poruncilor Sfântului Vasile cel Mare - pravila înconjoară a doua căsătorii cu epitemii 205: „Cine va fi a doa însurare fiindŭ de mulți ai, să aibă pocaanie 2 ani 206, iară de va fi tânăr
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să ia a doa muiare, iară de va fi bătrânŭ și se va însura a doa însurare, unii ca aceia mânie pre Dumnezeu, să aibă pocaanie 3 ai, metanii câte 24 în zi” 207. Asprimea judecății (un preot, dacă se recăsătorea, își periclita cariera: „Preotulŭ de se va însura cu a doa muiare să se delunge din preoție. Iară fără opreală să se priceștuiască”208), transpare și în considerarea celei de-a doua căsătorii drept o „noire” de mâna a doua
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
acolo. Războinicul soț al Ruxandrei a fost ucis (împreună cu Vlad un fiu din prima căsătorie) la 2 ianuarie 1529 și fiica lui Neagoe Basarab (îi făcuse lui Radu de la Afumați un fiu, pe Radu Ilie) a rămas văduvă. Se va recăsători (Biserica închidea uneori ochii la asemenea acte, iar o coroană domnească nu era de lepădat), în 1541 cu un alt Voievod Radu, Radu Paisie (1535-1545), cel care fusese călugăr și egumen al Mănăstirii Argeșului. Ruxandra era din nou Doamnă și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Afumați însuși se declara fiu al lui Radu cel Mare, sprijinindu-și astfel pretențiile la domnie 224. Tot vlăstar legitim al lui Radu cel Mare și al Cătălinei îl socotea pe Radu de la Afumați și A. D. Xenopol 225. Ruxandra se recăsătorea (la rigoare - vedeam - „nunta” era tolerată de Biserică) cu un frate (vitreg?, bun?) al primului soț. Intra în contradicție cu legile Ecclesiei, căci al doilea canon al Sinodului al II-lea de la Neocesareea (un sinod local) declara ilegală căsătoria cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la biserica din Crivești-Neamț, ctitoria sa 251. După ce a murit Dumitru Buhuș, în 1647, jupâneasa Dafina-Ecaterina, rămasă cu mulți copii, s-a măritat cu (a respectat, verosimil, „anul jalii” 252, cu Ștefan, care era probabil, pârcălab de Soroca. S-a recăsătorit, fiindcă era încă tânără și pentru a reface echilibrul („celula familială” dar a avut parte de o cununie discretă, căci pravila „învăța” - vedeam - „să nu stea înaintea sfântului oltariu, când vor veni să se blagoslovească în bisérică, nice cununile să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de încredere, ca agă, și rudă cu Doamna Marica). Nici Ilinca n-a avut mai mult noroc. Soțul ei, Scarlat Mavrocordat, a murit tânăr (la 28 iulie 1699; a fost înmormântat la Târgoviște, în biserica Mitropoliei) și ea s-a recăsătorit, înainte de 15 septembrie 1704, cu Șerban Greceanu. A și cununat-o pe sora ei Smaranda (Smaragda), căci îl botezase cândva pe cel ce era acum mire. Safta a rămas văduvă în 1746 (Iordache Crețulescu murise în acel an și fusese
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
răsplăteau, cum a făcut văduva Grăjdana, care, îngrijită - „a căutat-o [...] la toate nevoile ei și a cercetat-o și a cinstit-o, ca pe un părinte” - de ginerele ei, logofătul Pană Filipescu, i-a dăruit acestuia, după ce s-a recăsătorit cu „cinstitul dregător al domniei mele, jupân Bunea mare sluger”, un sălaș de țigani; Matei Basarab, istorisind cauza, i-l întărește pe 5 ianuarie 1650) erau multe și felurite. De la recuperarea unor rumâni fugiți (Alexandru Coconul o împuternicește pe Cheajna
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ei apropiate Elinei (i se mai zicea și Ilinca), fiica lui Radu Șerban, „schița” propusă de Iorga este corectă. Șerbani din Coiani (viitorul Domn Radu Șerban), fiu vitreg al armașului Nica din Coiani (cu care mama sa, Maria, s-a recăsătorit) cobora din Craiovești. Fiu al Mariei și nepot al banului Șerban - nu fiu, cum apare în splendida genealogie pictată de la Mănăstirea Hurez - el era nepot al Ancăi din Coiani și al lui Radu Postelnicul. Acest căpitan al lui Mihai Viteazul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cuvânt, văduvele erau privite ca niște virtuale destrăbălate, păcătoase in spe. Pe lângă suspiciunea că sunt dispuse (dincolo de alte experiențe deviante) a călca „regula nunților” (singurele lor reprezentante în iad - unde se putea ajunge ușor prin sex - erau - vom vedea - preotesele recăsătorite), lor li se punea în seamă și capacitatea (necenzurată) de a întreține relații sexuale nelegitime (acompaniate de utilizarea mijloacelor contraceptive sau avortive ori chiar de uciderea pruncilor la naștere), în urma cărora apăreau copii -, „feciori de văduvă”, „feciorași de văduviță” (Ov.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de spicuț; Cu ochi viorele Ce scapăr ca stele, Cu dor și cu jele, Pe zilele mele; Cu cătare blândă Și o față mândră, Dulce la privire Și frumos la fire?467 Dacă văduva era tânără și intenționa să se recăsătorească, textul semăna cu cel „de fată” (și lăudați erau nurii ei, straiele cele frumoase erau și ele pomenite etc.), absența unor noi intenții matrimoniale modifica seria de motive, făcând loc pietății și altor apeluri la codul religios (fără-a fi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în care publică poezie și proză (sub pseudonimul Daia), iar în primii ani ai „Sburătorului” face parte din nucleul cenaclului condus de E. Lovinescu. În 1920 debutează editorial cu Sonete și peste un an devine membră a Societății Scriitorilor Români. Recăsătorindu-se, din 1922 își schimbă numele în Crăciun-Fostini, dar prezența ei publică aproape că va înceta după 1924, deși continuă să scrie, în manuscris păstrându-se încă două caiete de sonete. Prima parte a culegerii din 1920 conține o poezie
SCURTU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289587_a_290916]
-
nu îl poate explica până la capăt. Prietenul său, doctorul Sârbu, este personajul socratic al cărții, un doctor Munteanu mai puțin orgolios și mai intransigent moral. Viciul lui este viciul reflecției. Constanța, tânăra pe care o părăsește Munteanu pentru a se recăsători profitabil cu fiica unui demnitar comunist, reprezintă eșecul prin ricoșeu. Este tipul femeii buimace, femeia „cu două mâini stângi”, de o anumită profunzime psihologică. Risipitorii nu e un mare roman, dar este unul care schimbă ceva (important) în proza românească
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
detașat o perioadă la construirea de tunele în zona Cluj-Câmpia Turzii, intrând apoi la Institutul de Proiectări Căi Ferate. Căsătorit cu o verișoară, Valentina Berman, ulterior arestată pentru că dactilografiase poemele lui Ion Caraion, va divorța în 1963 și se va recăsători cu scenografa Lucia Metsch. Retrogradat și detașat pe un șantier la Dej, întrucât solicitase emigrarea încă din 1962, izbutește să plece abia în decembrie 1970. În Israel, până în 1982, când se pensionează, va fi inginer la o firmă ce instala
SESTO PALS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289648_a_290977]
-
să publice. Organizează chiar un cenaclu literar, frecventat și de Mihai Eminescu. Era prietenă cu Veronica Micle și cu Al. Vlahuță. Se formează singură, citind și însușindu-și franceza și italiana. Ajunge, după moartea soțului său, institutoare la Sinaia, apoi, recăsătorindu-se cu căpitanul P. Gheorghiu, la Ploiești și la București. Temperament activ, s-a numărat printre inițiatoarele mișcării feministe la noi și a făcut parte din mai toate societățile culturale ale vremii (ceea ce a dat naștere la numeroase ironii). A
SMARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289730_a_291059]
-
sentimental și melancolic. Schimbarea la față, Noaptea dintâi, Copilul, Mărgăritarul sunt poeme în proză, abordând liric teme majore. Personajele care populează nuvelele sale sunt misterioase, neliniștite sau bântuite de un „absurd grandios”. Însingurarea copilului căruia i-a murit mama, tatăl recăsătorindu-se cu o femeie tânără și frumoasă, dar rece și răutăcioasă, e restituită cu finețe (Căminul). Unele scene anunță viitoare romane, cu ședințe interminabile și inutile, în care oameni fără nici o vină sunt condamnați, ca până la urmă adevărul să triumfe
ZEHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290731_a_292060]
-
pseudonim al lui Dumitru Petrescu; 8.III.1917, Segarcea-Vale, j. Teleorman - 28.XI.1971, Buftea), poet, autor de teatru și proză. Este fiul Pașcăi (n. Preotu) și al lui Dumitru Petrescu, plugar și cizmar, mort în primul război mondial. Mama recăsătorindu-se în 1924 cu Florea Stoicea, zidar și antreprenor de case din Turnu Măgurele, S. face aici școala primară și trei clase gimnaziale la Liceul „Sf. Haralambie”. Este trimis de tatăl vitreg, de confesiune adventistă, la Institutul Biblic de Educație
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
face hamal în port. Dorul de ducă îl mână din nou la drum și, după ce cutreieră Dobrogea, și nu numai, prestând munci necalificate pe șantiere, ajunge tocmai la Petrila, unde se angajează miner. În 1954 e la București. Divorțând, se recăsătorește, în 1955, cu pictorița Rodica Milde Pandele; conviețuiește cu ea șase ani, pentru ca, după despărțire, să se însoare, a treia oară, cu Anghelina Cioacă. Va locui succesiv la Sinaia, Turnu Măgurele și Buftea. Reapare în librării în 1955, cu un
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
legăturii între frați, prin întrevederi și convorbiri telefonice. În ceea ce privește relația minorei cu tatăl său, aceasta înregistrează un caracter inconstant, ultima convorbire dintre cei doi având loc acum o lună, sub forma unei discuții telefonice. Ulterior divorțului, mama minorei s-a recăsătorit, din această relație rezultând un copil (sora vitregă a minorei), în prezent în vârstă de 11 ani și cu care M. nu are o legătură apropiată. Climatul familial este descris de către minoră și mama sa ca fiind tensionat. D-na
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
prietenii cu colegii de serviciu sau cu alte persoane; (l) preocuparea pentru politică: discuții pe teme politice, bancuri politice, audierea postului de radio „Europa Liberă”; (m) viață familială: numărul foștilor deținuți politici care erau căsătoriți, indiferent dacă s-au căsătorit/recăsătorit după eliberarea din detenție sau dacă erau deja căsătoriți înainte de arestare. (a) Marginalizare socială. 14 subiecți (63,6%) dintre cei intervievați au perceput faptul că sunt marginalizați social după ieșirea din închisoare. Din cauza trecutului lor, erau întâmpinați cu rezervă, iar
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
unui membru al familiei (N = 2), arestarea unui membru al familiei (N = 2), divorțul părinților (N = 1), moartea ambilor părinți (N = 1). De asemenea, soțiile a 5 dintre subiecții investigați (22,7%) au solicitat divorțul în timpul detenției și s-au recăsătorit. Relatările au evidențiat faptul că presiunile exercitate în diferite modalități asupra soțiilor deținuților politici în vederea solicitării divorțului, de cele mai multe ori prin amenințarea cu pierderea locului de muncă, se numărau printre metodele obișnuite utilizate de organele de Securitate. Referitor la acest
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
21 dintre foștii deținuți politici (95,5%) erau implicați într-o relație maritală, dintre care 15 (68,2%) s-au căsătorit după eliberarea din detenție, 5 foști deținuți politici (22,7), ale căror soții intentaseră divorț în timpul detenției, s-au recăsătorit și unul (4,5%) era deja căsătorit înainte de arestare. 18 (85,7%) au avut copii. 3.2. Diferențe în cadrul grupului intervievat și relații între variabile Diferențe în cadrul grupului intervievat Anul arestării a produs o diferențiere semnificativă între persoanele care au
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
După dealul cel mai mare,/ Velerim și Veler Doamne,/ Răsărit-a mândrul soare./ Dară soare nu era,/ Ci lăcaș de mănăstire/ Cu pereți de alămâie/ Și cu poarta de tămâie...”. Însă visul nu devine realitate, pentru că nevasta divorțase și se recăsătorise, iar satul îl urgisește. Când angrosistul de cereale Hrisant e omorât pe drumul Iveștilor, bietul Manlache, bănuit că ar fi el făptașul, fuge și e adăpostit de duhovnicul închisorii din Târgu Ocna. Ca în Baltagul lui Mihail Sadoveanu, Manlache izbutește
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]