11,798 matches
-
astfel: 80,8% romăni; 13,9% sârbi; 2,0% romi; 1,8% maghiari; 1,0% cehi; 0,6% alte naționalități(recensământul Primăriei Moldova Nouă -anul 2002). În perioada 1992-2002 în Moldova Nouă are loc o intensă scădere a populației. La recensământul populației din 5 ianuarie 1977 în județ densitatea populației era de 43,3 locuitori pe km. pătrat, cea mai mică înregistrată în Țară.O densitate mai ridicată a populației se observă în centrele urbane cum ar fi: Caransebeș(393,5
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
persoanele care desfășoară activități economico-sociale aducătoare de venituri (salariale, În natură, etc.); Populația ocupată cuprinde atât personalul salariat, cât și personalul nesalariat (patroni, lucrători pe cont propriu, lucrători familiali neremunerați, membrii asociațiilor cooperatiste) care Îndeplinesc criteriile de bază: a. la recensământ: numărul săptămânilor lucrate În anul de referință să fie preponderent; b. la anchetă: să fi lucrat În săptămâna de referință cel puțin o oră (pentru lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați care lucrează În agricultură, durată minimă este
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
un caracter extensiv, criteriul impus fiind Îndeplinit și de numeroase persoane Înscrise la oficiile de forță de munca și șomaj, dar care desfășoară activități În timp redus, ocazionale sau sezoniere. Așa se explică faptul ca Între populația ocupată Înregistrată la recensământ și la anchetă există - În general - o diferență În defavoarea primei. De asemenea, În populația ocupată se includ atât persoanele prezente la lucru, cât și cele temporar absente de la lucru, dar care Își păstrează legătura formată cu locul de muncă (concedii
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
fondată, pe de o parte pe libertatea de circulație a lucrătorilor dependenți (a salariaților), iar pe de altă parte, pe libertatea muncii lucrătorilor independenți (a liber-profesioniștilor) . 5. Situația statistică operativă a șomajului 5.1. Rata șomajului și structura acestuia La recensământul populației din 2002 s-a utilizat o structură corespunzătoare recomandărilor făcute de organismele de specialitate ale Organizației Națiunilor Unite și Comunităților Economice Europene: agricultori particulari, membri ai asociațiilor agricole, salariați cu ocupații agricole, patroni, liber profesioniști, salariați cu ocupații neagricole
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
În economia națională. În definirea populației active există numeroase diferențe de la o țară la alta, precum și Între statisticile acestora și statistica organismelor internaționale, fapt ce impune precauție În folosirea indicatorului În comparațiile internaționale. Populația obișnuit activă se determină cu ocazia recensămintelor, perioada de referință fiind de obicei anul caracteristic (sau precedentele 12 luni). Criteriul În funcție de care se stabilește categoria În care se include o persoană este numărul săptămânilor: dacă numărul săptămânilor În care persoana respectivă a avut statut de „ocupat” și
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
nu a lucrat nici cel puțin o ora și nici nu era În șomaj În perioada de referință, atunci se include În populația curent inactivă. Populația activă, În cele două variante, se calculează pe baza a trei surse de date: Recensământul populației, caz În care se determină populația obișnuit activă, ca o medie anuală a perioadei de referință Ancheta asupra forței de muncă este metoda principală de investigare a pieței forței de muncă, caz În care se determină populația curent activă
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
practicilor DEVCOM. Tabelul 6. Principalele categorii de sate relevante pentru problematica DEVCOMtc "Tabelul 6. Principalele categorii de sate relevante pentru problematica DEVCOM" Experiența de migrație internațională pe tipuri de sate1tc "Experiența de migrație internațională pe tipuri de sate1" La momentul recensământului populației și locuințelor (RPL) din 2002, aproximativ 149.000 de persoane erau plecate temporar din mediul rural în străinătate 2. Prin raportare la numărul de locuitori din rural rezultă o rată a emigrării temporare de 14,6‰. Dacă la plecările
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
erau plecate temporar din mediul rural în străinătate 2. Prin raportare la numărul de locuitori din rural rezultă o rată a emigrării temporare de 14,6‰. Dacă la plecările temporare se adaugă numărul de persoane revenite din străinătate (determinate conform recensământului comunitar al migrației, RCM, vezi Sandu, 2003, pp. 191-221), rezultă un indicator mult mai puternic al experienței locale de migrație, cunoscut în literatura de specialitate sub numele de prevalență a migrației. Prin raportare la mia de locuitori rezultă rata prevalenței
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
cu orașul sau, în genere, cu societatea globală (figurile 8, 9) (vezi și Sandu, 2003, p. 32). Figura 8. Predictori ai ratei de emigrare temporară din sate, 2002tc " Figura 8. Predictori ai ratei de emigrare temporară din sate, 2002" Sursa: Recensământul populației și locuințelor, INS, 2002, RPL, Recensământul comunitar al migrației, OIM, 2001, RCM, Baza de date COMREG, proiect de cercetare CNCSIS C8-1999-2002. Graficul prezintă coeficienții beta dintr-un model de regresie multiplă cu rata de emigrare temporară din sate ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
globală (figurile 8, 9) (vezi și Sandu, 2003, p. 32). Figura 8. Predictori ai ratei de emigrare temporară din sate, 2002tc " Figura 8. Predictori ai ratei de emigrare temporară din sate, 2002" Sursa: Recensământul populației și locuințelor, INS, 2002, RPL, Recensământul comunitar al migrației, OIM, 2001, RCM, Baza de date COMREG, proiect de cercetare CNCSIS C8-1999-2002. Graficul prezintă coeficienții beta dintr-un model de regresie multiplă cu rata de emigrare temporară din sate ca variabilă dependentă. „Localizarea la câmpie” este măsurată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sunt specifice Banatului și județelor cu tradiție industrială, precum Constanța, Brașov, Hunedoara și Arad. Tabelul 10. Distribuția satelor pe tipuri culturaletc "Tabelul 10. Distribuția satelor pe tipuri culturale" Sursa: Baza COMREG, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București, 2001, recensământul populației și locuințelor INS, 1992, 2002. Ultimul recensământ din martie 2002 indică un număr de 13.623 sate cu cel puțin o persoană ca număr de locuitori. Dintre acestea, 12.638 sunt sate în mediul rural, iar la nivelul ruralului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
precum Constanța, Brașov, Hunedoara și Arad. Tabelul 10. Distribuția satelor pe tipuri culturaletc "Tabelul 10. Distribuția satelor pe tipuri culturale" Sursa: Baza COMREG, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București, 2001, recensământul populației și locuințelor INS, 1992, 2002. Ultimul recensământ din martie 2002 indică un număr de 13.623 sate cu cel puțin o persoană ca număr de locuitori. Dintre acestea, 12.638 sunt sate în mediul rural, iar la nivelul ruralului, satele cu peste 19 locuitori erau în număr
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în funcție de tipul cultural dominant de sattc "Figura 10. Județele în funcție de tipul cultural dominant de sat" Cultura rurală dominantă a județului este aproximată prin tipul dominant de sat din județ (ponderea tipului de sat specific în totalul satelor din județ la recensământul din 2002). De exemplu, tipul cultural dominant de sat la nivelul județului Alba este cel „izolat”. La fel se întâmplă cu Tulcea, Vrancea, Brăila și sudul Olteniei. Calcule proprii. Indicatorul agregat cel mai relevant pentru tipul de cultură locală este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
și de experiență de migrație. Tabelul 11. Profilul sociodemografic al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de satetc "Tabelul 11. Profilul sociodemografic al fiecăruia dintre cele șase tipuri culturale de sate" Indicatorii sunt calculați pe totalul satelor, cu date ale recensământului populației și locuințelor din 1992 sau din 2002. Mediile pe sat au fost ponderate cu populația satului. * Pentru modul de calcul, vezi Sandu, 2003, p. 139. Scorul factorial a fost înmulțit cu 10. Calculele ne aparțin. Specificitatea culturală a celor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
dezvoltare a satului DEVSAT20021" Graficul prezintă în mod simplificat o factorială de factoriale. Cifrele indică valorile coeficienților scorului factorial pentru fiecare dintre cele 5 factoriale rulate independent. Indicii pentru UMANVIL, DEMPOT și QBUILD au fost generați pe baza datelor de recensământ RPL-INS, 2002. Responsabilitatea calculelor ne revine în întregime. În analiză au fost reținute numai satele din mediul rural cu peste 19 locuitori (12.402). După eliminarea cazurilor pentru care nu am dispus de măsuri ale distanței față de cel mai apropiat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
sud-vestul Transilvaniei (Alba și Hunedoara). Nucleul estic de sărăcie Botoșani-Iași-Vaslui se continuă pe axa nord-sud prin județele sudice ale Moldovei, Bacău-Vrancea, și în nordul Munteniei, în Buzău. Compararea celor două hărți din figura 14 realizate cu date de la ultimele două recensământuri indică acțiunea unor procese de puternică reconfigurare a dezvoltării sociale rurale la nivel județean. În intervalul 1992-2002 s-au desfășurat procese care au dus la1: a) concentrarea sărăciei comunitare rurale severe în județele din Moldova; b) declin de dezvoltare: județele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de la primul etaj și garsoniera confort 3 cu bucătăria În cameră și veșnic inundată, de la demisol. Din cauza inflației, chiria ajunsese la un nivel scandalos; ce să mai zicem de Întreținere sau de condiții? Eram atât de mulți, Încât la ultimul recensământ până și Ăl Bătrân se Încurcase de câteva ori la numărat, trebuind s-o ia de la capăt iar și iar, până când cîțiva muoni mai curajoși au Început să bată cu pumnul În masă, cerând condiții decente de viață și extinderea
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
în ansamblu, nivelul sănătății populației. Odată cu dezvoltarea rapidă a economiei și societății chineze, ridicarea continuă a nivelului de trai al poporului și îmbunătățirea condițiilor medico-sanitare, crește și speranța medie de viață a populației chineze. Potrivit datelor celui de-al șaselea recensământ, din 2010, speranța medie de viață a chinezilor era de 74,83 ani, cu 3,43 ani mai mare decât cea cu zece ani în urmă. În 2010, speranța medie de viață a populației mondiale era de 69,6 ani
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
600.000 km2, creând împreună, pe acest pământ, istoria și cultura Chinei. Doar minoritățile hui și manciuriană folosesc limba chineză, celelalte 53 au limbă proprie. Naționalități a căror populație depășește cinci milioane de locuitori Potrivit datelor celui de-al șaselea recensământ realizat în 2010, zece naționalități au o populație ce depășește cinci milioane. Este vorba despre naționalitățile han, zhuang, hui, manciuriană, uigură, miao, yi, tujia, tibetană și mongolă. Naționalitatea han Naționalitatea han are cea mai numeroasă populație dintre cele 56 de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
religie, mongolii sunt majoritari lamaiști. Această naționalitate a adus contribuții însemnate, de-a lungul istoriei Chinei, la dezvoltarea domeniilor politic, militar, economic, astronomic, cultural, artistic și medico-sanitar. Naționalități cu populație sub 100.000 de locuitori Potrivit celui de-al șaselea recensământ național efectuat în 2010, 19 minorități naționale au fiecare o populație ce numără mai puțin de 100.000 de locuitori. Acestea sunt naționalitățile tadjică, pumi, achang, nu, owenk, jing, jino, de'ang, bao'an, rusă, yugură, uzbecă, menba, olunchun, dulong
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
nu, owenk, jing, jino, de'ang, bao'an, rusă, yugură, uzbecă, menba, olunchun, dulong, hezhe, gaoshan, luoba și tatar. Naționalitatea tadjică Etnia tadjică locuiește în principal în ținutul autonom Tashkurgan a naționalității tadjice din sudul Regiunii Autonome Xinjiang-Uigure. Conform ultimului recensământ, populația tadjică numără aproximativ 50.000 de membri. Are propria limbă, dar pentru scris se folosește mai mult limba uigură. Zona Tashkurgan reprezenta în trecut un punct strategic, fiind o trecătoare-cheie de pe "Drumul Mătăsii", principalul traseu al schimburilor comerciale și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Neavând o formă proprie de scriere, generațiile tinere ale etniei pumi folosesc mai mult limba chineză. Naționalitatea Achang Populația achang locuiește în județele din prefectura autonomă Dehong a etniilor Dai și Jingpo din provincia Yunnan, în sudul Chinei. Conform ultimului recensământ efectuat în 2010, această etnie numără aproape 40.000 de suflete. Are o limbă proprie care aparține ramurii limbilor tibetane, fără să aibă însă o formă scrisă. Pentru scriere se folosesc caracterele chinezești. Această populație a avut, de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
bai. Ca și alte minorități naționale din China și achang a creat o bogată și variată cultură orală, alcătuită din balade, povestiri și legende transmise din generație în generație. Naționalitatea nu Etnia numără aproape 37.000 de persoane, conform ultimului recensământ din 2010, din care majoritatea locuiesc în ținuturile Gongshan, Fugong, Lanping și Bijiang din provincia Yunnan, în sud-vestul Chinei. Mai există o comunitate nucleu în ținutul Weixi din prefectura autonomă Diqing a naționalității tibetane, în nord-vestul provinciei Yunnan și alta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
iar în așezările de câmpie sau din zonele muntoase, comunicarea este preponderentă în limba chineză. Naționalitatea jing Jing este una dintre grupările etnice cu populație foarte redusă din China, ce numără mai puțin de 28.000 de suflete, conform ultimului recensământ din 2010. Majoritatea membrilor acestei etnii locuiesc pe insulele Liwei, Wutou și Sanxin din comuna Jiangping, județul autonom Fangcheng al minorităților naționale din Regiunea Autonomă Guangxi-Zhuang. Etnicii jing au limbă proprie, asemănătoare cu limba vietnameză. Majoritatea știu și limba chineză
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
o limbă proprie, fără a avea scriere. Credința acestor locuitori era una de factură animistă, în plus mai păstrează și ritualurile legate de cultul strămoșilor. Naționalitatea de'ang Grupul etnic de'ang numără peste 20.000 de persoane, conform ultimului recensământ din 2010. Aria ocupată de etnicii de'ang împreună cu alte minorități naționale precum dai, jingpo, wa și altele, se întinde pe o suprafață de 30.000 km2. Majoritatea locuiesc în prefectura autonomă Dehong a etniilor dai și jingpo din provincia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]