23,876 matches
-
spațiile de cazare și alimentație publică, precum și atracțiile din întreaga lume care le-au oferit clienților, constant, servicii de calitate superioară. Pentru alegerea câștigătorilor „Certificatului de Excelență”, TripAdvisor® utilizează un algoritm propriu, care stabilește laureații în funcție de calitatea, cantitatea și caracterul recent al recenziilor și opiniilor publicate de turiști pe TripAdvisor®, de-a lungul unei perioade de 12 luni, precum și în funcție de statutul și poziția ocupată de companie în Indexul de Popularitate de pe website. Citește tot... M•A•C Cosmetics a deschis la
Palas Mall [Corola-blog/BlogPost/94515_a_95807]
-
pe textele marilor filosofi ai culturii, autorul nu întoarce spatele anecdoticii, biografismului savuros, făcând din cartea sa un exemplar exercițiu de admirație, analiză și interpretare. Castalian cultivator al etimologismului de sorginte heideggerian, Virgil Podoabă se apără prin cărțile sale de recentele agresiuni și destrămări, alienante și haotice, presimțite încă de profesorul său. Un uomo salvato, așadar.
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
de un element paradoxal. Mulți scriitori români de orientare modernistă, față de care m-am simțit totdeauna apropiat, au suferit din cauza limitelor pe care le impunea folosirea unei limbi de mică circulație și, implicit, raportarea la o cultură pe cît de recentă, pe atît de marginală față de marile culturi europene occidentale. Pe vremea cînd era și el scriitor român, tînărul Eugčne Ionesco declara în controversatul Nu (1934): "Mă jenez incomensurabil că sînt condamnat să rămîn o rudă săracă a intelectualității europene; faptul
Fragment de jurnal by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/7761_a_9086]
-
prea mult. Dragă M., Am început să scriu , jumătate din titlu e împrumutat de la scriitoarea ta preferată pe care eu nu pot s-o sufăr. E între noi o adevărată prăpastie și am să-ți explic de ce. După părerea sociopsihologiei recente, există doar două mari diferențe în cadrul speciei umane: diferența sexuală și diferența generațională. (Dacă vrei amănunte citește-l, printre alții, pe Dany-Robert Dufour ...) Moartea lărgește și mai mult prăpastia; căci, deși cele două diferențe se cumulează coexistând, cât timp indivizii
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
total diferită, iadul însuși." Om al unei generații ulterioare contextului referențial, autorul implicit - puțin implicat evenimențial, dar profund implicat în reconstituire - se interesează de familia sa, etnia acesteia, istoria directă. Angoasa săsească din Transilvania este lămurită prin istoria veche și recentă, din preajma și din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Pare că nimic nu este eludat. Și sunt aspecte puțin sau deloc discutate, precum relația dintre Garda de Fier legionară și grupul etnic german. Vocea "auctorială" notează că "entuziasmul pentru
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
i) în „marcator analitic de caz pentru formele care nu pot exprima o variație flexionară” (p. 61), scindarea funcțiilor de marcă de caz și marcă de individualizare în construcții cu „dublă articulare”, precum lu șefu’, rolul articolului în adaptarea împrumuturilor recente la sistemul morfosintactic românesc, extinderea clasei de adjective invariabile etc. Un discurs clar, impecabil articulat și permanent susținut de mulțimea exemplelor e stimulativ deopotrivă în planul științific (prin numeroase sugestii pe care le oferă pentru noi teme de cercetare) și
Despre gramatică, altfel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13137_a_14462]
-
mai, la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică din București. Scund, osos, plin de vitalitate, părea că are mai puțin cu douăzeci de ani, decît (imposibilă de acceptat!) vîrsta reală: 70! Urmărit de un scandal conjugal care făcuse valuri, cîștigător recent al multor premii importante, Polanski poposise în România, în turneul promovării „Pianistului”. O etapă dintr-un drum care-l ducea înapoi spre rădăcini; și cum orice drum începe și se sfîrșește undeva, am gîndit atunci că - în funcție de perspectiva din care
Întîlniri cu Roman Polanski by Lucian Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/13146_a_14471]
-
este mărturia întotdeauna irefutabilă a cuiva care a asistat la evenimente. Un prieten, un părinte, o rudă, sau un cunoscut la fel de apropiat al vreunuia dintre aceștia sunt giranții legendei urbane. Naratologia americană vorbește despre această serie de colportori ai povestirilor recente ca despre lanțul F.O.M.F, friend of my friend; un adevărat lanț al slăbiciunilor dar și un lanț captivant al încrederii... Grație lui Constantin Eretescu avem, acum, o primă colecție de asemenea texte în limba română. Mă gândesc
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
Costică Brădățan Lucrarea cea mai recentă a lui Robert Hahn*), , pune în joc, într-un mod ingenios și îndrăzneț, o abordare interdisciplinară a originilor filosofiei grecești. Cartea, cum spune Hahn în “Prefață“, explorează “relația dintre primii filosofi și meșteșugari și investighează tehnologiile arhitecturale, urmărind transmiterea lor
Anaximandru și Arhitecții by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13144_a_14469]
-
dubiului inerent. Cuvinte ca șomerie și șoferie nu sînt înregistrate în DEX, dar apar în dicționarul academic (DLR); termenul membrie nu e înregistrat în dicționare, dar e semnalat de Iordan (cu explicația „calitatea de membru”) ș.a.m.d. Formațiile mai recente provin în genere de la substantive și se bazează desigur pe analogie. De exemplu, ghicitorie (“previziunea economică nu este o ghicitorie”, Cotidianul 161, 1991, 1) a putut fi stimulat de vrăjitorie, alături de care apare de mai multe ori („remedii secrete - vrăjitorie
„Șomerie“, „boemie“, „membrie“... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13163_a_14488]
-
estetic, prea sever, după părerea mea, pentru epocile mai îndepărtate și prea îngăduitor cu valorile de după 1945. Dar favorizarea epocii contemporane acordă dicționarului o personalitate distinctă. E de meditat pentru ce ne adresăm mai repede unui dicționar: pentru o valoare recentă sau pentru una istoricizată, dacă nu clasicizată? O implicare mai generoasă a criteriului istoric ar fi creat posibilitatea de a înregistra și opere importante în evoluția unor genuri și specii literare, dar mai modeste din punct de vedere estetic. Văd
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
valorile artistice ale diasporei românești. Mai puțin dezinteresați sunt nemții, cei ce i-au organizat compozitoarei noastre în ziua de Sf. Nicolae, la Akademie der Künste din Berlin un , în care ansamblul Incendo i-a tălmăcit câteva dintre cele mai recente opusuri camerale, dar și lucrări de George Enescu. La trei decenii după examenul de admitere la Conservator, Violeta Dinescu, iată, se poate spune că a reușit. Chiar dacă reușita, vorba lui Bernard Grasset, este uneori o revanșă asupra fericirii.
Jubiläumskonzert by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13171_a_14496]
-
situație este cu atît mai de mirare cu cît, prin problematica lor, romanele lui Dan Stanca ar putea fi motorul unor ample dezbateri în societatea românească. Înrudit în privința modului în care percepe realitatea prezentului cu Horia-Roman Patapievici (cel din Omul recent) și cu Cristian Bădiliță, Dan Stanca pune în discuție în toate ficțiunile sale îndepărtarea omului contemporan de valorile spiritului și, în mod concret, de textele fundamentale ale ortodoxiei. Practicile ortodoxe comune (crucile făcute cu abnegație de călătorii vreunui tramvai ajuns
Tranziție fără Dumnezeu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13156_a_14481]
-
vorba despre proza ultimilor ani, puțini se arată cei dispuși să comenteze substanța propriu-zisă a romanelor sale, ideile care nu sînt cu nimic mai prejos decît cele din atît de mediatizatul și controversatul eseu al lui H.-R Patapievici, Omul recent. Explicația ține în bună măsură de modul în care sînt elaborate aceste opere de ficțiune. Pe de o parte, romanele lui Dan Stanca sînt niște texte „pour les connaisseurs”. Pentru a fi înțelese ele presupun din partea cititorului un anumit nivel
Tranziție fără Dumnezeu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13156_a_14481]
-
vă mai amintiți de ea? - fiindcă Europa e cu ochii pe noi și nu se cade să ieșim rău în statistici, și atunci vom putea declara mulțumiți: din reformă mai rămîn doar cele cîteva rînduri care încheie Anexa 1 a recentelor planuri-cadru pentru clasa a IX-a și a X-a, în care se descrie viitorul luminos al liceului românesc. Le citez, pentru umorul lor involuntar: „Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului va lansa în discuție publică, la începutul anului 2004, propunerile
Stagnează reforma? by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/13154_a_14479]
-
la o conferință de presă când, după ce a spus prima și ultima anecdotă din viața lui și a început să râdă singur, ușor mirat, a fost promovat în funcția de președinte executiv al PSD - întâmplare cu semnificații profunde în istoria recentă a pesedismului. Întrebarea este: în situația dată, râzând tot timpul, prezentatorii emisiunii „Trezirea...”, tind să aibă soarta distinsului nou președinte al PSD? E drept că ei contaminează și un anume segment de telespectatori care le telefonează, îi felicită cu glas
Ne-trezirea (bruscă) la... „realitatea TV” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13177_a_14502]
-
România se explică și încarcă o dată mai mult contenciosul nostru politic. N-am ales întîmplător două cazuri de nerespectare a unor acorduri internaționale. S-ar părea că acesta a fost mereu călcîiul vulnerabil al politicii externe românești. Ne-o dovedește recenta mustrare pe care baroneasa Nicholson, altminteri foarte amicală cu premierul, a făcut-o cu privire la continuarea adopțiilor în străinătate pe durata suspendării convenite cu forurilor europene, și unde? în Italia lui Berlusconi, și el foarte amical cu premierul. Ne întîlnim cu
“Să-și vază de trebile ei, Europa” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13180_a_14505]
-
Oaș, vol. III, p. 83); „faci trebur’le p-acia ce trebuie, nu știu ce, și mergem” (București, 1956, vol. III, p. 51); Uite-am uita’ gițelu să-l închiz dă la vacă, nu știu ce, și suge pînă ne-om duce noi” (ib.). În recentele corpusuri de română vorbită se observă și mai bine rolul acestui nu știu ce : în secvențe care par adesea absurde, dezlînate, agramaticale, dar care în contextul lor situațional erau înțelese fără probleme. Formula apare de pildă ca termen final al unei enumerații
„Nu știu ce” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13193_a_14518]
-
contrabas și a saxofonistului american Ben Abarbanel-Wolf. Aici prevalează interacțiunea liberă dintre interpreți, asupra căreia gândirea componistică a lui Tiberian își exercită totuși, subliminal, acțiunea ordonatoare. Un spectacol plin de inedit, cu o provocatoare dinamică interioară. Păcat că - spre deosebire de recitalul recent de la ArCuB - la Viena a absentat vocalista Maria Răducanu, ale cărei cântări pe românește ar fi „dat bine” în context. La fel m-aș putea plânge însă și de lipsa fabuloaselor tapiserii percusive create de Corneliu Stroe pe fundalul poemelor
Întâia „Săptămână a Jazz-ului românesc” peste fruntarii by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/13198_a_14523]
-
a da faliment și a da chix; a da curs și a da țeapă. Listele - de la cele din monografia Locuțiunile verbale în limba română (1958), de Florica Dimitrescu, pînă la cele din diferite dicționare de expresii și locuțiuni și din recentele dicționare de argou - par să demonstreze că în română există o concurență strînsă, pentru primul loc al „productivității frazeologice”, între verbele a da și a face. O manifestare a acestui fenomen se constată în jargonul informatic actual, în care frazeologia
„A da click” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13218_a_14543]
-
A(gopian) ține cu tot dinadinsul să ne impună criteriile d-sale de valoare. Iritat, s-ar părea, de o notiță a Cronicarului, care-i recomanda sincer și dezinteresat să se întoarcă la uneltele sale în loc să comenteze arogant recenziile la recentul d-sale roman, dl. Șt. A. își arată colții. Revista noastră ar „refuza să publice anumiți autori, care au devenit indezirabili datorită (sic!) faptelor lor.” „E nevoie să dau exemple?” se întreabă retoric dl. Șt. A. Ar cam fi. Mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
Front. De unde și protejarea actuală a Securității cu care s-ar fi trecut la un acord, inițial”. Împrejurarea că, în al cincisprezecilea an de la acele evenimente chestiunea rămâne în aceiași termeni, că noi dezinformări se stivuiesc peste cele vechi - vezi recentele declarații ale președintelui Voronin privitoare la o cerere a lui Ceaușescu de a i se îngădui să aterizeze la Bolgrad, refuzată de Gorbaciov și Iliescu - produc spaima încremenirii timpului, preludând neantul! În preajma unor alegeri în care opoziția democratică va pierde
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
Gheorghiu-Dej și Ceaușescu -, Bucureștii interbelici și cei ai celui de-al doilea război mondial. Cea mai mare parte a textului o reprezintă evocarea prezentului și a trecutului comunist al orașului, ceea ce se explică prin interesul particular al autoarei pentru istoria recentă și pentru analiza politică precum și prin elementele de continuitate dintre Bucureștii de dinainte de 1989 și de după. Cartea se adresează publicului francez, puțin familiarizat cu trecutul românesc, și de aceea conține o scurtă prezentare a istoriei românești a secolului al XX
Privirea celuilalt by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/13271_a_14596]
-
de aritmetică de la începutul secolului al XIX-lea, din autori că Agârbiceanu sau Goga. Or, în momentul de față cuvîntul pare să fie preluat de limbajul tinerilor, cu marca ironică specifică termenilor neliterari „recuperați”. Forumurile din Internet furnizează cîteva exemple recente, de tipul “Hai să facem o socoată” (Ciberplai 3.12.2000); „ Această socoată era făcută după celălalt calendar” (Ciberplai 6.04.2003); „is prea multi și dă prost la socoată ...” (dbrom.ro 2003). Uneori, forumurile cuprind date de identificare a
„Socoată“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13306_a_14631]
-
Fragmente dintr-un caiet găsit, autorul de teatru liric și diaristul se completează cu portretul criticului risipit în presa vremii și recuperat azi datorită inițiativei Corneliei Ștefănescu. Aviz celor interesați: cartea trebuie parcursă într-un dialog cu alte două apariții recente datorate lui Geo Șerban: Sebastian sub vremi. Singurătatea și vulnerabilitatea martorului, care reunește articolele declanșate în presa de specialitate de publicarea în 1996 a Jurnalului scriitorului, și Convorbiri cu: Istrate Micescu, Tudor Arghezi, Radu D. Rosetti, C-tin Argetoianu, C-
Mihail Sebastian,un alt fel de jurnal by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13297_a_14622]