847 matches
-
și limbă (1868), Bolliac încearcă să schițeze un răspuns la criticile maioresciene, dar, în lipsa argumentelor de principiu, se mulțumește să semnaleze slăbiciunile unor traduceri din „Convorbiri literare” sau să comenteze nefavorabil limba în care era redactată revista. Cu altă ocazie, recenzând piesa Vornicul Bucioc de V. A. Urechia, el combate tendințele cosmopolite ale unor autori, cerând pentru teatrul românesc piese inspirate din istoria națională. Aceleași idei pot fi întâlnite în cronica la spectacolul cu Revizorul general, localizarea lui Petre Grădișteanu după
TROMPETA CARPAŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290275_a_291604]
-
Balaci, Dan Horia Mazilu. Sporadic se publică „fișe de dicționar” ale unor scriitori contemporani: Ioan Alexandru, Ana Blandiana, Eugen Uricaru ș.a. U.c. are și preocupări legate de producția editorială de peste hotare, la rubricile „Cronica traducerilor”, „Cartea străină” și „Mapamond”, recenzând sau prezentând volume de Arthur Rimbaud, Ismail Kadare, Václav Havel, Mihail Bulgakov, Aleksandr Soljenițân, Umberto Eco. O rubrică inedită și de reală utilitate, dar efemeră, a fost „Cărți de dincolo de Prut”, ce a reprezentat deschiderea către literatura și breasla scriitoricească
UNIVERSUL CARŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290361_a_291690]
-
legați de sau din această parte a țării: N. Vulovici și Traian Demetrescu de C. Ș. Făgețel, Vasile Cârlova, Al. Macedonski și din nou Traian Demetrescu de C. D. Fortunescu, unele însoțite de versuri ale acestora. La „Cronica literară” Perpessicius recenzează romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu, tot aici se mai comentează Pustnicul și ucenicul său și Minunea de Ion Agârbiceanu. Preocuparea pentru problemele culturale ale regiunii, tranșant declarată odată cu seria din 1937, se concretizează în articole ce urmăresc aspecte din viața
VATRA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290467_a_291796]
-
a epocii”, „pare” să conțină câteodată „o frăgezime delicată de notație, un psihologism interesant, o poliritmie savuroasă [...] și o familiaritate nu lipsită de farmec”. Placheta Grădina părăsită, ce reunește versuri apărute în presă cu peste două decenii înainte, a fost recenzată cu bunăvoință de Perpessicius, care vedea în autor „un adevărat temperament poetic”. Amabilitatea criticilor e de înțeles. În pofida tradiționalismului desuet, clișeizat, a reminiscențelor uneori stridente din George Coșbuc, Panait Cerna, St. O. Iosif, versurile poetului amator, mai ales cele albe
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
epigrame iscălite G. L. (George Lesnea) sau Marin Găiseanu. Pentru a stimula interesul cititorilor, câteva inserturi anunță colaborarea viitoare a scriitorilor Al. O. Teodoreanu și George Dorul Dumitrescu și a lui Mihail Boerescu, „fost ministru”. La „Cronica literară” C. Pârlea recenzează placheta Cetatea cu duhuri a lui Vintilă Horia, iar pagina miscelanee „Actualitatea în alb și negru” reunește, pe lângă informații despre cărți recent apărute și examinarea sumarelor unor numere de reviste, necrologul N. M. Condiescu, un omagiu adus geniului eminescian (Eminescu
VERITAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290494_a_291823]
-
apărute sunt urmate și de un fragment expresiv. Cititorii pot afla astfel despre Pățaniile lui Vasilache sau Istoria unei paiațe de Collodi, despre romanul lui H. Stahl Un român în Lună, despre Copiii Căpitanului Grant de Jules Verne. Se mai recenzează sumar Dacia preistorică de Nicolae Densușianu, volumul de nuvele Mărgele de măcriș de Marta D. Rădulescu, iar din literatura universală Căpitani curajoși de Rudyard Kipling, în traducerea lui V.I. Popa, și jurnalul de călătorie al lui Alain Gerbault Singur străbătând
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
poeziei simboliste. În ciuda unei rubricaturi variate - „Idei. Oameni. Fapte”, „Cronica literară”, „Cărți. Reviste. Ziare”, „Cronica plastică”, „Cronica teatrală”, „Cronica revistelor” -, adesea sumarul se dovedește puțin consistent. Romeo Simulescu publică fragmente din romanul Porți ce nu se deschid, Paul I. Papadopol recenzează narațiuni romanești semnate de Zaharia G. Buruiană (Fecioarele orizontale) și Luca Gheorghiade (A doua viață a lui Șerban Varu) ori comentează plachete de Virginia Gheorghiu, Cristian Sârbu, V. I. Bergheanu. Alți colaboratori: Dem. Bassarabeanu, Teodor Scarlat, G. Murnu, Nicolae Nedelcu
SUFLET ROMANESC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290014_a_291343]
-
precum Dinamica transfigurației (Miralena Milany), Pe locul rămas alb, Vederi din miragii sau Cascada de senzații. La „Cronica literară” V. poartă polemici cu „Adevărul literar și artistic” și cu alte publicații de orientare moderată, lăudând în schimb revista „unu”, și recenzează elogios plachetele Flori de spin a lui Virgil Carianopol și Artificii a lui Teodor Scarlat, recent apărute. M. Pp.
VRAJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290649_a_291978]
-
legislativă. Un scop politic, nemărturisit, are și selecția documentelor istorice, pe care B. Florescu le publică număr de număr sub titlul Portofoliul român sau Acte istorice. Excelent redactat, într-un limbaj publicistic îngrijit și accesibil, „Buletinul bibliografic” se mărginește să recenzeze doar cărțile trimise revistei. Colaborează cu versuri și proză Demetru Constantinescu (D. Teleor), Mircea Demetriade, T. G. Djuvara și G. D. Georgian. Se publică traduceri din literatura populară poloneză și cehă, realizate de T. Dumbrăveanu. O cronică dramatică vie, susținută
PORTOFOLIUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288979_a_290308]
-
Sulcina, se publică diverse scrieri aparținând lui Al. Macedonski, Panait Mușoiu, Petru Vulcan, Radu D. Rosetti, Panaite Zosân, D. Nanu, G. Marinescu, Eugen Herovanu, Matei Rusu, I. Neagu (care semna și Elenă Dăscălescu), Const. Cantilli, Dem. Demetrescu-Piatra ș.a. Al. Macedonski recenzează volumul de versuri Romanițe al directorului revistei și, folosind recenzia ca pretext, întreprinde o trecere în revistă cuprinzătoare a situației literaturii naționale, urmărind mai ales principalele curente literare (romantism, simbolism ș.a.). Lui C. Dobrogeanu-Gherea i s-a republicat aici studiul
POVESTEA VIEŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288991_a_290320]
-
I. D. Pietrari, Aurel D. Ene ș.a. În cursul anului 1939 se promovează o „Antologie a sonetului”, rubrică în care sunt incluse texte de Mihai Eminescu, N. Iorga, N. Rădulescu-Niger. Despre poezia lui Radu Gyr scrie Constantin Orăscu, în timp ce Liviu Stan recenzează volumul Horia de Aron Cotruș, Pan M. Vizirescu se referă la volumul de poeme postume Din larg de Octavian Goga, George Sbârcea face o cronică la volumul Poezia lui Lucian Blaga de C. Fântâneru, iar Petre Paulescu recenzează antologia lui
PORUNCA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]
-
Liviu Stan recenzează volumul Horia de Aron Cotruș, Pan M. Vizirescu se referă la volumul de poeme postume Din larg de Octavian Goga, George Sbârcea face o cronică la volumul Poezia lui Lucian Blaga de C. Fântâneru, iar Petre Paulescu recenzează antologia lui Matei Alexandrescu, Ardealul cântat de poeți. Un caz interesant este acela al articolului O eroare: spațiul mioritic al domnului Blaga de Dan Botta, inclus în mai multe numere din 1941, unde Lucian Blaga este acuzat că atunci când a
PORUNCA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]
-
național puternicului său partizanat politic, P.v. organizează numeroase numere tematice (închinate lui Mihai Eminescu, Octavian Goga). Apar și articole (de obicei nesemnate) despre Rilke, Hölderlin ș.a. Un eclectism tot atât de puternic motivat politic se recunoaște și în domeniul prozei. Al. Gregorian recenzează Donna Alba de Gib I. Mihăescu, autor pentru care P.v. are un adevărat cult, de vreme ce despre el scriu Dragoș Protopopescu ș.a., iar pagina a doua a numărului 1503/1939 este dedicată în întregime prozatorului (semnează A. Pop-Marțian, Apriliana Medianu ș.a.
PORUNCA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]
-
care P.v. are un adevărat cult, de vreme ce despre el scriu Dragoș Protopopescu ș.a., iar pagina a doua a numărului 1503/1939 este dedicată în întregime prozatorului (semnează A. Pop-Marțian, Apriliana Medianu ș.a.), ca și aceea a numărului 1730/1940. Sunt recenzate laudativ volumele unor colaboratori apropiați, cu vederi politice de dreapta. Este cazul romanului Fortul 13 al lui Dragoș Protopopescu (despre care scrie Toma Vlădescu), autor intervievat de C. Panaitescu (D. Dragoș Protopopescu ne inițiază în secretele „Fortului 13”). Despre Buruieni
PORUNCA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]
-
traducere), Petru I. Teodorescu semnează cronici la poemul dramatic Tragedia omului de Imre Madách, apărut în traducerea lui Octavian Goga, la romane ale lui Mihail Dragomirescu, Margareta Mărculescu și Ionel Teodoreanu, scrie despre Mihail Dragomirescu - Profesorul-criticul-literatul, în timp ce Ioan Al. Bran-Lemeny recenzează Puncte cardinale în haos de Nichifor Crainic, iar Ioan Ludu, în Despre literatura modernistă, se declară împotriva „literaturii corcite, de bâlci și de verbalism hibrid”, în acord cu opiniile lui Mihail Dragomirescu, Octavian Goga și N. Iorga. Treptat publicația capătă
PROMETEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289037_a_290366]
-
Robu, Traian Mateescu, C.N. Negoiță, Al. Sahia. Pe coperta fiecărui număr se reproduce o fotografie sau o caricatură a unor scriitori ca Tudor Arghezi, E. Lovinescu, Mihail Sadoveanu, Elena Farago, cărora li se consacră și articole de prezentare. Numa Cartianu recenzează Roxana de Gala Galaction, Paradisul suspinelor de Ion Vinea, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu, Poarta neagră de Tudor Arghezi. Aici Mihail Avramescu (Ionathan X. Uranus) scrie despre el însuși și semnează un Manifest către
RADICAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289088_a_290417]
-
septembrie 1946 cronica de carte și studiile de istorie literară aparțin lui Al. Dima (Structura estetică a lui G. Ibrăileanu), Mihail Atanasescu (Un distins romantic: Matei Caragiale), P. Isvoranu (Ideile lui Titu Maiorescu), Constant Răutu. De asemenea, Const. D. Ionescu recenzează volumul Vraja de Cella Delavrancea, iar Gh. Atanasiu prezintă Pânza de păianjen, un roman al Cellei Serghi. C. Rădulescu-Motru este autorul articolului Filosofia lui Caragiale, cu publicistică sunt prezenți Constant Răutu, Petru Comarnescu (Capitala și provincia), Ion Potopin. Nu lipsesc
PROVINCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289053_a_290382]
-
înflorire a unor individualități apropiate, peste care s-au așternut vremuri de civilizație”, Răscoala robilor, în care îi acuză pe N. Iorga și pe Ovid Densusianu de propagarea naționalismului și de lipsă de talent. La rubrica „Însemnări literare” Mihail Sorbul recenzează volumele Eternități de-o clipă de Ion Pillat, Din trâmbițe de aur de Al. T. Stamatiad, Bisericuța din Răzoare de Gala Galaction. Cu articole de critică literară mai figurează Corneliu Moldovanu, Petre Aldea, C. Sp. Hasnaș (sub pseudonimul Const. Paul
RAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289126_a_290455]
-
în limba franceză evoluția pe care neolatinii o trăiseră în limba latină”. În demonstrație, autorul e nevoit să se bazeze aproape exclusiv pe propriile-i investigații, deoarece nu a găsit „vreun studiu sintetic asupra poeziei neolatine și nici o bibliografie completă”. Recenzând cartea, Pierre Jourda observă „omisiuni regretabile”, „lacune supărătoare” și încă altele, însă concluzia nu descurajează, de vreme ce se afirmă că M. „a desprins cu acuratețe caracterele generale ale poeziei neolatine” și că lucrarea merită a fi continuată. Istoricul literar va avea
MURARASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288304_a_289633]
-
Al. T. Stamatiad, Mihu Dragomir. Sunt publicate și câteva poezii și articole de N. Iorga. Se anunță debutul poetic al lui Dem. G. Nolla, iar George Dan, prezent aici sub pseudonimul George Danubia, traduce Cântecul columnelor de Paul Valéry și recenzează volumul Poeme de E. A. Poe, în transpunerea lui Emil Gulian. Const. V. G. Grigorescu publică un articol închinat lui Panait Istrati, la împlinirea unui an de la moartea scriitorului. Poetul Ioan Micu semnează un articol despre tălmăcirile lui B. P. Hasdeu
NAZUINŢA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288378_a_289707]
-
Camilar, D. Florea-Rariște, Pavel Nedelcu, Ștefan Baciu, George Vaida, Victor Măgură, George Moroșanu, Alexandru Călinescu, Aurel Iovănescu, Boris Baidan și Al. Piru. Proza e susținută de Petru Pascaru (sub pseudonimul Petre Noureanu), Mihail Chirnoagă, Iosif Ion Balu ș.a. Mihail Chirnoagă recenzează volume de Alexandru Călinescu și Ștefan Baciu, iar Cicerone Călinescu îl evocă pe I.G. Duca, ucis de legionari cu patru ani în urmă. V.I. Cataramă publică articolul D.G. Călinescu și noua Junime, iar cronica plastică se ocupă de pictura lui
PLEIADA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288847_a_290176]
-
dar acest lucru nu se întâmplă de fiecare dată. Tratamentul tulburării BED trebuie, deci, să fie urmat de un tratament pentru reducerea greutății sau a obezității. Sase studii controlate și aleatoare privind eficiența TCC în cazul tulburării BED au fost recenzate în raportul Inserm. Aceste studii demonstrează că TCC este eficientă pe termen scurt aplicată în diverse forme (individual sau în grup, autoadministrată sau supervizată de un terapeut). Eficiența asupra modificării greutății este mai puțin evidentă. In ceea ce privește farmacoterapia, un
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Pavel, Săluc Horvath, I. Chiș-Șter, Valeriu Palaghiță, Tănase Filip, Valeriu Oros, Augustin Cozmuța. Se fac traduceri din Ady Endre, Guillaume Apollinaire, Jean Cocteau, José-Maria Heredia, Stéphane Mallarmé, Pablo Neruda, Petőfi Sándor, Arthur Rimbaud, Paul Valéry, Jacques Prévert. Sunt semnalate sau recenzate cărțile scriitorilor locali, iar unii debutanți sunt prezentați în scurte medalioane și portrete literare. Folclorului i se acordă, de asemenea, un loc important, prin culegeri din zonă sau prin abordări tematice. Se reproduc o serie de opere de artă aparținând
NORD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288475_a_289804]
-
științifică a analizei sunt presărate cu date din culise (dispute personale, rivalități, momente de criză etc.), Însă cu măsură. Numai atât cât permite discursul academic, numai cât este necesar Înțelegerii unor evenimente și parcurgerii cu plăcere a textului. Arthur Stinchcombe, recenzând cartea lui Abbott În AJS, la scurt timp după apariție, alege acest thingness al Școlii ca idee centrală a analizei: ,,Abbott prin faptic Înțelege modalitatea de a transforma inputuri variate În outputuri distinctive, transformările fiind intercorelate de-a lungul timpului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
multă plăcere copilăriei mele; cu ele am petrecut multe seri într-adevăr încântătoare, pe atunci când începusem să știu a citi și poate nu puțină influență a avut acea citire, și dânsa asupra spiritului meu”. Culegerea Practica și apropourile... a fost recenzată în „Convorbiri literare”, iar autorul ei a intrat în istoria literaturii române. G. Călinescu îl orânduiește printre primii umoriști și îl vede ca pe un fel de Anton Pann evreu: „Geniu oral, fără știință de carte [...]. Maximele lui sunt pătrunse
MOISE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288208_a_289537]