2,414 matches
-
fi fost de fapt monitorizat de serviciul de informații al Israelului, Mossad, interpretează Le Monde un raport "scurs" de expertul IT Edward Snowden. Doi oficiali ai Franței au mers în 2012 la Washington în căutare de răspunsuri, după ce Parisul a receptat date potrivit cărora Palatul Elysee este șpionat. Americanii au negat implicarea lor și au precizat că nici partenerii lor apropiați, Marea Britanie, Canada, Australia și Nouă Zeelandă nu au nimic de a face cu aceast dosar. Dar NSA nu a băgat
Mossad, serviciul israelian de informații, l-ar fi spionat pe Sarkozy by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/55208_a_56533]
-
suportă conștiința activă, în timp ce trăia și dădea formă viziunilor. Ea e un actor de tipul clovnului, deoarece, la fel ca un clovn, trece extrem de rapid de la o stare la alta, de la un ton la altul, adesea fulgerător. Auditoriul, simțind spectacolul, receptează recitalul în nota umorului, cînd, brusc, rîsetele încetează și fețele spectatorilor trec în uluire. Succesiunea aceasta de tonuri umoristice, urmate de clipe dramatice măsoară ritmurile afective ale poemului lui Ion Mureșan, ba chiar ritmicitatea elaborării poemelor, și dă o bună
Un satyr convertit la orfism sau un Orfeu satyric by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/5697_a_7022]
-
între acești doi poli, absolut necesară pentru reglarea sistemului de realități/ficțiuni al piesei, dramaturgul apelează la un intermediar, care transmite informația de la Veta la consortul ei, adică o traduce în termeni pe care cel din urmă poate să-i recepteze. Căci, pe tot parcursul piesei, între polii ei principali, care desemnează realismul extrem, pe de o parte, și iluzionismul tot extrem, pe de alta, deci între Veta și Dumitrache, comunicarea este cvasi-imposibilă; un puternic zid de opacitate reciprocă îi desparte
O noapte furtunoasă prin prisma mai multor niveluri de realitate by Mircea Tomuș () [Corola-journal/Journalistic/4527_a_5852]
-
târziu cu judecățile sale. Și-a intitulat o carte, care nu e numai de cronici, Prezent (1985), dând și astfel expresie unei atitudini pe care a cultivat- o cu fervoare: aceea de a fi de față la timp, de a recepta un eveniment, dacă se putea, în chiar momentul producerii lui. Dar nu era vorba numai de repeziciune. Îl preocupa să impună perspectiva actualității, punctul de vedere actual fie și atunci când erau în discuție opere ale trecutului, scrieri clasice, autori vechi
Mircea Iorgulescu – 70 de ani de la naștere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3316_a_4641]
-
ușă/ închisă// eram în tine/ în loc de penis cu o umbră” (click). „Specialitatea” lui Alexandru Petria o reprezintă o ingenioasă asociere de frivolități și de profunzimi fulgurante. Ca și cum cele dintîi ar alcătui o pavăză în fața celorlalte, prea tulburătoare spre a fi receptate în sine. Notele porno ar fi un mijloc de protecție. O pereche de ochelari de soare împotriva dezlănțuirii luminii. Esența e altceva decît aparența contingentului lasciv: „te-am iubit cu trupul pe cuvinte/ m-ai iubit cu umbra” (apă plată
Procesarea lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3326_a_4651]
-
pe bandă rulantă, erau numite, în funcții de conducere, persoane obediente, iar legea se aplica discreționar, trebuie să se încheie". De asemenea, Codrin Ștefănescu arată că "mesajele belicoase și impertinente pe care încearcă să le transmită subliminal nu mai sunt receptate nici măcar de fostul grup pe care și l-a creat în vremea regimului Băsescu. Dar cum aceasta nu este prima inepție și intoxicare pe care o emite (Monica Macovei - n.r.) - în vara anului trecut incrimina lovitură de stat, încălcarea statului
Codrin Ștefănescu: Macovei să se aștepte la procese de calomnie și insultă by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37344_a_38669]
-
va căpăta, în istorisirile postrevoluționare, aspecte epopeice. Sub aburul legendelor urbane, de care este întotdeauna nevoie, fapt e că un cenaclu și un critic al lui preferînd un anumit tip de poezie (cea postmodernistă, in statu nascendi, în 1981) au receptat profesionist un altul, empatizînd cu autorul care-l ilustra. Altfel spus, „lunediștii” nu au venit, asupra liricii tînărului Mureșan, cu un format procustian al poeziei lor, atît de diferită de a sa. Receptînd diferența, au acceptat-o; și acceptîndo, au
Tînărul Mureșan (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3509_a_4834]
-
postmodernistă, in statu nascendi, în 1981) au receptat profesionist un altul, empatizînd cu autorul care-l ilustra. Altfel spus, „lunediștii” nu au venit, asupra liricii tînărului Mureșan, cu un format procustian al poeziei lor, atît de diferită de a sa. Receptînd diferența, au acceptat-o; și acceptîndo, au integrat-o - nu poetic, dar critic. Este motivul pentru care vizionarismul modernist al lui Ion Mureșan se va regăsi în fiecare tablou al generației, lărgind semnificativ nu numai suprafața de expunere, ci și
Tînărul Mureșan (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3509_a_4834]
-
și epistolografului Ion Vlasiu (1908-1997), deloc lineare, conțin câteva necunoscute ce se cuvin a fi cercetate, clarificate și restituite istoriei literare. Un moment - esențial, în opinia mea - îl constituie debutul în presa literară și în volum, precum și modul cum sunt receptate de critica literară de întâmpinare. Este vorba de un debut imprevizibil în poezie și o afirmare temeinică în proză, care au suscitat interesul unor cronicari și critici literari. Dintre toți cei care au citit sau recitit unele din cărțile prozatorului
Ion Vlasiu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5739_a_7064]
-
Dinu Lipatti București au lansat un imn extrem de frumos. S-a întâmplat cu câteva zile în urmă, moment în care a fost demarată campania "Un pian pentru Lipatti". "Imnul este tineresc, este în spiritul entuziasmului și emoției specifice adolescenței. Este receptat extrem de bine de către copii și nu doar de ei", a spus Nemeș Florin pentru DC News. Copiii au nevoie de un pian performant Nemeș Florin ne-a spus și de ce oamenii ar trebui să se implice în această campanie: "În măsura în care
Cea mai liniștitoare melodie pe care ați auzit-o. Imnul de la Dinu Lipatti by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37550_a_38875]
-
a-i denigra pe editorii precedenți: Virgil Bulat, Virgil Ciomoș, Ioan Pintea. Atât s-a putut atunci. Să nu uităm că ei sunt cei care, practic, l-au repus în circulație pe N. Steinhardt, după 1990. Pentru a putea fi receptat la justa-i valoare. Și asta nu e puțin lucru. Mai mult, fapt de o deosebită importanță, ei se numără printre puținii specialiști în Steinhardt, din lumea postdecembristă. Bineînțeles că fiecare dintre ei au avut tangențe biografice deloc neglijabile cu
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
altor narațiuni fragmentele cândva cenzurate, dar nu le-a mai găsit. Așa au rămas. Secțiunea ultimă a volumului Vară- primăvară este rezervată „Dosarului de presă“, aducând o concludentă imagine a felului în care cei mai activi critici ai momentului au receptat „proza scurtă“ a Gabrielei Adameșteanu, începând cu Lucian Raicu, cu un comentariu din 1980, și ajungând, în actualitate, la Daniel Cristea-Enache. Mai mulți dintre criticii care figurează în „dosarul de presă“ se întâlnesc în opinia că prozele scurte ale Gabrielei
Ironie și tandrețe by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3412_a_4737]
-
Șt. A.D.: Deși unul dintre articolele publicate în revista Cercului literar de către același regretat Ion Negoițescu se intitula "Viitorul literaturii române", adevărul este că ne interesa prea puțin viitorul. Trăiam prea mult în prezent. Spre deosebire de modul în care ne-a receptat și ne-a fixat așa, ca-ntr-un ierbar, istoria literară, noi am fost un grup mult mai puțin serios decât se crede. Eram un grup de oameni extrem de veseli, turbulenți, gălăgioși, ne plimbam pe străzile Sibiului întotdeauna într-o
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
o modestie întotdeauna exemplare și nefirești pentru aceste timpuri, a găsit tonul cel mai adecvat unei comunicări ideale. Lecturile importante și, evident, incitante, în ordinea spiritului, din literatura franceză și literatura română, i-au deschis nebănuite ferestre prin care a receptat și a comentat cu eleganță unele aspecte specifice paraliteraturii. Epistolele lui Const. Ciopraga conțin informații, precizări, note, observații, corijări, sugestii, portrete și microevocări care contribuie la o înțelegere corectă a operei, a autorului și a epocii. Elocvente în acest sens
Epistolograful Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3922_a_5247]
-
făcut. Angrenarea tinerilor într-un proiect de dezvoltare pentru România este un pariu pe care nimeni nu a reușit să-l câștige în ultimul sfert de veac, nu pe deplin oricum. Rămâne de văzut dacă semnalul dat acum va fi receptat altfel. Ponta este, până la urmă, cel mai tânăr lider de partid, cel mai tânăr premier și poate deveni și cel mai tânăr președinte... - 4. Miza acestui an este definită de Ponta prin propria sa carieră politică. El știe că nu
Consilierul politic al lui Ponta traduce textul de pe Facebook by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/31204_a_32529]
-
copil care se ceartă în curtea școlii. Nu îți verși năduful. Pari un iobag care a reușit s-o șteargă de pe moșie, suduindu-l pe boier, nu un cetățean care se eliberează onorabil, cu arma în mână”. Cum a fost receptat discursul, care este imaginea, dincolo de cuvinte, l-am întrebat pe profesor? Aveți dreptate, mesajele verbale s-ar putea să prindă, la unii, să nu treacă, la alții. Să spunem că sunt eu subiectiv atunci când mă refer la conținut. Poate alții
Analiză tranșantă a unui psiholog: Ce arată discursul lui Antonescu? ”Priviți imaginile fără sonor!” () [Corola-journal/Journalistic/32043_a_33368]
-
discursul, care este imaginea, dincolo de cuvinte, l-am întrebat pe profesor? Aveți dreptate, mesajele verbale s-ar putea să prindă, la unii, să nu treacă, la alții. Să spunem că sunt eu subiectiv atunci când mă refer la conținut. Poate alții receptează diferit discursul, ironiile, atacurile. Dar limbajul nonverbal are aceeași semnificație pentru toți. E dincolo de cuvinte. Mai important decât ceea ce spui este ceea ce transmiți prin limbajul corpului, prin discursul mimico-gestual. Dați televizorul fără sonor și priviți discursul lui Antonescu. O să vă
Analiză tranșantă a unui psiholog: Ce arată discursul lui Antonescu? ”Priviți imaginile fără sonor!” () [Corola-journal/Journalistic/32043_a_33368]
-
elementelor memorialistice, subiective, a istoriilor și portretelor, de matematica propriu-zisă. Pentru că - este cert - un nematematician sau un cititor fără cultura matematică necesară nu-i va putea urmări pînă la capăt bogăția de raționamente din zona matematicilor superioare. Sau le va recepta într-o cheie marcat literară, distorsionată. Chiar și așa însă, prin intermediul ideilor trăite și al formelor subiectivizate, el va avea acces la acea zonă „translucidă” a spațiului mental, unde matematica și literatura se întîlnesc. Autorul e de altfel convins că
Pe curbura matematicii subiective by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3203_a_4528]
-
și cel de-al patrulea vicepremier care a fost inventat pe loc sunt și ele în afara jocului", a spus CT Popescu pentru realitatea.net. "Ceea ce vrea să consolideze acum în imagine domnul Antonescu este un lucru simplu. Mizează să fie receptat ca atare la nivelul opiniei publice și anume că Iohannis nu este în guvern, ci în schimb au fost puși în guvern membri USD, miniștri USD. Drept urmare, Victor Ponta l-a respins pe Klaus Iohannis. Aceasta este ideea pe care
CT Popescu: Antonescu a rămas în limitele jocului, Ponta le-a încălcat () [Corola-journal/Journalistic/32216_a_33541]
-
din care transcriu aici doar patru, contribuie, fundamental, la înțelegerea atmosferei culturale din anii șaptezeci, când Mihail Steriade revenea, după o absență de aproape patru decenii, în literatura română cu o elegantă carte de poezii 1, care a fost corect receptată de o parte a criticii literare. Ultima epistolă, inedită, trimisă poetului, traducătorului și memorialistului Petre Pascu (1909-1994) conține câteva prețioase informații literare privitoare la colaborările sale și ale altor confrați la prestigioasa revistă Cronica din Iași, pe care a coordonat
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]
-
până la caricatură, contururile și dramele sunt îngroșate. Universul orășelului Aurora unde se petrec întâmplările, apariția insistentă a unor imagini și simboluri - plaja, pescărușii, alergatul matinal, amintesc de un serial de televiziune care a atras magnetic telespectatorii în 1990 - Twin Peaks, receptat ca horror, dar care pastișa cu ironie acidă convențiile genului, pe atunci prea puțin cunoscut la noi. Al doilea aspect se referă la viața editorială: Joël Dicker trage cortina și lasă la vedere culisele unei mari industrii, cu legile și
Adevărul despre „cazul Joël Dicker“ by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3278_a_4603]
-
Servien la studiul ritmului. Dar cel mai important continuator al lui Servien în abordarea matematică a structurilor prozodice este Mihai Dinu (Ritm și rimă în poezia românească, Editura Cartea Românească, București, 1986), a cărui operă încă nu este nici ea receptată pe măsura importanței sale. Cu vreo 35 de ani în urmă, o italiancă, Mariella Foletto, i-a dedicat lui Servien o teză de doctorat, la Universitatea din Torino. Abia în 1975 a apărut o versiune românească a unei părți din
Centenar Pius Servien by Solomon Marcus () [Corola-journal/Imaginative/14905_a_16230]
-
deci literară, condiției sale tragice și chiar tragediei trăite de atîția cunoscuți, în țară și în exil ș.a.m.d. Pe scurt, autoarea începe să discute aici literatura propriu-zisă pe care o scriu acești români din exil, fie că unii receptează situația lor ca o confruntare între dezrădăcinații sorții, exilații cărora istoria le este mereu potrivnică, și dezrădăcinații spiritului, care sînt oamenii Occidentului îndepărtați de esența umanității prin agresiunea rațiunii, cum o vede un Horia Stamatu (exponent al cercului tradiționalist, cu
Pe marginea unei carți de Eva Behring: Scriitori români din exil by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14971_a_16296]
-
subtilă de a pune eul și lumea într-o ecuație insolubilă, în care nu contează decât relaționarea tensionată. Melancolia este una din căile normale parcurse ca eul să-și descopere fragilitatea, sensibilitatea, permeabilitatea - calități de finețe absolut necesare pentru a recepta înțelesurile lumii. Melancolia este adevărata stare optimă de receptivitate a semnificațiilor, percepute într-un moment de slăbiciune". "Echilibrat prin natură, dar și prin formație" (Ștefan Borbely), "critic sever, înzestrat cu simțul valorii" (Nicolae Oprea), Ion Simuț posedă capacitatea - rară - de
Paradoxurile revizuirii critice by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15353_a_16678]
-
moment de slăbiciune". "Echilibrat prin natură, dar și prin formație" (Ștefan Borbely), "critic sever, înzestrat cu simțul valorii" (Nicolae Oprea), Ion Simuț posedă capacitatea - rară - de a distribui corect accentele axiologice, de a discerne valoarea de nonvaloare și de a recepta cu aproape egală disponibilitate scriitori și opere din cele mai diverse epoci și orientări literare.
Paradoxurile revizuirii critice by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15353_a_16678]