1,317 matches
-
aspecte din imediata apropiere, din viața publică sau din lumea largă. O dominantă a acestui gen de publicistică ar fi aplecarea asupra cazurilor nefericite, fie că e vorba de flori, arbori, păsări, animale, fie de copii, sărmani, bolnavi, bătrâni etc., receptivitatea față de manifestările suferinței fiind o constantă a sensibilității scriitoarei. La apariția volumului Poezii (1909), P. era considerată reprezentativă pentru lirica feminină, fiind aleasă, în 1911, membră a Societății Scriitorilor Români. În presa vremii îi mai sunt semnalate două opuscule de
PITIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288829_a_290158]
-
mai fermă spre schimbare. Sindromul luptei. S-a văzut mai înainte că interesele grupurilor și chiar ale persoanelor nu sunt invariante în raport cu modul de organizare a sistemelor. De aici, o largă diferențiere a atitudinilor față de schimbare și față de intervenția specialistului. Receptivitatea la intervenția specialistului va fi cu atât mai mare cu cât amenințarea percepută la adresa propriilor interese este mai redusă. Din cauza divergențelor de interese se produce o ideologizare puternică a tuturor proceselor cognitive din sistem, fapt care generează o rezistență structurală
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
comerciale sunt evidente. În al doilea rând, problema unei mari influențe a Învățării informale (incluzând media) În comparație cu un curriculum formal. Caracterul neatractiv, adesea Încărcat al Învățării formale nu răspunde cerințelor copiilor și tinerilor de astăzi. În al treilea rând, problema receptivității individuale: Întrebarea care persistă, se referă la următorul aspect: ,,De ce nu toți copiii de aceeași vârstă devin agresori?”. Conform unor cercetări actuale (M. Quille et al., 2001), indivizii cu dispoziții pentru violență sunt singuratici, neglijați social, fragili emoțional, tratați rău
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cuplurile „moderne”, mai egalitare din generația G2 se declară mai apropiate de copiii lor decât de propriii părinți (În timp ce În cuplurile guvernate de diviziunea tradițională a rolurilor sexuale procentul este doar de 56%). Aceste rezultate indică faptul că gradul de receptivitate a indivizilor la schimbările sociale influențează percepția pe care ei o au asupra diferențelor dintre generații. Efectele generației se manifestă atât prin gradul de receptivitate, cât și prin calitatea raporturilor părinți-copii, raporturi mai puțin conflictuale Între G2 și G3 decât
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a rolurilor sexuale procentul este doar de 56%). Aceste rezultate indică faptul că gradul de receptivitate a indivizilor la schimbările sociale influențează percepția pe care ei o au asupra diferențelor dintre generații. Efectele generației se manifestă atât prin gradul de receptivitate, cât și prin calitatea raporturilor părinți-copii, raporturi mai puțin conflictuale Între G2 și G3 decât Între G1 și G2. Pentru generația-pivot (G2), această evoluție istorică acționează Într-un singur sens, ca un fenomen general legat de relația părinte-copil În cursul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
este Întărită și de sentimentul de datorie al copiilor față de părinții care contribuie la reușita lor socială. Copiii Își achită această datorie Împărțind cu părinții beneficiile - În special materiale - datorate ascensiunii lor sociale. Acest fapt este de natură să faciliteze receptivitatea părinților la influența culturală a copiilor și a mediului la care primii acced prin intermediul copiilor lor. Prestigiul poziției acestora din urmă, mândria pe care le-o inspiră părinților favorizează astfel de influențe. Concluzia anchetei este că, În general, oricare ar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
vârstelor, Între vârsta școlară, cea a muncii și vârsta de pensionare. Această „ruptură” se resimte În majoritatea formelor de organizare socială, În special În cadrul organizațiilor de ocupare a timpului liber. În al treilea rând, rezultatele indică faptul că gradul de receptivitate al indivizilor la schimbările sociale influențează percepția pe care ei o au asupra diferențelor dintre generații. În perspectivă fenomenologică, „lumea din viața cotidiană”/life world, În sensul definit de Alfred Schutz, este iremediabil separată de la o generație la alta, chiar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Călugării cu care a lucrat și-au continuat activitatea și după moartea lui, ducând mai departe tradiția a ceea ce s-ar putea numi o școală românească de traduceri patristice, elementul distinctiv față de încercările din veacurile anterioare fiind o mai mare receptivitate față de scrierile dificile. Dintre urmașii lui pot fi menționați Grigorie (viitor mitropolit al Țării Românești) și Gheorghe (Cartea cu multe întrebări), care au reorganizat mănăstirile Cernica și Căldărușani din Țara Românească, Ștefan, traducător al cărților din Viețile sfinților tipărite la
PAISIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288622_a_289951]
-
lasă de dorit și la nivel formal. În cazul poeților Văcărești, P. aduce, totuși, o situare istorică mai precisă, alături de o caracterizare pertinentă a scrierilor. Având opțiuni neosămănătoriste și un cult exagerat pentru tradiție, ajunge la o atitudine lipsită de receptivitate față de deschiderile moderniste. Activitatea lui, poate necesară în epocă, este marcată de un eclectism critic structural. P. a îngrijit ediții accesibile, dar fără rigoare, din operele lui Anton Pann, ale poeților Văcărești, ale lui Ion Creangă, Petre Ispirescu, Vasile Cârlova
PAPADOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288670_a_289999]
-
Archiv für Volkskunde”, „Quaderni del Saper Scientifico” ș.a. Își îndreaptă atenția mai ales spre cultura populară romanică, fiind interesat îndeosebi de felul cum oamenii simpli își reprezintă contactul dintre uman și divinitate. Cunoscător erudit al teologiei aulice, K. are o receptivitate acută față de cei lăsați de obicei în umbră: românii pierduți pe întinsurile stepelor asiatice, sicilienii, provensalii sau sud-americanii vorbitori de limbi romanice, locuitorii din Sardinia, Catalania sau din ținuturile retoromane, aromânii din Pind și Epir, din nou românii porniți în
KARLINGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
față de alții, deși acțiunile lor sunt pe cât de simultane, pe atât de convergente. În genere, două presupoziții par a fi esențiale în orice considerare a analizei învățământului superior. Mai întâi, științificitatea lor este încă într-un stadiu infantil, iar apoi receptivitatea universitarilor față de analizele centrate pe învățământul superior este infimă. Se instituie astfel un cerc vicios care se autoîntreține și are efecte negative clare asupra dinamicii de dezvoltare a lumii academice. Universitatea încă nu s-a adaptat pe deplin la cerințele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
mă da viitorului”) topește în atanorul creației aceleași obsesii, în speranța deșartă a unei purificări izbăvitoare, menite să înalțe ființa dincolo de determinările imediate, perisabile și chinuitoare, ale existenței. Mereu pregătit a se elibera prin actul scrisului de povara acutei sale receptivități față de lume, de a-și exprima opinia asupra faptelor de viață, M. nu exclude nici apropierea de genuri incident literare, ca însemnările de călătorie reunite în cartea Este corida o luptă cu moartea? (1973) și articolele pe teme fotbalistice din
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
din analiza operei, ceea ce a dat autoritate afirmațiilor, contribuind la constituirea criticii literare românești într-un domeniu axiologic autonom. Din acest punct de vedere, M. poate fi considerat cel dintâi reprezentant al criticii literare românești moderne. Cerând criticului o largă receptivitate, el a impus respectul față de operă și judecarea ei obiectivă. A pus totdeauna pe primul plan realitatea operei și nu speculația teoretică, ceea ce i-a permis să exprime aprecieri durabile. Este cel dintâi care a reliefat valoarea poeziilor lui Mihai
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
și forța incantației magice într-o lume de semne pentru care poveștile - mai precis, regimul narativ al comunicării binelui, adevărului și frumosului - slujesc misterul vieții 1. Vârsta eticătc "Vârsta etică" Într-un fel sau altul, adolescența îngroapă această stare de receptivitate pură și lasă loc altor interogații. De la vârsta imitației inocente ne mutăm în sfera rivalităților mimetice, pentru care valori precum eroismul sau creativitatea rămân cardinale. În generația tinerilor formați la începutul anilor ’90, prioritatea convingerilor politice a declinat mereu această
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
personifică cutumele tradiționale ale generozității), interpretul trăiește tensiunea între cunoaștere și neînțelegere sau, dimpotrivă între necunoaștere și înțelegere. Acest raport e măsurat doar de adâncimea experienței mirării. Aceasta nu imită muțenia clocotitoare a stupefacției, ci se articulează ca fond de receptivitate pentru orice paradox. Mirarea, ca efect al unei spontane reducții fenomenologice, prin care orice neînțelegere e privată de conotații, nu împărtășește nimic din agresivitatea indignării. Ca epifanie a întâlnirii originare a sufletului cu ființa lumii, mirarea înviază făptura cu siguranța
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
care ar putea să apară; prin urmare, le pot ocoli mai ușor. Favorizarea unui climat de comunicare destins Creierul nostru este traversat în permanență de unde cerebrale. Aceste unde sunt active tot timpul, zi și noapte. Unele dintre ele favorizează seninătatea, receptivitatea. Și, în funcție de starea în care suntem - complet treji, în fază de relaxare sau în perioadă de somn ușor sau profund -, undele emise de creier se armonizează în mod diferit. Să luăm un exemplu. Să ne închipuim că suntem în plină
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
atunci când maleolele sunt deschise: mușchiul trapez este relaxat, iar umerii sunt mai destinși ca de obicei. Tot trupul pare să se rotunjească, ca și cum ar deveni un căuș în care să vă adăpostească. Când stau în picioare, oamenii își traduc marea receptivitate în același fel. Aceste două poziții reprezentate indică o mare deschidere și nu sunt sexualizate. Toată zona inferioară a trupului este deschisă în partea ei internă, iar organele genitale sunt și ele mai bine irigate. Mai este oare nevoie să
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
fi făcut atenți asupra-i și abili de a-l separa.8 Prin intuiție sensibilă sunt date cunoașterii omenești obiecte, prin conceptele intelectului acestea sunt gândite. Kant indică două surse și două componente ale oricărei cunoașteri despre realitate, și anume receptivitatea expresiilor și spontaneitatea conceptelor, respectiv intuițiile sensibile și conceptele pure ale intelectului. „Intuiția și conceptele constituie deci elementele întregii noastre cunoașteri, astfel că nici conceptele fără o intuiție care să le corespundă într-un mod oarecare, nici intuiția fără concepte
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ontologică.”12 Atât cunoașterea care asigură satisfacerea unor nevoi ce țin de securitate și confort, cât și creația de cultură, se constituie prin intervenția unor structuri a priori. Cunoașterea propriu-zisă devine posibilă datorită unor structuri numite de Blaga „categorii ale receptivității cognitive”, în timp ce creația este modelată de „categorii ale spontaneității plăsmuitoare”13. Primele aparțin conștiinței, celelalte inconștientului. Cele din urmă sunt numite, de aceea, și „abisale”. „Dacă ni se permite să întrebuințăm o metaforă - scrie Blaga - am spune că există un
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
aceea, și „abisale”. „Dacă ni se permite să întrebuințăm o metaforă - scrie Blaga - am spune că există un etaj al conștiinței și un subsol al inconștientului, fiecare cu garnitura sa specifică de categorie, deosebite prin chiar structura lor.”14 Categoriile receptivității cognitive structurează orice demers care descrie și explică fapte. Ca atare, ele reprezintă un cadru direct accesibil analizei. Categoriile abisale, acele categorii care configurează o „matrice stilistică” constituie, dimpotrivă, cadrul în care gândirea și imaginația creatoare a omului se mișcă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
acele categorii care configurează o „matrice stilistică” constituie, dimpotrivă, cadrul în care gândirea și imaginația creatoare a omului se mișcă, un cadru pe care, observă Blaga, acesta nu-l percepe tot așa cum nu percepe greutatea atmosferei sau mișcarea pământului. Categoriile receptivității sunt universale, în timp ce categoriile abisale ale spontaneității pot să varieze de la o regiune geografică la alta, de la un popor la altul, de la o epocă la alta și, într-o anumită măsură, de la o individualitate creatoare la alta15. Prin cunoașterea propriu-zisă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
regulă este folosit În combinație cu Simbolul Puterii, Întrucît are o energie foarte blîndă și e destul de subtil și mai delicat decît celelalte simboluri. Principalele sale funcții sînt să ajute la refacerea echilibrului psihologic și emoțional, să potențeze sensibilitatea și receptivitatea și să aducă liniște și armonie. Acționează mai ales asupra chakrelor a treia și a patra (a plexului solar și a inimii). al treilea simbol - cel Distal (al Conexiunii) Acest simbol face parte din alfabetul japonez Kanji și se realizează
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
stîngă (sau dreapta, dacă sînteți stîngaci) la 15-30 cm deasupra corpului pacientului, Începeți din dreptul capului și mutați-vă foarte Încet mîna În josul corpului, menținînd-o la aceeași distanță de acesta. +1 ilustrație Simțirea și scanarea aurei Dacă țineți ochii Închiși, receptivitatea palmei devine mai acută și astfel puteți recunoaște tipuri diferite de senzații. S-ar putea să vă trebuiască destul de multă practică pentru a identifica ușor ce senzații corespund unui cîmp energetic sănătos, Întrucît există variații destul de mari de la o persoană
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
de servicii; - încrederea societății civile în activitatea dezvoltată de aceste servicii; - comportamentul profesionist al personalului implicat; - capacitatea instituției de a rezolva cazurile semnalate; - convingerea beneficiarilor că profesioniștii vor interveni eficient în rezolvarea problemelor; - responsabilitate maximă din partea specialiștilor implicați, exprimată prin receptivitate și dorința de a răspunde solicitărilor beneficiarilor; - credibilitate - prestarea cât mai corectă a activităților de profil. În România dezvoltarea serviciilor sociale privind protecția copilului abuzat/neglijat/exploatat se află încă în faza de pionierat, activități susținute putând fi dezvoltate în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
mai sus arată că în prezent se dispune de o gamă de soluții tehnologice și manageriale suficientă pentru a face posibilă operaționalizarea conceptului de organizație bazată pe cunoaștere; aplicarea lor presupune discernământ în alegere, consecvență în efortul de învățare și receptivitate în a sesiza și asimila avantajele lor. românesc Pentru România, relevanța conceptului de organizație bazată pe cunoaștere decurge din angajarea țării în evoluția către societatea informațională - societatea cunoașterii, condiție a dezvoltării durabile și integrării sale europene și euroatlantice. Ar fi
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]