4,483 matches
-
reglementează o procedură specifică etapei camerei preliminare ce se desfășoară în camera de consiliu, fără citarea părților și a persoanei vătămate, precum și fără participarea procurorului. Această procedură are însă în vedere situația în care, în urma sesizării instanței prin rechizitoriu, inculpatul, celelalte părți sau persoana vătămată nu formulează cereri și excepții cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, în termenul prevăzut la art. 344 alin. (2) din Codul
DECIZIA nr. 134 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257437]
-
de urmărire penală și prin dispunerea începerii judecății. Se arată, de asemenea, că această procedură se realizează fără citarea părților și a persoanei vătămate, întrucât, conform dispozițiilor art. 344 alin. (2) din Codul de procedură penală, după sesizarea instanței prin rechizitoriu, inculpatului îi este comunicată o copie certificată a acestuia și, după caz, traducerea sa autorizată, fiindu-i adusă, astfel, la cunoștință acuzarea. Totodată, se susține că atât inculpatului, cât și celorlalte părți și persoanei vătămate li se aduc la cunoștință
DECIZIA nr. 134 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257437]
-
protecția acuzatului contra unei coerciții abuzive din partea autorităților, în scopul evitării erorilor judiciare și pentru a fi respectat dreptul la un proces echitabil. ... 13. Se arată că, având în vedere exigențele mai sus analizate, acuzația adusă de parchet prin rechizitoriu trebuie redată într-o asemenea manieră încât să respecte prevederile art. 6 paragraful 3 din Convenție, prin arătarea cu claritate a naturii și a cauzei acuzației. Se susține că autoarea excepției de neconstituționalitate este în situația în care, în cauza
DECIZIA nr. 139 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257407]
-
a efectuat acte de urmărire penală în respectiva cauză de a completa sau de a continua urmărirea penală. ... 25. Potrivit art. 346 alin. (3) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet în următoarele situații: rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut la art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecății; a exclus toate probele administrate în cursul
DECIZIA nr. 139 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257407]
-
în mod corespunzător. (4) În soluționarea contestației nu pot fi invocate sau ridicate din oficiu alte cereri sau excepții decât cele invocate sau ridicate din oficiu în fața judecătorului de cameră preliminară în procedura desfășurată în fața instanței sesizate cu rechizitoriu, cu excepția cazurilor de nulitate absolută. ... – Art. 386 alin. (1): „Dacă în cursul judecății se consideră că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare urmează a fi schimbată, instanța este obligată să pună în discuție noua încadrare și să
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
dispozițiilor art. 386 din Codul de procedură penală privind procedura schimbării încadrării juridice a faptelor. ... 51. Prin urmare, aspectele invocate de autorul excepției referitoare la lipsa punerii în discuție a schimbării încadrării juridice a faptei reținute în sarcina sa prin rechizitoriu constituie o problemă de interpretare și aplicare a legii, și nu o problemă de constituționalitate. ... 52. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 alin. (1) și ale art. 421 pct. 2 lit. b) teza finală din
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
judecătorul care a soluționat cauza cu privire la unii dintre inculpați nu devine incompatibil să judece acțiunea penală și civilă cu privire la ceilalți inculpați, în ipoteza în care trimiterea în judecată a tuturor inculpaților s-a făcut prin același rechizitoriu, pentru infracțiuni între care există stare de conexitate sau indivizibilitate. Judecătorul devine incompatibil doar dacă în considerentele hotărârii pronunțate conform art. 320^1 din Codul de procedură penală din 1968 și-a exprimat părerea cu privire la soluția ce ar putea
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
din Codul de procedură penală cu privire la unii dintre inculpați nu devine incompatibil să judece acțiunea penală și civilă cu privire la ceilalți inculpați, în ipoteza în care trimiterea în judecată a tuturor inculpaților s-a făcut prin același rechizitoriu, pentru infracțiuni între care există stare de conexitate sau indivizibilitate. Judecătorul devine incompatibil doar dacă în considerentele hotărârii pronunțate conform art. 320^1 din Codul de procedură penală și-a exprimat părerea cu privire la soluția ce ar putea fi dată
DECIZIA nr. 122 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257655]
-
exclusiv în baza autorizării dispuse de procuror, colaboratorul a realizat activități de înregistrare a discuțiilor purtate cu numitul S.A., care au fost redate prin procesele-verbale existente la dosarul cauzei, procese-verbale care au fost invocate ulterior ca mijloace de probă în rechizitoriu în susținerea acuzațiilor ce se aduc. Judecătorii de cameră preliminară nu au un punct de vedere unitar cu privire la chestiunea de drept. Astfel, unul dintre membrii completului opinează că emiterea de către judecătorul de drepturi și libertăți a unui
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
către stat. Astfel, potrivit art. 315 alin. (2) lit. f), art. 318 alin. (8) și art. 328 alin. (1) din Codul de procedură penală, atât prin ordonanța de clasare, cât și prin ordonanța de renunțare la urmărirea penală și prin rechizitoriu, procurorul trebuie să se pronunțe cu privire la cheltuielile judiciare. De asemenea, conform art. 398 și 422 din Codul de procedură penală, instanța de judecată, atât în primă instanță, cât și în apel, se pronunță prin hotărârea prin care soluționează
DECIZIA nr. 174 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256037]
-
de procedură penală, iar, conform art. 404 alin. (4) lit. e) din același cod, cheltuielile judiciare trebuie arătate în dispozitivul hotărârii. Așa fiind, instanța de judecată nu este ținută de cuantumul cheltuielilor judiciare și de modalitatea repartizării acestora dispuse prin rechizitoriu. Dimpotrivă, aceasta are libertatea ca, în aplicarea dispozițiilor art. 272-276 din Codul de procedură penală și, desigur, pe baza documentelor care atestă efectuarea respectivelor cheltuieli, să aprecieze cu privire la întinderea lor și la modul în care ele se impun
DECIZIA nr. 174 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256037]
-
că [Y.T.] a procedat la inventarea de probe materiale împotriva [reclamantului]“ și că „aceasta [depoziția lui] fusese motivul inițierii unei anchete împotriva reclamantului“. În decizie se preciza că aceasta era „definitivă și irevocabilă“. ... ... ... II. Procesul penal împotriva reclamantului 12. Prin rechizitoriul din 23 noiembrie 2007, Parchetul l-a trimis pe reclamant în judecată în fața Curții de Apel București pentru înlesnirea ieșirii din țară a autorului unor acte de terorism, infracțiune pedepsită de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea
HOTĂRÂREA din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254952]
-
reclamant în judecată în fața Curții de Apel București pentru înlesnirea ieșirii din țară a autorului unor acte de terorism, infracțiune pedepsită de art. 33 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului. Prin același rechizitoriu au fost trimiși în judecată O.H. și doi dintre frații săi. Reclamantul a fost acuzat de faptul că a înlesnit, între 23 și 30 iunie 2006, ieșirea ilegală din țară a lui O.H., la bordul unei nave conduse de Y.T.
HOTĂRÂREA din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254952]
-
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016. Textul de lege criticat are următorul cuprins: „(1) Persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță. “ ... 11
DECIZIA nr. 24 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256914]
-
supusă cenzurii judecătorului de cameră preliminară - în funcție de soluția procurorului -, astfel că partea interesată are posibilitatea de a critica inclusiv acele acte ale procurorului care au fundamentat soluția dispusă de către acesta din urmă. Astfel, atunci când procurorul emite rechizitoriul prin care dispune trimiterea în judecată, cauza ajunge în faza camerei preliminare, fază în care, potrivit dispozițiilor art. 342 din Codul de procedură penală, judecătorul verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală. În
DECIZIA nr. 24 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256914]
-
persoane interesate pentru a împiedica închiderea abuzivă a unui caz penal de către procuror. În această din urmă ipoteză se împiedică o soluție nelegală și netemeinică de neurmărire, în timp ce în ipoteza trimiterii în judecată a unei persoane prin rechizitoriu se creează cadrul legal pentru a se verifica legalitatea și temeinicia unei trimiteri în judecată. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și
DECIZIA nr. 118 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256973]
-
operează cu privire la posibilitatea procurorului de a remedia anumite neregularități ale actului de sesizare, fiind urmată, însă, de o soluție procesuală specifică camerei preliminare, respectiv restituirea cauzei la procuror. Practic, posibilitatea ulterioară a procurorului de a întocmi un nou rechizitoriu, așa cum susține doctrina, care să respecte exigențele judecătorului de cameră preliminară cu privire la neregularitatea actului de sesizare, nu l-ar exonera pe acesta de obligația de a formula, la momentul sesizării, o acuzație clară prin care să stabilească
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
obiectul și limitele judecății. Remedierea acestor neregularități, respectiv comunicarea menținerii dispoziției de trimitere în judecată, trebuie făcută în acest termen strict de 5 zile. Cu privire la actul de remediere, doctrina a stabilit că acesta ar putea fi un alt rechizitoriu. Literatura de specialitate este, în opinie cvasiunanimă, în sensul că actul prin care se remediază neregularitățile nu este un alt rechizitoriu, ci este un act însușit de procuror, însă confirmat ca și conținut de către procurorul ierarhic superior. Această verificare
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
de 5 zile. Cu privire la actul de remediere, doctrina a stabilit că acesta ar putea fi un alt rechizitoriu. Literatura de specialitate este, în opinie cvasiunanimă, în sensul că actul prin care se remediază neregularitățile nu este un alt rechizitoriu, ci este un act însușit de procuror, însă confirmat ca și conținut de către procurorul ierarhic superior. Această verificare trebuie să se facă sub aspectul tuturor condițiilor de formă și fond ale actului nou care ar fi, practic, alăturat rechizitoriului
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
este un act însușit de procuror, însă confirmat ca și conținut de către procurorul ierarhic superior. Această verificare trebuie să se facă sub aspectul tuturor condițiilor de formă și fond ale actului nou care ar fi, practic, alăturat rechizitoriului. Întrucât rechizitoriul emană de la procuror, completările și modificările aduse acestuia, chiar dacă sunt dispuse de către judecătorul de cameră preliminară, ar trebui să fie subsumate unei dispoziții și unei confirmări sau infirmări de către procurorul ierarhic superior, existând principii care fundamentează
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
alin. (3) din Codul de procedură penală nu impune o formă expresă care să concretizeze remedierea neregularităților actului de sesizare, fiind dezvoltată ideea necesității respectării simetriei de formă a actului remediu cu cea a actului pe care îl regularizează, respectiv rechizitoriul. S-a considerat că nu poate fi ignorată, însă, observația potrivit căreia, în succesivele modificări aduse Codului de procedură penală, dacă ar fi dorit să imprime actului remediu același nivel de formalism intrinsec rechizitoriului, legiuitorul ar fi avut libertatea să
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
renunțare la urmărire penală, condiție stipulată în cuprinsul art. 318 alin. (10) din Codul de procedură penală. Deopotrivă, s-a reținut că remedierea neregularităților nu se poate concretiza în noi acte de dispoziție, cu consecința modificării substanței acuzațiilor formulate prin rechizitoriu sau a adoptării unor noi soluții, remedierea vizând, prin însăși trimiterea semantică, o clarificare a aspectelor deja cunoscute părților, în sensul dispus de către judecătorul de cameră preliminară. În ceea ce privește natura juridică a termenului de 5 zile în
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
mai lung decât cel de 5 zile, prevăzut de art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, atrage restituirea cauzei la procuror, neexistând, însă, vreun impediment pentru care acesta să nu poată sesiza ulterior instanța de judecată, cu un rechizitoriu întocmit cu respectarea tuturor cerințelor prevăzute de lege. De asemenea, s-a avut în vedere și faptul că termenul este reglementat în considerarea unei măsuri ce intră în competența funcțională a procurorului, termen menit a asigura celeritatea, mai ales în
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
de procedură penală prevăd că procurorul dispune asupra actelor și măsurilor procesuale și soluționează cauza prin ordonanță, dacă legea nu dispune altfel. În fine, într-o opinie relativ izolată, s-a apreciat că actul prin care se realizează remedierea este rechizitoriul, în acest sens fiind punctele de vedere exprimate de Tribunalul Vâlcea, precum și judecătoriile Alexandria, Buzău, Lugoj, Petroșani, Turnu Măgurele. În susținerea acestei opinii, s-a arătat, în esență, că din cuprinsul dispozițiilor art. 345 alin. (3) din Codul de
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
dispozițiilor art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală nu se desprinde forma pe care o îmbracă remedierea actului de sesizare a instanței, astfel că s-ar impune, pentru respectarea simetriei de formă, având în vedere și faptul că rechizitoriul stabilește limitele și obiectul judecății, emiterea unui nou rechizitoriu. De asemenea, s-a susținut că, în ipoteza descrisă de art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, procurorul nu poate emite un al doilea act procedural care să conțină
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]