3,066 matches
-
care sauve qui peut, un om de nuanțe. Pînă la urmă, singura probă de valoare pe care i-o poți face unei scrieri al cărei autor, trăind încă, i-ar mai putea, prin "alegerile" lui, aduce deservicii, este să o recitești și să găsești altceva (bun sau rău) de spus. Să fie, atunci, criticul condamnat la inconsecvență? Chiar la fățărnicie? Nici pe departe. El nu poate rămîne, se vede, fidel unor "sisteme", ele însele în schimbare, decît cu riscul de-a
Scris-cititul cutumiar by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12004_a_13329]
-
prețios ministru de Externe. Era de multă vreme un indiscutabil clasic al literaturii române - un "clasic-răscruce", ca să zic așa, inevitabil în câteva genuri literare: dramaturgie, proză, memorialistică și epistolar, deschizător de drumuri în culegerea folclorului poetic și poet el însuși. Recitindu-i întreaga creație poetică, cu considerație pentru inspirația sa civică, legendele istorice în versuri etc., am constatat că "rege al poeziei", acceptabil ca atare și la începutul secolului XXI, devenise Alecsandri abia la vârsta de cincizeci de ani, prin 1868
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
pachet de poezii intitulate Pateluri..." Fără a fi avut răgazul de a le parcurge mai întâi, le-a dus la întrunirea din aceeași seară: "Pastelurile lui Alecsandri făcură un mare efect în Junimea; ele s-au cetit și s-au recitit de multe ori, apoi le-am publicat în capul întâiului număr următor al Convorbirilor..." Ciclul inițial (cele 30 de pasteluri anunțate de poet) va fi fost scris de-a lungul lui 1868 și al primăverii lui 1869. Se cuvine să
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
INIȚIEREA ÎN SUFERINȚĂ Autor: Eugen Dorcescu Publicat în: Ediția nr. 1530 din 10 martie 2015 Toate Articolele Autorului Eugen Dorcescu Despre inițierea în suferință Omul se naște ca să sufere, după cum scânteia se naște ca să zboare. (Iov 5, 7) Citind (și recitind), recent, romanul Punctul interior (Editura Excelsior Art, Timișoara, 2010), semnat de doamna Mirela-Ioana Borchin, mi s-a reactivat în memorie un citat celebru (l-am auzit, prima oară, din gura medicului de la Liceul "Frații Buzești", unde studiam pe atunci), extras
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
nu. Fiindcă părăsește contingentul și se proiectează, cosmic, într-un mit. Mitul cometei. Sortit să devină o poveste, spusă de un pescar: Într-o zi, un prizonier, despre care se crede a fi fost...". Dacă vreți să știți mai multe, recitiți-l pe Dumas. La care identitatea e mereu ascunsă, irecognoscibilă sau divizată. Și acesta e (încă) un mit. E mitul central din ciclul Mușchetarilor. Și, poate, mitul esențial al scriitorului Dumas. Ce nici astăzi nu se lasă cunoscut. Întocmai ca
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
găsesc o carte pe această temă o citesc de îndată ce am timp. Și totdeauna cu delicii de parcă aș fi un bucureștean get-beget și nu un moldovean adoptat aici în Capitală. Tocmai, de aceea, m-a bucurat să citesc (de fapt să recitesc) vechea, foarte vechea carte a lui Dimitrie Papazoglu Istoria fondărei orașului București, recent reeditată, în colecția "Restitutio" a Editurii Minerva de dl Marcel-Dumitru Ciucă. Și dl Ciucă, arhivist prin profesiune, a știut să înzestreze ediția cu un foarte bogat aparat
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
venit la Uppsala la studii, am devenit istoric literar, mi-am scris dizertația despre un scriitor suedez din anii '40. În 1961 am debutat cu un mic roman plictisitor, Ochiul de cristal, pe care n-am îndrăznit să-l mai recitesc de atunci. Așa am apucat-o pe drumul de scriitor... Aș vrea să vorbim despre 25 ianuarie 1946: extrădarea celor 145 de soldați baltici. Un subiect delicat și controversat din istoria suedeză de după cel de-al doilea război mondial, pe
Per Olov Enquist - "Sunt un scriitor suedez provincial" by Carmen Vioreanu () [Corola-journal/Journalistic/16058_a_17383]
-
am devenit însă un cititor pasionat de biografii, după această experiență, ceea ce m-a determinat, cînd mi-am pus problema, să caut o altă cauză pentru fascinația exercitată asupra mea de Viețile unor bărbați iluștri și de Viețile paralele. Am recitit săptămînile trecute cîteva pagini din Plutarh, în traducerile lui Petru Creția și a Adelinei Piatkowski (două numere din seria nouă a BPT) și am avut o surpriză: mi-am dat brusc seama că mă înșelasem în privința interesului meu pentru biografie
Cum am învățat să citesc literatura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16123_a_17448]
-
blog. Adică nu mi l-am făcut, dar era pe numele meu și oameni au crezut că e al meu și a-u început să comenteze, uni să mă susțină și alți să vorbească urât despre familia mea. Citind și recitind ce scrisesem în primul post, în care le dădusem peste boț la “tonomate”, mi-a placut atât de mult încât am uitat că nu scrisesem eu și am vrut să intru să vorbesc cu cititori, dar văzând că îmi cere
Jurnalul Elenei B. transcris de Simona T. – episodul 24 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19712_a_21037]
-
a lui Joyce, fiindcă am început-o de zece ori și n-am reușit să trec de pagina 10. Pușcă de vânătoare, Conjurația imbecililor, Flori pentru Algernon, Middlesex și Corecții, acum câțiva ani, m-au făcut praf. Pe prima am recitit-o recent și n-a mai fost la fel de entuziasta experiență. Împăratul muștelor e o carte pe care aș face-o lectură obligatorie prin lege. N-ai citit Împăratul muștelor? La pușcărie! La Plopșorul meu cu băsmăluța roșie, o proza a
Cartea de pe noptiera blogului by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19726_a_21051]
-
o carte pe care aș face-o lectură obligatorie prin lege. N-ai citit Împăratul muștelor? La pușcărie! La Plopșorul meu cu băsmăluța roșie, o proza a lui Aitmatov, am hohotit că o bocitoare profesionistă. Mi-e frică s-o recitesc. Dacă n-o să mai plâng? Un favorit printre scriitorii români ai tuturor timpurilor? Să zicem, Mateiu Caragiale. De ce Simona Tache nu scrie cărți? Pentru că, după părerea ei, daca nu esti Agopian sau Cărtărescu, mai bine stai acasă. Exagerez, desigur, dar
Cartea de pe noptiera blogului by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19726_a_21051]
-
care Badea scria. Ori s-a înțepenit trafic.ro cu Mircea pe locul I, ori pur și simplu oamenii intră pe-acolo în delir, chiar dacă nu au ce citi. Așa, ca să mai vadă o poză cu Mircică sau, poate, ca să recitească cu creionu-n mână? E un fenomen care ma depășește, recunosc, însă, dacă tot stau așa lucrurile, în locul lui, aș profita. Mi-aș deschide un site nou pe care n-aș poștă niciodată nimic. Să rupă fanii-n bucăți trafic.ro
Mircea Badea-i premiant chiar şi când e cu nervii by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19770_a_21095]
-
le cobor de câteva ori zilnic”. Eu o cred pe cuvânt, doar că am impresia că a omis niște lucruri în declarația asta. Anume că, la etajul IV, crăcit pe un fotoliu, tronează Elvis al României, Stiefan Bănici Juniuor. Câri reciti fliegmatic, scârbit și impierturbabil, urmitoarli vorbi: “Andreea, du-te până la parter și adu-mi și mie un uischi. Mersi, da’ mi-ai adus cam puțin, măi du-te odată și completează până la 100 ml. (...) Ce faci, mă, nu mi-ai
De ce slabeste Andreea Marin urcand scarile by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19822_a_21147]
-
și să nu iei mult de la puțini, în acest context al lărgirii bazei de impozitare, și impozitarea evenimentelor, că țin de nunți, de botezuri, de banchete”. Important e că cei care ne conduc, oameni buni, vorbesc ca nenea ăsta, Ciobanu. Recitiți, vă rog, fraza de mai sus. De fapt, o reiau, ca să nu vă mai deranjați să ridicați ochii: “În acest sens, eu am avut discuții cu președintele ANAF, Sorin Blejnar, spunându-i și sugerându-i, în ceea ce înseamnă spectrul lărgirii
Aceşti analfabeţi care ne conduce by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19876_a_21201]
-
de impozitare, pe principiul să iei puțin, dar de la toți care au venituri și să nu iei mult de la puțini, în acest context al lărgirii bazei de impozitare, și impozitarea evenimentelor, că țin de nunți, de botezuri, de banchete”. Ați recitit? Acuma spuneți-mi și mie: în ce limbă e? Există măcar o singură adiere de logică în ea? Vreo legătură coerentă între propozițiile care alcătuiesc fraza? Vreun fir roșu (sau verde sau roz cu picățele, nu contează), care să parcurgă
Aceşti analfabeţi care ne conduce by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19876_a_21201]
-
vopsit și l-aș fi întins frumos cu placa. Ce fericită aș fi fost! P.S. Am impresia că ăla cu mărul nu era, totuși, Einstein, ci Arhimede (sau Pitagora?), dar nu mi se pare că asta ar conta foarte mult. Recitiți și voi textul, înlocuind numele. În rest, totul rămâne la fel de valabil. Simona TACHE Acuma e rândul vostru să-mi povestiți în ce epocă sau în pielea cărui personaj ați fi ales să trăiți, dacă ați fi avut posibilitatea să alegeți
Fericirea de a fi prinţesă şi Einstein by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19833_a_21158]
-
din Academia Cațavencu de săptămâna asta. În care se va vedea că și fotbaliști plâng, ce înseamnă să fii sincer pe teren și alte lucruri pe care, între timp, le-am uitat și pe care mi-e lene să le recitesc acum. Le găsiți voi aici.
Şi fotbaliştii plâng by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19909_a_21234]
-
pe clanțe, profesoarele n-au obținut nimic de la ei. Ba nu, mint, au mai obținut niște ciupituri camaraderești de fund și niște interpelări obraznice: “Prințeso, vrei să ne jucăm un pic de-a mama și de-a tata?”. Fuck! Am recitit și mi s-a făcut rău. Vorbesc atât de urât încât, dacă m-ar auzi mama, m-ar fute în cur cu mâna ei! Sâmbătă, 22 martie 127.008 Oh, Doamne! Cum îmi bate inima! Ce zi! Ce noapte! Ce
Cromozomul Y e ca şi mort, trăiască oja şi cromozomul X! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19959_a_21284]
-
duminica, închis); „Triade“: „In memoriam Doina Almășan Popa“ (se vizitează la ore stabilite prin telefon: 0256 - 182056). în librării Laure Adler - Secrete de alcov: Istoria cuplului între 1830 și 1930 (Ed. Corint, 155 000 lei); Matei Călinescu - A citi, a reciti (Ed. Polirom, 179 000 lei); Jean Vernette - Secolul XXI va fi mistic sau nu va fi deloc (Ed. Corint, 165 000 lei); Eugen Iacob - Amintiri fără țară (Ed. Meridiane, 90 000 lei); Alexandru Nemoianu - Tărâmuri (Ed. Limes, 95 000 lei
Agenda2003-17-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280952_a_282281]
-
de colectivități convinse că amestecul în treburi care nu li se potrivesc este de datoria lor. Promotorul banalității înalte ar fi uluit dacă i s-ar spune că se află la originea unor manifestări pe care le condamnă ferm. (Când recitesc: îl știu, îl văd pe toate drumurile pe unul care nu spune banalități, ci prostii. Însă le spune cu atâta har, încât își face prozeliți din oameni nu chiar proști. Dacă vorbele lui ar pătrunde până în „România profundă”, președinte l-
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2804_a_4129]
-
mă alarmează. Ușurința cu care „tinerii” de azi s-au raliat ideii că nu mai avem trebuință de spirit critic în literatură și, prin urmare, nici de estetic. Care va să zică, ne lepădăm de Maiorescu și ne întoarcem la Gherea. L-ai recitit măcar pe criticul de la „Contemporanul”, Paul Cernat? Îți fac creditul intelectual de a presupune că nu.
Război soft între „tineri” și „bătrâni” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2665_a_3990]
-
devenit nu peste mult timp. Dacă nu păstra tatăl meu aceste texte (mărturii despre mine) nu le-aș mai fi avut. Dar nu era mai bine să dispară? Citite de alții, nu pot să stârnească decât compasiune sau poate râsul. Recitesc (după Breban) Tolstoi, Război și pace. Minunat. Cât să mai fi lăsat nerecitită această carte?”
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2741_a_4066]
-
când au început să apară și poeți mai altfel, i-am «mirosit» imediat. Se deosebeau de ceilalți printro încăpățânată respingere a temenelelor, chiar prefăcute, față de puterea de atunci. Doreau să scrie poezie și numai poezie... Gustul mi-l formasem citind, recitind ani în șir pe Eminescu, Arghezi, Barbu, Bacovia, Blaga, Fundoianu... Istoria lui Călinescu... Oniricii se grupaseră la « Povestea vorbii» a lui Miron Radu Paraschivescu. Aveau ceva comun, un aer dezinvolt, o libertate intrinsecă... Nu se sinchiseau de nimic, de nimeni
Posteritatea lui Leonid Dimov by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2603_a_3928]
-
La Vulcănescu plăcerea de a-și gusta textele e infimă, dovadă detașarea cu care le privește destinul public, pe motiv că autorul nu mai e responsabil de soarta unui articol tipărit. Din această categorie fac parte autorii care, dacă se recitesc, o fac cu o strîngere de inimă, atinși de rușinea de a recunoaște că odinioară scriau deplorabil. „Deplorabil” însemnînd: moliciunea unor pagini calofile în care cadențele înghit conținutul. Vibrație joasă fără ținută lexicală. La melodici, virtuozitatea e scop în sine
Melodici și canonici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2633_a_3958]
-
creată în Irlandă și reluată în New York, pe Broadway, s-a preschimbat apoi în roman. Ca să scrie, Colm Tóibín a călătorit la Efes, unde se crede că șia găsit refugiul Maria după Răstignire, mai înainte a fost la Ierusalim, a recitit Evangheliile, a parcurs scrierile unor specialiști, mai ales ale lui Geza Vermes, unul dintre marii cunoscători ai vieții lui Isus. Apoi a ales personajul a cărui voce relatează povestea - Maria așteptându-și sfârșitul. Copilul cu nume schimbat Un copil de
Romanul reîntors la Evanghelii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2642_a_3967]