1,053 matches
-
lei (astfel cum a solicitat inițial), prin includerea sumei de 778.844,6 lei solicitate pentru codul CAEN 5610 „Restaurante“. A arătat celor două instituții faptul că prin suspendarea punctelor din „Procedură“ (pe care s-a întemeiat modificarea sumei solicitate de societatea reclamantă) acestea au devenit inaplicabile până la soluționarea cererii de anulare (Dosarul nr. 446/36/2021), pentru a preveni prejudicierea societății în ceea ce privește suma de 778.844,6 lei solicitată pentru codul CAEN 5610 „Restaurante“. 11. Întrucât este executorie de drept, a solicitat
SENTINȚA CIVILĂ nr. 200 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/289939]
-
constată că sesizarea întrunește cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă. ... ... XI.2. Asupra fondului sesizării 79. Chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării de față s-a ivit într-un litigiu în care salariatul reclamant a invocat răspunderea patrimonială a angajatorului, solicitând repararea prejudiciului suferit prin conduita necorespunzătoare a acestuia, pârâtul din cauză. Prima instanță a admis cererea de chemare în judecată, considerând că pârâta a comis acte de hărțuire și reținând incidența dispozițiilor art.
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
din motivarea sesizării rezultă fără echivoc faptul că întrebarea adresată nu vizează o asemenea ipoteză. ... 82. În aceste circumstanțe, instanța de trimitere solicită Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a se clarifica, în esență, dacă obținerea de către salariatul reclamant a probei „cu încălcarea bunelor moravuri“, respectiv efectuarea înregistrării telefonice fără acordul și informarea prealabilă a interlocutorului, conduce la inadmisibilitatea probei pe temeiul art. 341 alin. (2) din Codul de procedură civilă într-un litigiu împotriva angajatorului. ... 83. Chestiunea de
DECIZIA nr. 39 din 16 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289824]
-
de cerere, solicită a se reține ab initio că punctul de vedere formulat de partea adversă nu poate fi primit; suspendarea prin hotărâre judecătorească executorie a prevederilor ordinului despre care se discută în cauza de față nu înseamnă că societatea reclamantă ar fi fost îndreptățită la finanțare. Nu înseamnă că suspendate fiind prevederile acelui ordin, intimata-pârâtă Agenția ar fi trebuit să acorde finanțare făcând abstracție totală de prevederile ordinului suspendat. Cererea de acordare a finanțării a fost soluționată în acord cu
ÎNCHEIERE din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/289938]
-
a avut certificat de clasificare încă din data de 2011, a avut avizele DSV din 2011 până în prezent, a avut autorizație de funcționare din partea Primăriei Costinești, a avut toate avizele posibile și imposibile cu privire la activitatea societății reclamante; faptul că printr-un ordin de ministru s-a introdus suplimentar o condiție nouă, chiar dacă era reglementată legal, este o condiție nouă la finanțare. În anul 2011 când s-a eliberat certificatul de clasificare nu exista nicio obligativitate pentru
ÎNCHEIERE din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/289938]
-
salarii, nu se punea problema că societatea nu are codul CAEN autorizat. Cu ocazia pandemiei societatea aproape a intrat în faliment, a cerut ajutor, pe care nu l-a dorit, s-a introdus această condiție suplimentară ce a lăsat societatea reclamantă în afara cadrului pentru care se obținea finanțarea. Rațiunea pentru care nu a fost introdusă această condiție în ordonanța de urgență, așa cum a arătat la fila 250, este aceea că existau și societăți care aveau certificate de clasificare anterioare
ÎNCHEIERE din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/289938]
-
indiferent de obiectul de activitate, nu doar pentru societățile sau entitățile care desfășoară activități în turism și care beneficiază de certificate de clasificare la care s-a referit partea adversă. Pe de altă parte, s-a arătat împrejurarea că societatea reclamantă ar fi avut „toate avizele și autorizațiile posibile și imposibile“, mai puțin autorizarea codului CAEN. Or, în absența codului CAEN pentru anul precedent anului pentru care s-a acordat finanțarea, în mod evident nu se poate face dovada legalei desfășurări
ÎNCHEIERE din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/289938]
-
acordare a cheltuielilor de judecată, învederează faptul că: În fapt, arătă că obligarea la plata cheltuielilor de judecată are ca temei culpa procesuală a celui care le-a provocat, iar o atare culpă nu poate fi reținută în sarcina societății reclamante cât timp: – respingerea cererii ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesual pasivă a vizat doar un capăt de cerere (cel având ca obiect anularea parțială a Ordinului nr. 991 din 14 iunie 2021); ... – iar în ceea ce
SENTINȚA CIVILĂ nr. 33 din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/289940]
-
sfidând Sentința civilă nr. 203/14.10.2021, pronunțată în Dosarul nr. 428/36/2021 de Curtea de Apel Constanța, care a suspendat dispozițiile din Ordinul nr. 991 din 14 iunie 2021, pe care pârâta și-a fundamentat refuzul de acordare a finanțării către societatea reclamantă. ... Mai mult decât atât, acest capăt de cerere a rămas fără obiect și prin prisma faptului că la data rămânerii în pronunțare a instanței în prezentul dosar (3.10.2022), durata schemei expirase, raportat la art. 1 alin. (3) lit. g) din
SENTINȚA CIVILĂ nr. 33 din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/289940]
-
schemei - prezenta schemă de ajutor de stat se derulează până la data de 31 decembrie 2021, plata sumelor corespunzătoare urmând a fi realizată până cel târziu la data de 30 iunie 2022, în limita creditului bugetar“. În aceste condiții, societatea reclamantă apreciază că nu subzistă nicio culpă în sarcina societății, care la data introducerii cererii de chemare în judecată (5.10.2021) era în termenul schemei, neexistând nicio culpă în sarcina VILA REGAL - S.A. că agenția a emis în mod abuziv cele două
SENTINȚA CIVILĂ nr. 33 din 27 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/289940]
-
prevăzuți de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 pentru procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Sumele de bani astfel acordate au rolul de a compensa paguba pricinuită magistraților reclamanți în privința cărora instanțele judecătorești au reținut că au fost supuși unui tratament discriminatoriu sub aspectul plății drepturilor salariale. În acest sens, prezintă relevanță dispozițiile art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor
DECIZIA nr. 3 din 11 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282524]
-
ale art. 41 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția a fost ridicată de recurentul - reclamant Ioan Șocu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri privind plata ajutoarelor prevăzute de art. 20 alin. (1) din anexa nr. VII - Familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, Ordine publică și Siguranță națională“ la Legea-cadru nr. 284/2010 privind
DECIZIA nr. 33 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283746]
-
și strategii în silvicultură nr. DGPSS/149.529 din 29.01.2024, luând în considerare Hotărârea civilă nr. 2.161 din 7 aprilie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 169/57/2019, în care parte reclamantă a fost Asociația Administratorilor de Păduri și pârât Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în temeiul art. 57 alin. (1), (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, precum și
ORDIN nr. 375 din 21 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279701]
-
dispozițiilor art. 25 are loc pentru fiecare destinatar al legii la momentul epuizării efectelor dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015. Așadar, dispozițiile celor două acte normative nu se pot aplica concomitent. ... 19. Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanții. ... 20. În motivarea apelului au susținut că nivelul sporurilor acordate este sub cel cuvenit potrivit legii. ... 21. Astfel, prin ordinul contestat și ordinele de salarizare ulterioare, judecătorilor le-a fost stabilit un nivel al sporurilor mai mic comparativ cu cel
DECIZIA nr. 3 din 29 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279073]
-
drept subiectiv viitor și previzibil, prefigurat. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în Sentința nr. X, a reținut că faptul că actul administrativ normativ contestat ar vătăma un interes legitim public nu dispensează partea reclamantă de obligația de a justifica acel interes personal legitim, direct și actual în promovarea acțiunii, nefiind suficientă argumentarea vizând ordinea de drept și democrația constituțională, garantarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale sau realizarea competenței autorităților publice. În considerarea acestor argumente
SENTINȚA CIVILĂ nr. 694 din 4 august 2020 () [Corola-llms4eu/Law/279933]
-
legitimație de serviciu valabilă, adeverință de salariat eliberată de angajator sau alt document care să ateste activitatea profesională. Anularea Ordinului nr. 4.659.202/22.07.2020 emis de șeful Departamentului Pentru Situații de Urgență și suma cu titlu de daune sunt cerute de ambii reclamanți X și UAT comuna X, prin reprezentant legal, în contradictoriu cu Departamentul pentru Situații de Urgență. Codul de procedură civilă admite ca mai multe persoane să fie reclamante sau pârâte în cadrul unui proces civil (coparticipare sau litisconsorțiu procesual), „dacă
SENTINȚA CIVILĂ nr. 694 din 4 august 2020 () [Corola-llms4eu/Law/279933]
-
de Urgență și suma cu titlu de daune sunt cerute de ambii reclamanți X și UAT comuna X, prin reprezentant legal, în contradictoriu cu Departamentul pentru Situații de Urgență. Codul de procedură civilă admite ca mai multe persoane să fie reclamante sau pârâte în cadrul unui proces civil (coparticipare sau litisconsorțiu procesual), „dacă obiectul procesului este un drept ori o obligație comună, dacă drepturile sau obligațiile lor au aceeași cauză ori dacă între ele există o strânsă legătură“ (art. 59 din
SENTINȚA CIVILĂ nr. 694 din 4 august 2020 () [Corola-llms4eu/Law/279933]
-
un drept ori o obligație comună, dacă drepturile sau obligațiile lor au aceeași cauză ori dacă între ele există o strânsă legătură“ (art. 59 din cod). În speță există litisconsorțiu procesual facultativ dat de părțile aflate pe aceeași poziție procesuală - reclamanți - ce impune soluționarea unitară a litigiului, printr-o singură hotărâre, dar cerința vătămării va fi analizată distinct, pentru fiecare reclamant în parte. Cadrul normativ, în limitele căruia va fi analizat demersul judiciar al reclamanților, este dat de Legea nr. 136/18.07.2020
SENTINȚA CIVILĂ nr. 694 din 4 august 2020 () [Corola-llms4eu/Law/279933]
-
în contextul epidemiologic incontestabil existent, reflectat în pandemia de SARS-CoV-2, nu ar fi oportună recurgerea la măsura carantinei zonale, legalitatea sa găsinduși de altfel temei explicit în Legea nr. 136/2020, ci se întemeiază în mod esențial pe validarea apărărilor părții reclamante din cererea de chemare în judecată și din concluziile orale susținute în dezbaterile de fond, în sensul că operațiunile tehnico-administrative ce au precedat actul administrativ unilateral litigios și care ar fi trebuit să îl fundamenteze nu au respectat dispozițiile Legii
SENTINȚA CIVILĂ nr. 694 din 4 august 2020 () [Corola-llms4eu/Law/279933]
-
221 din Codul civil, referitoare la răspunderea persoanelor juridice de drept public, pentru faptele licite/ilicite ale organelor de conducere în funcțiile încredințate. Observând conținutul cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată și modificată, Curtea reține că partea reclamantă face vorbire despre o serie de pretinse prejudicii ce ar fi fost suferite de către locuitorii localității carantinate în urma instituirii măsurii litigioase. Altfel spus, despăgubirea cerută nu privește un prejudiciu suferit de reclamantă, nici sub aspect material și nici
SENTINȚA CIVILĂ nr. 694 din 4 august 2020 () [Corola-llms4eu/Law/279933]
-
poate afirma existența cu acest titlu a unui prejudiciu care să fie reparat în condițiile dispozițiilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 raportat la art. 1.347, art. 1.357 și art. 1.381 din Codul civil. În egală măsură, partea reclamantă nu a administrat nicio probă care să demonstreze existența unui prejudiciu material în patrimoniul său, deși, potrivit art. 249 din Codul de procedură civilă, îi incumba sarcina probei sub acest aspect. Față de considerentele arătate, în temeiul dispozițiilor art. 18
SENTINȚA CIVILĂ nr. 694 din 4 august 2020 () [Corola-llms4eu/Law/279933]
-
legiuitorului. ... 49. Curtea apreciază că nu pot fi reținute nici susținerile referitoare la afectarea imparțialității justiției, întrucât, chiar dacă acțiunea în care calitatea de pârât o are un judecător de la o instanță superioară în grad celei care judecă ori reclamant sau pârât este o instanță de grad superior celei care judecă, instanța competentă aleasă de reclamant în temeiul art. 127 alin. (2) și (2^1) din Codul de procedură civilă va face parte din circumscripția altei curți de apel. Prin urmare
DECIZIA nr. 88 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287396]
-
sucursalelor sau a altor spații comerciale (a se vedea, mutatis mutandis, Niemietz, p. 34, § 30). ... 42. În speță, Curtea observă că, în cadrul unei anchete administrative de amploare, funcționari din cadrul DGCCRF s-au deplasat la sediile și sucursalele societăților reclamante pentru a sechestra câteva mii de documente. Ea observă că Guvernul nu a contestat că a existat ingerință în dreptul societăților reclamante la respectarea locuinței lor (a se vedea paragraful 32 de mai sus), deși a susținut că societățile nu
DECIZIA nr. 36 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286647]
-
cadrul unei anchete administrative de amploare, funcționari din cadrul DGCCRF s-au deplasat la sediile și sucursalele societăților reclamante pentru a sechestra câteva mii de documente. Ea observă că Guvernul nu a contestat că a existat ingerință în dreptul societăților reclamante la respectarea locuinței lor (a se vedea paragraful 32 de mai sus), deși a susținut că societățile nu puteau pretinde un drept la protecția spațiilor lor comerciale «cu atâta forță pe cât ar putea o persoană în raport cu adresa
DECIZIA nr. 36 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286647]
-
2022 ca urmare a majorărilor salariale reglementate de Legea-cadru nr. 153/2017, ci și în situația în care această indemnizație de încadrare era deja mai mare la 1 ianuarie 2018“. ; „de asemenea, stabilirea la nivelul menționat a drepturilor salariale ale intimaților reclamanți nu trebuie, însă, să depășească limitele prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, întrucât prin dispozițiile art. 38 alin. (6) din lege s-a prevăzut că orice creștere a salariilor intervenite ulterior datei de 1 ianuarie 2018 nu trebuie să depășească nivelul
DECIZIA nr. 78 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278394]