484 matches
-
amândouă brațele către streașine de frunzișuri, pe unde săgetau zborurile multicolore de păsări cu falnice penaje. Gata să se prosterne dinaintea Vânătorului O'Piatră, Profesorul glăsui: O!... limbă magică, aurită fii de gloria științei! Vânătorul așteptă ca Albert să se reculeagă din faza lui de proslăvire. Nu e așa, Albert rosti el cu dezmierdare că tâlcul acestei pravile umple de desfătare pe cel ce o aude? Profesorul nu-i dădu răspuns, mărginindu-se să primenească, în înzecite păreri de cuget neexprimat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
împărtăși, ar mărturisi, ar dezvălui, ar destăinui, ar propovădui, declamând precum că: Valoarea Energiei este egală cu valoarea Masei, multiplicată prin viteza Luminii la pătrat. Ca suport pentru o reprezentare... châm, châm! tuși de câteva ori vorbitorul, châm, châm!... Se reculese, pâcâind din luleaua stinsă, pe care o animă pufăind insistent și îndelung, reaprinzându-i jeraticul, sub arabul cu turban de argint, apoi glăsui: Pentru o reprezentare a vitezei Luminii, vă reamintesc că, într-o secundă, o undă luminoasă poate ajunge de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
luăm de la noi din curte trandafiri și..." Credeam că are să uite, dar a doua zi îmi reaminti și trebui să-i fac un buchet. Îi străluceau ochii și se duse direct la copac, se aplecă și le așeză cu mișcări reculese lângă garoafele veștejite. Apoi se ridică și se uită vrăjită la grămada aceea de flori care între timp mai crescuse... "Și cine a spus, tată, că sânt flori pentru mireasă?" o întrebai. Nu știa! Bineînțeles unul dintre ei, pe care
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
decât zece mii de cuvinte În limbi” (I Corinteni 14, 19). În zilele noastre, călugării rostesc textul ei Întreg : „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește‑mă pe mine păcătosul (păcă‑ toasa) !”. 272 Suferința și creșterea spirituală Mai Întâi, nevoitorul se reculege, se Întoarce spre sine Însuși, În inima sa, pentru a putea să Înlăture tot ceea ce l‑ar putea sustrage de la dialogul său cu Dumnezeu. După ce a reușit să ajungă la liniștea interioară, cel ce se roagă se străduiește, prin intermediul câtorva
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
dar și cea mai veche biserică ortodoxă din Iași, în ființă de la data când a fost ctitorită. Cronicile spun că Ștefan Vodă, după o bătălie cr�ncenă purtată cu cazacii la Grumăzești, s-a întors la Iași și după ce sa recules o bucată de vreme, a hotărât să zidească această biserică azi podoabă a Iașului și a întregii Moldove. Zidirea ei a durat de la 1 iunie 1491, la 10 august 1492. La această biserică se obișnuia de la Lăpușneanu încoace să se
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
acela pe care îl preiau în proiect și care precedă orice preluare în proiect? Acest „eu“ gol, care premerge oricărui proiect și pe care abia urmează să-l preiau în proiect, îl descopăr în frică. În frică, ființa mea se „reculege“ între hotarele primite. Acum, în frică, eu mă descopăr în goliciunea mea de exemplar al speciei. Cel ce rămâne în frică se regăsește între hotarele pe care nu el și le-a dat. Din punctul de vedere al libertății, al
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
că sunt pentru că, fiindu-mi frică, sunt amenințat să nu mai fiu. Frica mă face să mă adun în mine și să-mi măsor întinderea în această supremă concentrație de ființă. Constrâns să mă retrag în mine și să mă „reculeg“ între hotarele primite, eu îmi percep identitatea ca identitate înfricoșată. Frica trasează conturul eului meu ca eu primit prin această contracție de ființă. Dimpotrivă, contemplarea liberă și decontractată a hotarelor mele se produce ca iubire de sine. Înainte de a mă
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
de Artă, Argeș, Pitești. Ștefănescu Dumitru 1955 Pictor, grafician, caricaturist „Important ca tot ceea ce faci, este să treacă prin filtrul propriei sensibilități, pentru a dărui bucuria realizării, atât ție cât și a celui de lângă tine. Pictura mă ajută să mă reculeg, să-mi regăsesc liniștea sufletească, iar nota dominantă o constituie puritatea si autenticul, exprimate prin culori luminoase și odihnitoare.” S-a născut la 20 octombrie 1955 în orașul Brăila. Studii: Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân”, Constanța; Școala Populară de
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
factor ce activează speranța, adevărul și sinceritatea sau, cel puțin, cele mai vizibile caractere ale acestora. Marile concerte mobilizează În mod concret această așteptare și oferă publicului un spațiu În care poate, În mod ritual, să reflecteze și să se reculeagă. De aceea putem spune că rock-ul, În sensul larg al cuvântului, a sfârșit prin a deveni mai mult decât o marfă de proastă calitate. El concentrează elemente contradictorii, fiind În același timp În avangardă și complet supus normelor comercializării
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
zambile albastre și albe și cu ele urc Dealul spre Cimitir să împodobesc mormântul soției, al fostului meu profesor și director la Școala Normală, al fostei mele învățătoare Cezarina Iovan și al altor prieteni plecați pe tărâmul de dincolo...Mă reculeg mai bine de o oră în liniștea celor de sub cruci și apoi cobor spre casă pe un soare sclipitor și tot mai luminos”... Poate în drumul acesta se răscoleau iarăși gândurile pe care le pusese deja în primul volum al
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Eliezer Doron care m-a supus și el aceluiași ritual de interogatoriu biografic, după care mi-a pus pe șleau următoarea întrebare: Când începi să lucrezi la mine?". Întrebarea directă m-a cam buimăcit, dar m-am grăbit să mă reculeg și am spus: Am nevoie de o săptămâna ca preaviz de abandonare a locului meu de muncă actual", la care ambasadorul Doron a replicat: "Păcat, căci aș fi vrut să începi să lucrezi chiar ieri!...". Am convenit că încep să
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
moment dat am zărit, la mică distanță, un grup de prelați și de laici rugându-se în genunchi în fața unui mormânt. Era mormântul lui Ioan Paul al II-lea (recent dispărutul papă Wojtyła). M-am oprit lângă grupul în rugăciune, reculegându-mă în tăcere timp de câteva minute. La două zile după ce prezentasem scrisorile de acreditare președintelui Republicii Uruguay, am participat la recepția de stat oferită în cinstea Papei (Wojtyła) care sosise în vizită oficială la Montevideo. Când i-am strâns
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Vitezomani“ „M’a pus dracu’ să mă gândesc la secolul vitezei“, sună În telefon vocea blondei amfitrioane, care continuă: „Ești În stare?“. Simt că-mi cade În cap cerul; al naibii de alunecos subiect; nu’s În stare, dar Încerc. Și mă reculeg: păi viteza e derivata Întâia a spațiului. Adică un soi de - grosier vorbind - raportare la timp. Timp? Altceva care caută să-mi scape printre degete, dar pe care-l prind de coadă și-i reproșez că nu e altceva decât
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care-i așteaptă fie acasă la mort, fie la un salon din sat reținut în acest scop în următoarele trei dimineți, cineva din familie aduce la mormânt o ulcică cu jar și tămâie, aprinde o lumânare, afumă mormântul și se reculege câteva momente. 4.Semne prevestitoare ale vremii Oamenii satului nostru au păstrat de-a lungul secolelor, poate a mileniilor, experiența acumulată din bătrâni în mersul vremii, observînd interdependența între fenomenele naturale, meteorologice sau de altă natură și trăgând concluzii verificate
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
putut fi înțeles de oameni, la nivelul modestei noastre așezări. Este momentul ca toții fiii risipiți, dar nu și risipitori, să mai vină odată în sat, să se revadă, să se recunoască, să depene amintiri și mai ales să se reculeagă la mormintele înaintașilor lor, întru benefică înălțare sufletească. Este momentul ca soborul de preoți să fie întrunit ca să înalțe o rugă de mulțumire către Dumnezeul care ne-a dat zile de am ajuns această clipă a revederii, cu care ocazie
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și cu diverse școli artistice din Lumea Nouă, din America. Iar, pe de altă parte, în această ambianță, poți participa la spectacole diverse, concerte, simpozioane ale creatorilor ce se organizează în acest cadru antrenat și captivant, în care, după ce te reculegi câteva clipe la mormântul lui Milles, așezat discret într-un colț retras al grădinii, poți citi, încrustat pe o placă de marmură, poemul-testament al artistului, din care Gertrud, însoțitoarea și ocrotitoarea noastră, ne-a tradus și ne-a pus să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cuprinde o lehamite de viață, când zilele trec fără folos. Când mă simt de prisos, singur, pustiu. Când aș vrea să merg la cimitirul părinților mei, să așez o lumânare la căpătâiul lor, să-i revăd în taină, să mă reculeg și să mă spovedesc lor în tăcere, cuminte, întreg, ca să pot începe o nouă zi cu speranțe, cu încredere, în ciuda faptului că și bătrânețile acestea înaintează, mi-adaugă noi beteșuguri, că timpul galopează, că simt cum se-nmulțesc noi dificultăți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
puțin luată în derâdere și mărturia mea să fie considerată o minciună nefericită a unui poet banal. Medeea Medeea a devenit o obsesie pentru mine, într-atâta că, gândind în permanență la destinul ei, nu mai izbutesc nici să mă reculeg. Grecii au dat numele reginei nefericite din Colchida unei limbi de pământ din prejma Tomisului, care cu colții săi de stânci se strecoară trufaș între talazurile mării. Navigatorii se tem de ea, mai ales în nopțile cu ceață. Acest promontoriu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
sau, în varianta contemporană, pornind de la om către om). O axă ce s-a transformat în centru; situație ce dă seama de trecerea de la morală la bioetică. * Resimt lipsa scrisului ca risipire de sine. Am sentimentul că scrisul m-ar reculege din disiparea ce caracterizează existența. Este o încercare disperată de legare a sine-lui între copertele unei cărți (semn de credință, poate inconștientă, în spirit ca esență a umanului). * Modernitatea face trecerea de la suflet la spirit. Dacă sufletul poate fi mântuit
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
zicea că dacă există Dumnezeu el există În tot ce este viu, În floare, În orice pom, În orice altă ființă - și ca să aibă legătură cu Dumnezeu, se urca pe munte... El de fapt mergea foarte mult la munte, se reculegea și se putea ruga acolo, așa Încât nu avea nevoie de instituție religioasă ca forță intermediară Între dânsul și Dumnezeu. Dar sinagogi erau la Câmpulung? Erau sinagogi, erau oameni care mergeau la sinagogi. În momentul deportării noastre cred că erau 1
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de sensibilitate, ceea ce azi citim, auzim și reverberează în structurile noastre cerebrale. Deci utilizarea obișnuitului pentru a structura limbajul divin poate fi un mijloc de comunicare poetică. "Putem să reflectăm cu seriozitate asupra raportului cuvânt-materie și, inversând realul, să ne reculegem asupra acelui la început a fost Cuvântul" scria poetul în Respirări (ed. Sport-turism, 1982). Pornind de la aceste sumare considerații să amintim sinteza într-o exprimare artistică a tuturor percepțiilor sensoriale din rețeaua admirabilă a sinapselor cerebrale. Nu putem inventa sentimentele
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
vreo câteva romane, un volum de poezii, studii asupra lui Creangă și Sadoveanu etc. Îmi exprim speranța că voi putea trece într-o zi la realizarea unei micromonografii închinate fostului meu profesor. Deocamdată trebuie lăsat un răgaz doamnei, să se reculeagă după pierderea suferită. 221 În clipa de față, lucrez la monografia Dv. (în colaborare cu prof. V. G. Popa), fiind destul de avansat cu cercetarea publicațiilor. Paralel mă documentez asupra operei lui N. Gane și a prof. V. Ciurea, ca dascăl
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
domnul Ștefan Popescu și pe domnul Ion Vicol. Mulțumesc că m-ai vizitat. Te rog să fii prudent. Răutatea nu face concesii. Ne-am despărțit cu lacrimi în ochi. La 68 ani, în 1979, a decedat. De câte ori am ocazia, mă reculeg în fața mormântului său din Viișoara. Așa erau mai toți profesorii noștri. Plini de duh pedagogic, pregătiți profesional, moral și social, împărtășeau lumină și orientau pe drumul adevăratei cunoașteri generațiile de dascăli ai neamului. În anii de detenție am rezistat încercărilor
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
un Sfânt Părinte că „Încercările prin care treci nu te fac nici mai bun, nici mai rău, ci te arată așa cum ești”. Era Duminică, 19 iulie 1951, spre seară. Toată ziua încercasem să mă scap de asaltul lor ca să mă reculeg, dar n-am reușit. Ne înconjuraseră pe fiecare câte 10-20 de inși și ne asaltau cu tot felul de întrebări, fără să aștepte răspuns; unii făceau larmă artificială printr-un du-te vino, alții închizând și deschizând ferestrele, alții cântând
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
diminuarea corespunzătoare a bugetului Secretariatului General al Guvernului, de la capitolul 72.01 "Alte acțiuni", subcapitolul 13 "Programe de informare și prezentare a imaginii României", titlul "Transferuri". ... Articolul 3 (1) Se aprobă achiziția de către Ministerul Afacerilor Externe a operei de artă "Reculege", realizată de sculptorul român Marcel Guguianu, în limita sumei de 1.000 milioane lei, conform Hotărârii Consiliului interministerial pentru imagine externă nr. 67 din 26 noiembrie 2002. ... (2) Finanțarea achiziției operei de artă prevăzute la alin. (1) se asigura prin
HOTĂRÂRE nr. 1.325 din 27 noiembrie 2002 pentru aprobarea finanţării unor proiecte din fondurile pentru promovarea imaginii externe a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146277_a_147606]