1,713 matches
-
asupra sistemului educațional va fi nesemnificativ. Problematica formării (perfecționării) profesorilor, indiferent de contextul național sau de concepția dominată la momentul dat este vorba de cinci sau șase teme ce redau problemele fundamentale ale formării pentru profesiunea didactică: 1. necesitatea unei redefiniri a obiectivelor formării; 2. necesitatea de a articula formarea inițială cu ce a continuă; 3. aceea de a echilibra formarea inițială cu cea continuă; 4. inițierea în noile tehnologii și metodologii (predare, învățare și mai ales în domeniul evaluării); 5
CUM DETERMINĂM STILUL DE PREDARE POTRIVIT?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cristina Hîncu, Agachi Luminiţa () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_900]
-
îi recompenseze comportamentul negativ cu extraatenție. Pedepsirea sau chiar încercarea de a-l face să raționeze îl poate încuraja să facă mai rău. Strategiile de intervenție care se adresează simptomelor de neatenție au ca scop schimbarea parametrilor unei sarcini, de redefinire a acesteia. Pașii urmați de părinte în acest caz ar putea fi: 1. Fragmentarea unei sarcini complexe în sarcini comportamentale mici, ușor de realizat. După fiecare sarcină realizată copilul primește o recompensă, de preferat vizuală ( jetoane, simboluri) ; Utilizarea unui calendar
ARTA DE A FI PĂRINTE AL COPILULUI CU ADHD. In: Arta de a fi părinte by Gina Ivancea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1396]
-
se pun în mediul familial. Familia se poate constitui într un factor de risc sau în unul de protecție în funcție de abilitățile pe care le dezvoltă, climatul educațional și afectiv existent la nivel familial. În prezent România cunoaște o încercare de redefinire a rolului social al educației, în contextul unui ”parteneriat pentru educație”, un dialog deschis, lucid, responsabil, între toți factorii educaționali (familie, Biserică, școală, comunitate locală). Școala se deschide spre mediul comunitar și se fac propuneri de realizare a osmozei școală
PARTENERIATUL SCOALA-FAMILIE ÎNTRE NECESITATE, PASIVITATE ŞI IMPLICARE. In: Arta de a fi părinte by Margareta Iulia Dima () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1411]
-
a furniza un set semnificativ de valori finale pe care se întemeiază moralitatea și valorile centrale ale societății” (So, 1990, p. 44). Religiile universale au furnizat singurul impuls capabil să susțină un proces atât de amplu cum este acela de redefinire a valorilor centrale ale unei societăți, cerut de reorientarea axiologică dinspre tradiționalism spre raționalism. În viziunea lui Weber, remarcă Bellah, protestantismul, în Europa, a furnizat un asemenea suport energetic pentru un astfel de proces masiv de redefinire și a instituționalizat
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este acela de redefinire a valorilor centrale ale unei societăți, cerut de reorientarea axiologică dinspre tradiționalism spre raționalism. În viziunea lui Weber, remarcă Bellah, protestantismul, în Europa, a furnizat un asemenea suport energetic pentru un astfel de proces masiv de redefinire și a instituționalizat valorile universaliste și ale realizării. „În Japonia confucianismul, budismul și știința sunt japonizate. Religia japoneză a început ca etică a clasei războinice a samurailor. Într-un atare context, relația economie-religie devine cadrul fundamental al explicațiilor privind geneza
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu un impact puternic asupra modelului de dezvoltare socială a țării. Trecerea de la economia planificată la cea de piață, de la proprietatea de stat la cea privată, de la centralism la descentralizare și autonomie în sectorul economic și administrativ a determinat necesitatea redefinirii coordonatelor sistemului românesc de furnizare a bunăstării. De asemenea, schimbarea profilului social al riscului, precum și apariția unor probleme sociale noi au contribuit, o dată în plus, la nevoia de a construi un nou regim care să asigure bunăstarea populației. Acest capitol
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Lipsit de o rețea de servicii primare, sistemul național de asistență socială nu-și poate propune mai mult decât abordarea punctuală și parțială a unor probleme aflate în stare critică. În acest context, programul de guvernare 2004-2008 aduce în discuție redefinirea rolului statului în procesul de reconstrucție instituțională a sistemului de servicii de asistență socială și transferul parțial al responsabilității furnizării serviciilor către sectorul nonguvernamental. Astfel, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și-a propus ca până la finalul acestuia să concesioneze
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care permite, produce și asigură dezvoltarea, cvasiimplicit economică, și că, odată economia înscrisă pe o cale ascendentă solidă, va scădea, automat, și sărăcia. Mai slabe au fost vocile care, ținând cont de efectele sociale produse de progresul tehnnologic și permanenta redefinire a piețelor naționale și internaționale, au făcut referire la necesitatea dezvoltării economice și sociale. Paradigma liberală a dominat ideologia ultimului sfert de secol cu privire la căile de dezvoltare. Strategia liberală, promovată de organizații internaționale, printre care FMI și Banca Mondială, a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
migrație clandestină, bazată în principal pe dezvoltarea rețelelor de migrație. Eforturile unora dintre statele vestice de a implementa măsuri stricte de control asupra intrărilor și șederii în spațiul național, corelate cu relativa permisivitate a altora, stau, probabil, la baza unei redefiniri a destinațiilor atractive (probabil către jumătatea deceniului nouă), dinspre țările din centrul Europei (Germania, Austria, Franța) către zona mediteraneeană (cu predilecție Italia și Spania). O anchetă a Organizației Internaționale pentru Migrație la nivelul mediului rural și al orașelor mici (sub
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
interpersonală) are semnificații multiple. Deși, în esența ei, ea reprezintă același fenomen psihic morbid, interpretarea care i se dă și semnificația care decurge din această interpretare sunt diferite. Acest aspect al nebuniei pune probleme deosebite și mai ales, impune o redefinire a acesteia. Încă din opera lui Platon (Charmides, Gorgias, Protagoras, Banchetul, Legile) remarcăm faptul că Socrate făcea distincția între „nebunia culturală”, considerată ca un „dar al zeilor”, o stare de „inspirație poetică”, „transă oraculară”, „eresul” sau „entuziasmul bachic” și nebunia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de prevenție și de protecție socială ale cetății împotriva nebunilor (Legile, 10, d-e). Cele două forme de nebunie, culturală și medicală, au coexistat permanent. Sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea aduce însă în discuție redefinirea nebuniei ca manifestare socială. Acest aspect se impune din două motive: nevoia de a se face o delimitare între boala psihică individuală, care este în primul rând și poate exclusiv, un fapt medical sau, mai exact, medico-psihologic și tulburările psihice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
astrologice), București, 1997; [Versuri], AMI, 290-297. Traduceri: Franck Geerk, Frumoasa Petra, București, 1988; Sandu David, Timp fără trup, București, 2003. Repere bibliografice: Piru, Reflexe, 155-159; Ulici, Prima verba, I, 248-249; Ștefan Cazimir, „Trei poeți preeminescieni”, LCF, 1978, 15; Doina Uricariu, Redefiniri preeminesciene, LCF, 1978, 15; Valeriu Cristea, Creație și influență, RL, 1978, 20; Doina Uricariu, Un eseu despre Eminescu, LCF, 1979, 29; Șerban Cioculescu, O interpretare a postumelor lui Eminescu, RL, 1979, 35; Ilie Guțan, Un eseu fenomenologic despre Eminescu, T
TACCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290033_a_291362]
-
cel puțin un merit: acela de a reconsidera și a restaura statutul paideutic al disciplinelor tradiționale care, în „era curriculumului modern”, fusese supus criticilor defăimătoare ale adepților interdisciplinarității, precum și oratoriei deșănțate a nondirectiviștilor și teoreticienilor „curriculumului centrat pe learner”. Ideea redefinirii disciplinelor ca membre ale „comunității Marelui Discurs Omenesc” nu a avut răsunet în anii ’60, dar a fost redescoperită în anii ’80, din perspectivă postmodernă, când J. Pagano (1981) i-a dezvăluit sensurile curriculare și paideutice profunde 13. 13.4
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
important în contextul penuriei. Datorită valorii afective atașate bunurilor de consum vestice, renunțarea la ele sau la ambajelele care le însoțeau era foarte tardivă. Ele deveneau mărci simbolice și de status. Bunurile vestice câștigau în valoare și prin refolosirea și redefinirea ambalajelor goale. De multe ori li se acorda o funcție utilitară (de exemplu, cutiile de bere goale deveneau pahare de cafea). Ele erau uneori redefinite ca obiecte estetice și etalate în locuri foarte vizibile, cum ar fi dulapul de bucătărie
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ar fi intrat în epoca postmodernității. Așadar, termenul a devenit un concept mai ales filosofic, dar în contexte particulare continuă să aibă și semnificația de stil cultural, chiar de curent literar. Deocamdată p. e un termen mobil, fluid, în permanentă redefinire. S-ar putea ca aceasta să rămână principala lui caracteristică și poate de aceea comentatorii aduc în atenție mai întâi un tablou al fluidității și polisemiei extreme a termenului. Iată un exemplu, dintre numeroase altele similare: „Pe traseul întortocheat al
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
subtext, pe planul filosofiei implicite - refuzul oricărei „mari narațiuni totalizatoare”, al oricărui discurs legitimator, al vreunei realități transcendente și al vreunui adevăr obiectiv. La toate nivelurile conceptuale la care este vehiculat, p. rămâne însă o realitate incertă, plurală, în permanentă redefinire, refuzându-se oricărei sistematizări descriptive scientist-obiective. E adevărat că teoriile postmoderniste tocmai asta susțin: că de acum înainte ar fi imposibile o descriere și o analiză științifică sau obiectivă (în înțelesul „vechi”, presupus perimat, al termenilor), întemeiată pe logica binară
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
-i de a fi livrești, inautentici - confecționeri manieriști, plăsmuitori de „universuri de carton” - și evazioniști, demisionari de la angajarea existențială (din nou valorizată, mai ales în rândul foarte tinerilor scriitori), și, în focul polemicii, procedează fie la contestarea p., fie la redefiniri pro domo, uneori fanteziste și discutabile. Repere bibliografice: Postmodernismul, CC, 1986, 1-2 (număr special); Radu Enescu, Despre postmodernism. După sau dincolo?, F, 1988, 1; Mircea Mihăieș, Bazar postmodernist, F, 1988, 4; Antologia poeziei generației ’80, îngr. și pref. Alexandru Mușina
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
cu literatura universală prin intermediul cărților populare. Contribuie, în 1974, la reeditarea monografiei Cărțile populare în literatura românească a lui N. Cartojan, însoțind-o cu o postfață în care, pe lângă aportul documentar la studiul circulației manuscrise a acestor cărți, încearcă o redefinire teoretică a domeniului. În 1976 și 1978 publică, împreună cu Cătălina Velculescu, Bibliografia analitică a literaturii române vechi. Cărțile populare laice, o lucrare de referință, în care cataloghează și descrie detaliat câteva sute de manuscrise și ediții de cărți populare aflate
MORARU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288248_a_289577]
-
El însuși - Forma perfectă a existării - e ca hingherul la pândă// El Stăpânul e Măcelarul// e Hingherul” (Apocalipsa după Marta). Pe de altă parte, aceeași oroare de cabotinism și truculență, care constituie una din obsesiile acestei poezii, provoacă la o redefinire a raportului dintre visceralitate și livresc. Ca urmare a expunerii unei sincerități denudate (ori, mai degrabă, ca efect al unei revanșe perverse a scriiturii), cele două componente se contopesc până la indistincție. Deși conțin câteva cicluri inedite, antologiile Apocalipsa după Marta
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
estompează. Pe fundalul acestei unități se profilează - remarcă eseistul - „atât înnoirile impuse sistemului epic de către un creator, cât și gradul de coincidență dintre resursele care îi determină ficțiunea și tipurile de integrare a realității, specifice unei epoci anume”. Autodefinirea și redefinirea periodică a romanului ca gen literar, în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, e surprinsă, urmărită, învederată și explicitată la nivelul categoriilor naratologice și poetice, al ideologiei și viziunii, al tehnicilor și convențiilor definitorii (convenția de oralitate și
OLTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288527_a_289856]
-
deranjeze pe tatăl său cu această cerere, lucru acceptat de terapeut. Gwen și terapeutul lucrează împreună asupra acceptării de complimente prin intermediul unor jocuri de rol. Mama lui Gwen este mulțumită de terapia sa. Gwen este liniștită în legătură cu mama sa. Dedramatizare, redefinire a obiectivelor școlare în relație cu valorile vieții... Vezi Shafran și al., 2002. Nef și Simon, 2004, p. 182-185. Credința greșită că senzațiile sau impresiile sale corespund realității obiective: "Dacă simt că sunt grasă, sunt grasă". Exercițiul cu oglinda și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
al XIX-lea și prima jumătate a secolului XX asupra stilului de analiză și interpretare sociologică din epocă; ruptură și/sau continuitate teoretico-metodologică Între sociologia antebelică și sociologia din perioada comunistă: statutul paradigmei marxist-leniniste; strategii defensive ale sociologilor; reluarea/reinventarea/redefinirea sociologiei după 1989: „căderea” paradigmei marxiste sau adaptarea ei la noile condiții socioistorice; pluralism teoretic sau sincretism teoretic; resuscitarea empirismului?; influența modelelor sociologice occidentale și/sau răsăritene asupra sociologiei românești În diferitele sale etape (perioada antebelică, comunistă și de tranziție
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
burgheză” și prea lipsită de interes științific să mai corijeze acest nefericit slogan stalinist care le-a fost „injectat” În timpul școlarizării. Acest aspect explică paradoxul: oameni fără o cultură socială sistematică fac reforma socială a structurilor societății românești! Reluarea/reinventarea/redefinirea sociologiei după 1989: „căderea” paradigmei marxiste sau adaptarea ei la noile condiții socioistorice; pluralism teoretic sau sincretism teoretic; resuscitarea empirismului? Septimiu Chelcea: Evenimentele din decembrie ’89 au deschis și pentru sociologie, ca și pentru alte științe socioumane, calea trecerii de la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
față de perioada de dinainte de 1989, sociologia a existat atât la nivelul cercetării teoretice, cât și la nivelul cercetării empirice, fără a mai vorbi de cele câteva generații de sociologi pregătite În facultăți. Într-adevăr, după 1989 a avut loc o redefinire a câmpului sociologic, datorită libertății de exprimare pentru fiecare sociolog. Marele câștig postdecembrist rămâne pluralismul teoretic și metodologic În sociologie, existent și Înainte de 1989, Însă de cele mai multe ori În formă latentă, ocultă sau duplicitară. Însă este de semnalat și o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
să dezvolte programe de parteneriat multilaterale, fiecare tip de implicare include multe și diferite procedee de punere În practică a parteneriatului. De asemenea, fiecare tip are elemente particulare care trebuie Îndeplinite pentru a implica toate familiile, după cum fiecare tip necesită redefinirea unor principii de bază ale implicării. În cele din urmă, fiecare tip conduce la rezultate diferite pentru elevi, familii și profesori. Deși toate școlile pot folosi ca ghid contextul celor șase tipuri de implicare, fiecare școală trebuie să aleagă procedee
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]